Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Wizz Air adaugă din 26 septembrie o legătură directă Roma–Constanța, într-un moment în care își ajustează capacitatea și are în analiză reduceri în România, potrivit Profit. Noua rută va fi operată de pe Aeroportul Roma Fiumicino către Aeroportul Internațional „Mihail Kogălniceanu” din Constanța.
Zborurile sunt programate de două ori pe săptămână, marțea și sâmbăta, conform datelor de pe site-ul companiei.
Extinderea din Roma vine în contextul în care Wizz Air a lansat în septembrie încă trei curse din capitala Italiei și se pregătește să primească a 17-a aeronavă Airbus A321neo la baza de acolo, descrisă drept cea mai mare a companiei din Italia. Wizz Air a ajuns al doilea mare operator aerian din Italia după numărul de pasageri și a inaugurat recent a șaptea bază din țară, la Torino.
În paralel, compania a decis să reducă capacitatea de iarnă cu 5%, alăturându-se altor operatori care și-au temperat planurile de creștere, pe fondul războiului din Iran, mai notează publicația.
Pe piața locală, Wizz Air are în prezent 40 de avioane alocate bazelor din România, însă există și un scenariu „aflat în analiză” care ar presupune reducerea flotei cu patru aeronave (două A320ceo, un A321neo și un A321ceo), conform Airlines Travel, citată de Profit. În acest scenariu, ajustările ar viza:
Implementarea unor eventuale reduceri ar urma să aibă loc în a doua jumătate a exercițiului financiar 2027, iar impactul asupra posturilor este prezentat ca potențial, nu automat.
Separat de scenariul de flotă, compania „vrea să declanșeze” concedieri colective în România, la bazele de la Iași, București, Craiova și Cluj: din 1.892 de salariați ar urma să fie afectați 172, cu concedieri în octombrie–noiembrie 2026, conform Apix, care publică o notificare către angajați. Documentul indică drept criterii de departajare performanța (pe baza ultimei evaluări) și, dacă aceasta nu permite diferențierea, vechimea în cadrul grupului Wizz Air.
Wizz Air a transportat 69,7 milioane de pasageri în anul fiscal 2026 și operează 269 de aeronave. Pe termen mediu, compania și-a setat obiective de venituri de 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) și o marjă de 10% din câștigurile înainte de dobânzi și impozite până în anul fiscal 2030, cu o flotă-țintă de 335 de aeronave și 127 de milioane de pasageri anual.
Pe termen scurt, însă, mixul de extinderi punctuale (precum Roma–Constanța) și tăieri de capacitate/rute sugerează o reconfigurare atentă a rețelei, în funcție de cerere și costuri.
Recomandate
Wizz Air reia din toamnă zborurile din România către Abu Dhabi și Dubai , într-o relansare mai amplă a rutelor spre Orientul Mijlociu, după o pauză determinată de probleme operaționale și de contextul de securitate din regiune, potrivit Economedia . Pentru piața locală, miza este revenirea unor conexiuni directe cerute de pasageri, dar operate „sub evaluări continue” de risc. Compania a relansat în această săptămână zborurile către Jeddah și Amman și a reconfirmat reluarea curselor către Abu Dhabi și Dubai începând cu 25 octombrie 2026. Wizz Air oprise aceste zboruri după probleme cauzate de nisip la motoarele avioanelor și pe fondul turbulențelor geopolitice din regiune. Ce se reia din România: rute, date, frecvențe și tarife Din România, Wizz Air reia două rute: Cluj-Napoca – Abu Dhabi : din 27 octombrie 2026 , 2 zboruri pe săptămână , bilete de la 39,99 euro (aprox. 200 lei ) pe segment. București – Dubai : din 25 octombrie 2026 , frecvență zilnică (7/săptămână) , bilete de la 79,99 euro (aprox. 400 lei ) pe segment. Biletele pentru toate cele patru destinații sunt deja disponibile, iar compania descrie aceste rute drept unele dintre cele mai populare din Orientul Mijlociu. De ce contează: reluare condiționată de evaluări de siguranță Reluarea treptată a zborurilor vine după „cea mai recentă evaluare” și după actualizările Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (EASA) privind recomandările pentru zonele de conflict din regiune, alături de evaluările operaționale și de securitate ale companiei. Wizz Air spune că va monitoriza îndeaproape situația și se va coordona cu autoritățile relevante, iar zborurile rămân supuse unor evaluări operaționale și de securitate continue. Extinderea rețelei: 12 rute și 49 de zboruri săptămânale În total, compania indică o relansare care acoperă 12 rute și 49 de zboruri săptămânale , cu tarife „începând de la 24,99 euro” (aprox. 125 lei ). „Suntem încântați să confirmăm revenirea destinațiilor Dubai, Abu Dhabi, Jeddah și Amman în rețeaua Wizz Air.” „Cu 12 rute, 49 de zboruri săptămânale și tarife începând de la doar 24,99 de euro, Wizz Air face din nou Orientul Mijlociu mai accesibil și mai convenabil pentru călători.” (Declarații atribuite de companie Verei Jardan, Corporate Communications Manager la Wizz Air.) [...]
Atacurile Rusiei au scos din uz aproape 400 de locomotive ucrainene în 2026, forțând Kievul să caute rapid material rulant la mâna a doua și finanțare externă pentru a menține funcționale transporturile de pasageri și marfă, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile ministrului ucrainean al infrastructurii, Mykola Kalashnyk . Kalashnyk a spus, într-o sesiune de întrebări și răspunsuri în parlamentul Ucrainei, că de la începutul invaziei la scară largă din 2022 au fost pierdute în total 630 de locomotive, iar aproape 400 dintre acestea doar în 2026. În același timp, Rusia și-a intensificat loviturile asupra infrastructurii feroviare, ceea ce pune presiune suplimentară pe rețeaua de transport și logistică a țării, conform relatării preluate de presa de stat Ukrinform. În primele zile ale lunii noiembrie au fost înregistrate aproape 15 atacuri asupra materialului rulant, a mai afirmat ministrul, cu efecte directe atât asupra transportului de pasageri, cât și asupra operațiunilor de marfă. Înlocuiri în lipsă și apel la sprijin extern Datele prezentate indică o deteriorare accelerată față de finalul lunii octombrie, când Kalashnyk raportase 605 locomotive avariate. El a precizat că o parte dintre acestea nu mai pot fi utilizate nici după reparații, din cauza daunelor severe. În acest context, Ucraina caută material rulant suplimentar de la aliați. Finlanda a anunțat transferul a 10 locomotive, iar Kievul poartă negocieri pentru sprijin suplimentar și cu alte țări. Finanțare de la Banca Mondială și achiziții simplificate până în 2027 Guvernul ucrainean finalizează, de asemenea, o finanțare nerambursabilă (grant) de aproximativ 100 milioane euro (aprox. 500 milioane lei) de la Banca Mondială, destinată achiziției a circa 60 de locomotive second-hand. În septembrie, Ucraina a simplificat procedurile de achiziție, permițând operatorului feroviar de stat Ukrzaliznytsia să cumpere locomotive folosite, piese de schimb și servicii conexe fără procedurile standard de licitație până în martie 2027, potrivit Ukrinform. Costuri în creștere și presiune pe rezultatele Ukrzaliznytsia Sprijinul internațional și finanțarea Băncii Mondiale urmăresc refacerea capacității operaționale a căilor ferate, pe fondul creșterii costurilor de reparații și al presiunilor financiare. Estimările preliminare indică un cost de până la 91 miliarde hrivne (2 miliarde dolari, aprox. 9,2 miliarde lei) pentru refacerea infrastructurii feroviare avariate, iar Ukrzaliznytsia estimează că va încheia 2026 cu o pierdere de 18 miliarde hrivne (395 milioane dolari, aprox. 1,8 miliarde lei). În paralel, atacurile rusești asupra infrastructurii feroviare au escaladat pe parcursul lui 2026, țintind tot mai des locomotive și trenuri de pasageri aflate în mișcare, nu doar infrastructura staționară. Ukrzaliznytsia a raportat peste 1.600 de atacuri asupra materialului rulant și infrastructurii în primele opt luni din 2026, iar Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina a verificat 130 de atacuri asupra infrastructurii feroviare între iunie și septembrie, după 142 în cele șase luni anterioare. [...]
Atacurile cu drone asupra infrastructurii feroviare din Ucraina cresc riscul de întreruperi logistice , după ce o dronă rusească a lovit marți dimineață, 10 noiembrie, un tren de navetiști aflat într-o stație din Sumî, fără victime, deoarece nu erau pasageri, iar echipajul se adăpostise, potrivit Kyiv Post . Operatorul feroviar de stat Ukrzaliznîțea a transmis că trenul se afla la peron în momentul impactului și a îndemnat călătorii să respecte alertele aeriene și să rămână în zone protejate în timpul atacurilor. Compania a precizat că nici pasageri, nici angajați feroviari nu au fost răniți, întrucât echipajul era într-un adăpost. Șeful Administrației Militare Regionale Sumî, Oleh Hrihorov, a confirmat separat că trenul a fost vizat și a spus că la bord nu se aflau pasageri. El a avertizat că forțele ruse continuă să atace transportul civil și infrastructura feroviară din regiune și a cerut populației să urmeze instrucțiunile de siguranță ale angajaților feroviari. Anunțurile inițiale nu au indicat ruta trenului și nici o evaluare detaliată a pagubelor. Ce s-a folosit în atac și ce a fost lovit Șeful Administrației Militare a orașului Sumî, Serhii Krîvoșeienko, a raportat că forțele ruse au folosit o dronă Molniya și o dronă FPV (first-person view, controlată de la distanță) cu comandă prin fibră optică împotriva infrastructurii din oraș, în cursul dimineții. Potrivit aceleiași relatări: o lovitură a avariat o clădire din zona industrială a districtului Kovpakivskîi; o altă lovitură a atins cabina unei locomotive diesel într-o stație. În paralel, Ukrzaliznîțea a descris ținta feroviară ca fiind un tren electric de navetiști, în timp ce administrația orașului a vorbit despre cabina unei locomotive diesel. Comunicatele nu explică diferența de terminologie și nici care dintre drone a lovit ținta feroviară. De ce contează pentru transport și logistică Incidentul din Sumî vine pe fondul unor atacuri repetate asupra trenurilor și stațiilor, care pun presiune pe echipamentele necesare menținerii serviciilor de transport de pasageri și marfă. Kyiv Post notează că, în lipsa aviației civile (suspendată), trenurile rămân esențiale pentru călătorii, evacuări și livrări de mărfuri. În context, publicația amintește atacurile consecutive asupra principalului nod feroviar din Dnipro la final de octombrie. Pe 29 octombrie, o dronă rusească cu propulsie cu reacție a lovit o platformă unde se afla un tren de navetiști spre Zaporijjea, iar bilanțul a urcat la 15 morți după decesul unui rănit, au spus autoritățile regionale pe 30 octombrie; cinci angajați feroviari s-au numărat printre cei uciși. Ukrzaliznîțea a afirmat că a emis avertizări și a ordonat evacuarea înainte de lovitură, dar oamenii au rămas în apropierea trenului, iar compania a anunțat ulterior o revizuire a protocoalelor de siguranță. Presiune pe materialul rulant și nevoia de înlocuiri Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat pe 5 noiembrie că Rusia a avariat în 2026 mai multe locomotive decât în toți anii anteriori ai războiului la scară largă la un loc. Separat, ministrul de externe Andrii Sîbiha a spus în septembrie că peste 500 de locomotive ucrainene au fost avariate sau distruse de la începutul invaziei la scară largă, în februarie 2022. Ucraina a cerut partenerilor echipamente de înlocuire și protecție suplimentară pentru rețeaua feroviară. Finlanda a acceptat în octombrie să doneze gratuit 10 locomotive diesel și piese de schimb către Ukrzaliznîțea, ca parte a eforturilor de menținere a serviciilor în condițiile în care atacurile deteriorează materialul rulant și perturbă alimentarea cu electricitate. Oficialii ucraineni au subliniat că înlocuirile sunt necesare, dar nu elimină riscul unor lovituri ulterioare asupra trenurilor, stațiilor și facilităților de mentenanță. [...]
Panouri fluorescente și sancțiuni mai dure sunt puse pe masă pentru a reduce intrările pe contrasens pe autostrăzi , un risc operațional major într-o rețea unde viteza legală ajunge la 130 km/h, potrivit Digi24 . În vestul țării, administratorii drumurilor au început să monteze indicatoare noi în noduri rutiere și parcări, iar în paralel se discută înăsprirea cadrului legal. Un exemplu recent surprins pe A1, între Timișoara și Arad, arată un șofer de 73 de ani care a mers aproape doi kilometri pe contrasens, până când a provocat un accident. Pe fondul înmulțirii acestor cazuri, autoritățile încearcă să oprească greșeala „din nodul rutier”, înainte ca un vehicul să ajungă efectiv pe sensul opus. Ce măsuri se aplică deja în vest Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara a montat panouri fluorescente, cu semne mari și mesaje de tip „STOP! Acces interzis”, amplasate astfel încât să fie vizibile înainte de intrarea greșită pe autostradă. Conform declarațiilor din material, indicatoarele sunt instalate pe A1, A6 și A11 în zona de vest, precum și pe Centura Timișoara Sud. Mesajul operațional este simplu: odată intrat pe contrasens, ceilalți șoferi pot avea doar câteva secunde de reacție, în condițiile vitezelor ridicate de pe autostradă. Recomandările Poliției dacă ai greșit intrarea Chiar și cu panourile noi, polițiștii recomandă prudență și indică pașii de urmat pentru limitarea riscului: dacă ai ratat ieșirea, continui deplasarea până la următorul nod rutier; dacă observi că ai pătruns pe contrasens, oprești aproape de marginea carosabilului, în condiții de siguranță; pornești luminile de avarie; nu încerci să traversezi benzile de circulație; apelezi 112. Reglementare: sancțiunea actuală și proiectul mai dur din Parlament În prezent, șoferii prinși pe contrasens sunt amendați și rămân fără permis pentru 120 de zile, conform informațiilor prezentate. În plus, un proiect aflat în Parlament propune o măsură mai severă: anularea permisului și interdicția de a susține examen pentru un nou permis timp de trei ani, dacă șoferul comite această abatere. Proiectul a fost înregistrat la Senat și se află în procedură parlamentară, ceea ce înseamnă că forma finală și calendarul de aplicare pot suferi modificări. [...]
Motocicliștii și mopediștii primesc acces condiționat la benzile de autobuz și dreptul de a înainta pe lângă coloanele oprite , după promulgarea „Legii motocicliștilor”, o modificare a Codului rutier cu impact direct asupra modului în care se va desfășura traficul urban, potrivit Antena 3 . Actul normativ a fost promulgat marți de președintele Nicușor Dan și include și obligații pentru autoritățile locale privind parcarea vehiculelor pe două roți. Miza principală este operațională: regulile introduc un cadru explicit pentru situații frecvente în trafic (benzi dedicate transportului public, „filtrarea” printre mașini la semafor), dar aplicarea efectivă depinde de intrarea în vigoare a legii și de actualizarea normelor. Ce se schimbă în trafic pentru motociclete, mopede și biciclete Legea permite motocicletelor și mopedelor să circule pe benzile rezervate transportului public, însă numai în condițiile stabilite de administratorul drumului , ceea ce înseamnă că accesul nu va fi automat pe orice bandă de autobuz. În plus, motocicliștii, mopediștii și bicicliștii vor putea înainta pe lângă coloanele de vehicule oprite la semafor sau la trecerile de cale ferată, cu limitări explicite: viteză de cel mult 20 km/h; existența unui spațiu lateral suficient; fără a stânjeni ceilalți participanți la trafic. O altă clarificare importantă: trecerea unei motociclete sau a unui moped pe lângă un vehicul care circulă în același sens nu va mai fi considerată depășire , dacă motociclistul nu trece peste marcajul care delimitează banda de circulație. Parcări dedicate și reguli de siguranță Actul normativ introduce și măsuri care țin de infrastructură și siguranță: un „spațiu de siguranță” de trei metri pentru motociclete și mopede la intersecțiile semaforizate și la trecerile de cale ferată cu bariere sau semibariere; obligația primăriilor de a amenaja locuri de parcare dedicate motocicletelor și mopedelor în toate parcările publice cu cel puțin șase locuri; cerințe mai stricte pentru echipamentul de protecție: casca trebuie să fie omologată pentru categoria vehiculului și fixată corespunzător. Când se aplică și ce urmează Promulgarea nu înseamnă aplicare imediată a tuturor regulilor. Guvernul are la dispoziție 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru a modifica normele de aplicare ale Codului rutier, iar noile prevederi vor funcționa în condițiile stabilite de lege și de normele rutiere. Deputatul PNL Sebastian Burduja , unul dintre inițiatori, a susținut că schimbările ar reduce aglomerația, argumentând că: „Fiecare motocicletă sau scuter înseamnă o maşină mai puţin în coloană şi un loc de parcare liber.” [...]
Prăbușirea unui Learjet cu 9 morți în Florida a blocat accesul într-un parc de case mobile și a forțat circa 600 de persoane să caute adăpost , potrivit HotNews , care citează autorități americane și CNN. Avionul privat de tip Learjet, care se îndrepta spre Bahamas, s-a prăbușit și a explodat duminică în comitatul Palm Beach, Florida. Autoritățile au anunțat că toate cele nouă persoane aflate la bord au murit. Identitatea victimelor nu a fost făcută publică, iar autoritățile nu au precizat câți dintre cei nouă erau pasageri și câți făceau parte din echipaj. „Părea o rachetă care se prăbușea”, a declarat guvernatorul Floridei, Ron DeSantis , despre accident. Impact operațional la sol: drum afectat și evacuări temporare Nu au fost raportate victime la sol, însă prăbușirea a produs „un crater uriaș” pe o porțiune de drum. Consecința imediată a fost blocarea intrării într-un parc de case mobile, ceea ce a făcut ca locuitorii să nu poată rămâne acolo. Un oficial local a declarat că aproximativ 600 de persoane aveau nevoie de adăpost din cauza restricțiilor de acces generate de locul accidentului. Context: unul dintre cele mai grave accidente aviatice din SUA în 2026 Secretarul Transporturilor, Sean Duffy, a confirmat decesele și a descris incidentul drept o „tragedie îngrozitoare”. Potrivit datelor Consiliului Național pentru Siguranța Transporturilor, citate de CNN, acesta este al doilea cel mai grav accident aviatic din Statele Unite în acest an, după accidentul din iunie de la Butler, Missouri , în care au murit 12 persoane în timpul unui zbor de parașutism. [...]
