Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Aplicarea noului sistem TollRo riscă să creeze un „vid” de punere în practică, după ce CNAIR a cerut amânarea termenului legal până la 1 aprilie 2027, invocând faptul că instrumentul tehnic de plată este încă în pilotare și nu poate susține o obligație sancționabilă de la 1 octombrie 2026, potrivit Profit.
CNAIR spune că a transmis pe 7 septembrie 2026 Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (cu informarea prim-ministrului) o solicitare formală cu trei măsuri urgente, dar că, la 11 zile de la trimitere, nu primise niciun răspuns din partea ministerului.
Solicitarea CNAIR vizează, în esență, alinierea termenelor din lege cu stadiul real al implementării sistemului. Cele trei măsuri cerute sunt:
Miza operațională este directă: dacă termenul de 1 octombrie rămâne în lege, iar sistemul nu este funcțional pentru plată în condiții normale, transportatorii ar putea fi expuși la amenzi pentru o obligație pe care nu o pot executa, în timp ce bugetul nu ar încasa venituri, iar instanțele ar putea fi încărcate cu contestații, conform argumentației CNAIR.
CNAIR arată că sistemul livrat de prestator nu a intrat încă în etapa de recepție calitativă, care, potrivit contractului, poate începe doar după finalizarea testării și a pilotării.
Pe 16 septembrie, compania a deschis pilotarea publică, iar aplicația TollRo este disponibilă gratuit în App Store și Google Play. În această etapă, șoferii și operatorii de transport sunt invitați să testeze în trafic și să transmită observații din aplicație sau prin portal.etoll.ro, pentru identificarea neconformităților pe care prestatorul trebuie să le remedieze.
Pilotarea durează, potrivit contractului, minimum patru săptămâni. CNAIR indică faptul că, și într-o ipoteză „ideală”, etapa nu s-ar putea încheia înainte de jumătatea lunii octombrie, iar compania precizează că nu va percepe un tarif obligatoriu printr-un sistem aflat în pilotare.
Noul sistem de tarifare electronică pe drumurile naționale (STRR/TollRo) a fost amânat în mai multe rânduri. Profit notează că Guvernul amânase încă din 2025 cu 6 luni aplicarea sistemului, prevăzut inițial pentru 1 ianuarie 2026, iar ulterior au existat noi modificări legislative care au mutat termenele.
În final, Parlamentul a revenit asupra termenului în sesiune extraordinară, invocând riscul de pierdere a fondurilor din PNRR, program care se încheie la 31 august, astfel că introducerea sistemului a fost stabilită la 31 august 2026.
Separat, în material este menționat că o consecință implicită a prelungirii termenului ar fi decalarea interoperabilității cu sistemele din Uniunea Europeană, pentru care sunt necesare testări suplimentare, estimate la maximum 6 luni de la punerea în funcțiune pe domeniul național, respectiv de la 15 ianuarie 2027, aspect care „se pare” că nu a fost acceptat de Comisia Europeană.
CNAIR susține că prorogarea cerută nu urmărește evitarea aplicării tarifului, ci corelarea datei legale cu momentul în care obligația poate fi respectată „în mod real”. În același timp, compania indică limitări instituționale: un guvern interimar nu poate emite ordonanțe, dar poate răspunde solicitării, poate aviza posturi și poate susține o inițiativă parlamentară.
Recomandate
Ministerul Transporturilor a pornit selecția pentru noi conduceri la cinci companii-cheie din subordine , o mișcare cu miză directă pe guvernanța corporativă și pe modul în care sunt cheltuiți banii publici în infrastructură și transport, potrivit Economedia . Anunțul a fost făcut de ministrul interimar Radu Miruță , care spune că demersul este derulat împreună cu secretarul de stat Horațiu Cosma și echipa din minister. Ce companii sunt vizate Procedurile de selecție vizează conducerile executive ale: CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) CNIR (Compania Națională de Investiții Rutiere) CFR SA (administratorul rețelei feroviare) CFR Călători Metrorex Miza: selecție pe o lege „imperfectă”, dar cu presiune pe profesionalizare Miruță afirmă că cadrul legal după care se fac selecțiile pentru managementul companiilor de stat are „vulnerabilități” și „lasă portițe”, însă susține că rezultatul depinde de voința politică de a numi specialiști. „Știu că legea după care se fac aceste selecții nu este perfectă. Lasă portițe și trebuie îmbunătățită. Dar o lege imperfectă nu este o scuză pentru a face alegeri proaste. Dacă există voință și bună-credință, putem selecta profesioniști care să conducă aceste companii pentru cetățeni, nu pentru interese de partid; oameni care să trateze fiecare leu din banul public ca pe ceea ce este: banii românilor.” Context invocat: ratingul Moody’s și agenda de reforme Lansarea selecției este pusă de ministru în legătură cu reconfirmarea ratingului de țară al României de către Moody’s, despre care spune că validează deciziile de eficientizare a cheltuielilor și reformele din ultimul an. În acest context, Miruță susține că România trebuie să continue reformele și să reducă „risipa și privilegiile nejustificate”. „Agenția Moody’s a menținut ratingul de țară al României. Este încă o confirmare că deciziile dificile luate în ultimul an au fost necesare. (...) România trebuie să continue reformele, să elimine risipa și privilegiile nejustificate și să corecteze nedreptățile acumulate în ani. Când spun „reforme”, nu vorbesc despre un concept abstract. Reforma se face decizie cu decizie.” [...]
Lidl testează în Germania un camion electric autonom fără cabină, pe drumuri publice, într-un pas operațional care poate reduce dependența de șoferi pe rute scurte și repetitive , potrivit RetailDetail . Vehiculul este descris ca un camion autonom „orb” (fără cabină) și funcționează fără șofer și fără operator de siguranță la bord . RetailDetail notează că este primul camion de acest tip care a primit autorizație de la autoritatea germană de transport pentru a circula pe drumuri publice. Unde și cum este folosit camionul Camionul operează între centrul de distribuție Lidl din Edermünde , lângă Kassel , și un magazin din apropiere . Utilizarea este limitată, cel puțin în această etapă, la: o zonă definită ; condiții specificate , în care vehiculul poate rula complet autonom. De ce contează pentru logistică Dincolo de componenta de inovație, testul are o miză direct operațională: automatizarea transportului pe „ultimul segment” dintre depozit și magazin , acolo unde rutele sunt relativ standardizate și pot fi repetate frecvent. Faptul că proiectul a obținut o autorizație oficială sugerează și un cadru de reglementare care începe să permită astfel de operațiuni, cel puțin în scenarii controlate. RetailDetail nu oferă detalii despre volum, frecvența curselor sau planuri de extindere, astfel că impactul economic nu poate fi cuantificat din informațiile disponibile. [...]
Wizz Air reia din toamnă zborurile din România către Abu Dhabi și Dubai , într-o relansare mai amplă a rutelor spre Orientul Mijlociu, după o pauză determinată de probleme operaționale și de contextul de securitate din regiune, potrivit Economedia . Pentru piața locală, miza este revenirea unor conexiuni directe cerute de pasageri, dar operate „sub evaluări continue” de risc. Compania a relansat în această săptămână zborurile către Jeddah și Amman și a reconfirmat reluarea curselor către Abu Dhabi și Dubai începând cu 25 octombrie 2026. Wizz Air oprise aceste zboruri după probleme cauzate de nisip la motoarele avioanelor și pe fondul turbulențelor geopolitice din regiune. Ce se reia din România: rute, date, frecvențe și tarife Din România, Wizz Air reia două rute: Cluj-Napoca – Abu Dhabi : din 27 octombrie 2026 , 2 zboruri pe săptămână , bilete de la 39,99 euro (aprox. 200 lei ) pe segment. București – Dubai : din 25 octombrie 2026 , frecvență zilnică (7/săptămână) , bilete de la 79,99 euro (aprox. 400 lei ) pe segment. Biletele pentru toate cele patru destinații sunt deja disponibile, iar compania descrie aceste rute drept unele dintre cele mai populare din Orientul Mijlociu. De ce contează: reluare condiționată de evaluări de siguranță Reluarea treptată a zborurilor vine după „cea mai recentă evaluare” și după actualizările Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației (EASA) privind recomandările pentru zonele de conflict din regiune, alături de evaluările operaționale și de securitate ale companiei. Wizz Air spune că va monitoriza îndeaproape situația și se va coordona cu autoritățile relevante, iar zborurile rămân supuse unor evaluări operaționale și de securitate continue. Extinderea rețelei: 12 rute și 49 de zboruri săptămânale În total, compania indică o relansare care acoperă 12 rute și 49 de zboruri săptămânale , cu tarife „începând de la 24,99 euro” (aprox. 125 lei ). „Suntem încântați să confirmăm revenirea destinațiilor Dubai, Abu Dhabi, Jeddah și Amman în rețeaua Wizz Air.” „Cu 12 rute, 49 de zboruri săptămânale și tarife începând de la doar 24,99 de euro, Wizz Air face din nou Orientul Mijlociu mai accesibil și mai convenabil pentru călători.” (Declarații atribuite de companie Verei Jardan, Corporate Communications Manager la Wizz Air.) [...]
TAROM își aduce în țară primul Boeing 737 MAX , un pas operațional în reînnoirea flotei , după ce aeronava a fost preluată joi de echipajele companiei de la sediul Boeing din Seattle și urmează să ajungă la București printr-un zbor special, în două etape, potrivit Agerpres . Aeronava, un Boeing 737-8, va fi adusă în România într-un „ferry flight” (zbor de transfer, fără pasageri) pe ruta Seattle – Keflavik (Islanda) – București. TAROM precizează că experți tehnici ai companiei fac evaluările înainte de preluare, iar zborul este realizat de două echipaje. Boeing-ul care pornește în weekend spre România va fi primul 737 MAX din flota TAROM și va purta numele „ Mircea Lucescu ”, conform comunicatului companiei. Cum este organizat zborul de transfer Prima etapă, Seattle – Keflavik, este operată de comandantul Cătălin Prunariu, alături de comandanții instructori Alexandru Scărlătescu și Alexandru Dobre. În echipaj se află și instructorii de zbor Viviana Negru și Daniela Cristescu, șeful de cabină Rodica Hidioșeanu și însoțitorul de bord Oana Buleac. A doua etapă, Keflavik – București, va fi operată de comandanții instructori Alexandru Fodor și Bogdan Rolnic, împreună cu șefii de cabină Diana Barboi și Antonia Vovec și însoțitorii de bord Andreea Otava și Alin Rizu. De ce contează pentru operațiunile TAROM Directorul general al TAROM, Cristian Anghel, leagă sosirea aeronavei de un proces de transformare al companiei și de reînnoirea flotei. „Primul Boeing 737 MAX care vine în flota TAROM marchează un pas important în procesul nostru de transformare.” După preluarea de la Boeing, aeronava urmează să ajungă în România „în zilele următoare”, mai arată comunicatul. Context: flota și rețeaua TAROM TAROM a fost înființată în 1954, funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor și este membră a alianței SkyTeam din 25 iunie 2010. Compania are o flotă de 14 aeronave și un portofoliu de peste 50 de destinații, operate cu aeronave proprii sau prin parteneri de tip code share (acorduri prin care companiile vând locuri pe zborurile altor operatori). [...]
Temu își mută o parte din logistică mai aproape de comercianții români , printr-un acord care pune rețeaua Poștei Române în centrul livrărilor interne pentru vânzătorii locali de pe platformă, potrivit Wall-Street . Miza este operațională: simplificarea procesării comenzilor și extinderea acoperirii livrărilor în România, inclusiv în zone mai greu deservite de curierii privați. Ce prevede acordul Temu – Poșta Română Temu și Poșta Română au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru „simplificarea serviciilor logistice” destinate companiilor românești care vând pe Temu. Concret, Poșta Română va furniza un serviciu integrat de livrare a coletelor, care include: preluarea coletelor de la comercianți; sortarea în centre logistice din România; livrarea „last-mile” (ultima etapă a livrării, până la client). La nivel de opțiuni de livrare, comenzile ar urma să poată fi procesate prin livrare la domiciliu, puncte de ridicare, lockere automate și oficii poștale din toată țara. Publicația notează că parteneriatul este estimat să simplifice procesarea și livrarea comenzilor pentru companiile locale și să îmbunătățească experiența de cumpărare pentru clienți. Ce câștigă comercianții locali și ce urmărește Temu Pe lângă componenta de livrare, Temu și Poșta Română vor organiza evenimente comune pentru companiile românești care vând pe platformă și vor avea întâlniri periodice pentru a analiza evoluția parteneriatului și a ajusta serviciile. Directorul general al Poștei Române, Valentin Ștefan, a indicat ca avantaj acoperirea rețelei naționale, inclusiv în mediul rural: „Rețeaua noastră ajunge în comunități din întreaga Românie, inclusiv în zonele rurale. Acest acord va pune serviciile noastre de livrare și retur la dispoziția comercianților români de pe Temu, ajutându-i să își servească clienții din întreaga țară.” În context, Temu a intrat pe piața din România în iulie 2023, iar din martie 2025 companiile românești se pot înscrie pentru a vinde pe platformă. Programul Local Seller este disponibil în peste 35 de țări. Context: presiunea taxelor pe colete din afara UE Acordul vine pe fondul schimbărilor de reglementare care au afectat livrările din afara Uniunii Europene. Wall-Street arată că Temu este între comercianții online din afara UE loviți de reglementările care vizează coletele cu valoare sub 150 de euro (aprox. 750 lei) provenite din afara UE. România și UE au implementat în acest an legi care taxează aceste colete, cu efect de descurajare a comenzilor livrate din afara UE pentru produse sub pragul de 150 de euro. În acest context, Temu a derulat recent o campanie prin care acoperea 30% din taxele de import, mai notează publicația. În lipsa unor detalii despre termene de implementare sau volume, rămâne de urmărit cum va fi operaționalizat serviciul integrat și în ce măsură va schimba timpii și costurile de livrare pentru comercianții români care vând pe Temu. [...]
Aglomerația de circa 80 de nave la intrarea pe Canalul Sulina riscă să prelungească timpii de tranzit și să crească presiunea pe logistica exporturilor ucrainene pe Dunăre , în condițiile în care porturile maritime de la Marea Neagră sunt practic blocate de atacurile rusești, potrivit Mediafax . În ultimele cinci zile, șirul navelor care așteaptă să intre pe Dunăre cu destinația porturile fluviale ucrainene a ajuns la aproximativ 80, deși numărul celor cărora li se permite tranzitul crește treptat, a declarat un operator de transport. Aglomerarea este raportată la intrarea pe Canalul Sulina, singurul canal al Dunării suficient de adânc pentru navele care vin din Marea Neagră către porturile ucrainene Reni și Izmail, potrivit Reuters. De ce s-a format coada: piloți puțini și prioritizarea unor mărfuri Întârzierile sunt puse pe seama deficitului de piloți (personalul specializat care asistă navigația pe sectorul dificil) și a necesității de a acorda prioritate anumitor tipuri de mărfuri, inclusiv transporturilor de combustibil. În același timp, traficul prin canal începe să se îmbunătățească: dacă săptămâna trecută intrau aproximativ cinci nave pe zi, luni sunt așteptate să intre cel puțin șapte, potrivit declarațiilor citate în articol. „În teorie, dacă putem aduce în jur de 10 nave pe zi în Sulina, ar trebui să putem elimina coada de aproximativ 80 de nave”, a declarat Katerina Kononenko de la Avalon Shipping. Kononenko a adăugat că ar putea fi nevoie de câteva săptămâni pentru ca numărul navelor aflate în așteptare să scadă la aproximativ 10. Efect de „dop” și la ieșire: inspecții obligatorii, inspectori limitați Creșterea traficului de intrare poate muta blocajul la plecări: mai multe nave vor trebui să iasă prin canal și să treacă prin inspecțiile obligatorii, în timp ce numărul inspectorilor rămâne limitat, potrivit informațiilor din material. Context: exporturile ucrainene, împinse pe o rută cu capacitate mai mică Atacurile rusești au blocat practic principalele porturi ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau cândva 90% din exporturile de cereale ale țării, forțând redirecționarea mărfurilor prin porturile de pe Dunăre, cu o capacitate mai redusă. Pe partea feroviară, oficialii operatorului ucrainean Ukrzaliznytsia au declarat că exporturile prin Dunăre ar putea crește, deși operațiunile sunt afectate de lipsa navelor și de alertele frecvente de raid aerian. În regiunea Odesa, unde se află porturile Reni și Izmail, au fost înregistrate 300 de alerte de raid aerian de la începutul lunii august, cu o durată cumulată de 238 de ore, potrivit unui serviciu specializat de monitorizare; lucrători din transporturi spun că pot trece zile fără descărcarea vreunui vagon cu cereale din cauza alertelor. Ukrzaliznytsia a anunțat că poate transporta lunar 500.000 de tone de cereale către Izmail și Reni, iar datele analiștilor citate arată că volumul cerealelor transportate către porturile dunărene a crescut cu 35% într-o săptămână. [...]
