Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Tarifele STB urmează să crească, potrivit HotNews.ro, care citează un proiect de hotărâre ce va fi dezbătut în ședința de joi, 29 ianuarie, a Consiliului General al Municipiului București. Documentul prevede, între altele, o scumpire de 66% a biletului pentru o călătorie și o majorare de 75% a abonamentului de 24 de ore.
Un bilet pentru o călătorie metropolitană ar urma să crească de la 3 lei la 5 lei, notează Agerpres, citată de HotNews.ro. Proiectul include și o listă extinsă de tarife pentru pachete de călătorii și abonamente, precum și pentru titluri integrate cu metroul.
Pentru titlurile de călătorie metropolitană integrată cu metroul, proiectul prevede, între altele, 9 lei pentru „o călătorie metropolitană și metrou/120 minute”, 22 de lei pentru abonamentul de 24 de ore și 180 de lei pentru abonamentul lunar. Totodată, proiectul prevede acordarea unui mandat special Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov pentru modificarea contractelor de delegare a gestiunii serviciului de transport public local, încheiate cu STB SA și alți operatori regionali.
În referatul de aprobare se arată că ultima modificare a politicii tarifare a fost în 2021, iar majorarea propusă este justificată prin nevoia de sustenabilitate financiară și menținerea calității, siguranței și continuității serviciului. Documentul invocă scumpiri „semnificative” ale costurilor de operare (energie, combustibil, utilități, piese, mentenanță), creșteri salariale și inflația.
„Tarifele actuale ale titlurilor de călătorie nu au mai fost ajustate corespunzător evoluției costurilor reale de exploatare, ceea ce a condus la accentuarea dezechilibrului financiar dintre veniturile proprii ale operatorului și cheltuielile necesare desfășurării activității.”
Recomandate
STB reduce săptămâna de lucru la 4 zile pentru circa 3.300 de angajați, o măsură de austeritate care ar trebui să taie costuri cu 7,3 milioane lei pe lună, pe fondul datoriilor de 1,6 miliarde lei. Potrivit Economedia , decizia intră în vigoare de luni, 20 aprilie 2026, și se aplică timp de trei luni, până la 20 iulie. Măsura este prezentată ca una dintre cele 12 „soluții de urgență” pentru reducerea cheltuielilor, în contextul în care compania are datorii mari către ANAF , iar Primăria Generală a avertizat asupra riscului de insolvență, conform Buletin de București. Decizia este semnată de directorul general Andrei Dinculescu-Bighea. Cine este afectat și cine este exceptat Numărul final al angajaților vizați a fost stabilit la aproximativ 3.300, după ce inițial erau avute în vedere 4.500 de persoane. Categoriile afectate includ: personalul TESA și de conducere , care va avea liber în fiecare zi de vineri; personalul de întreținere (URAC/Linii), controlorii și casierii , cu zile libere stabilite prin rotație de șefii de departamente. Sunt exceptați de la reducerea programului: șoferii și vatmanii (aprox. 4.349 persoane); personalul de întreținere din depouri/autobaze ; psihologii . Impact financiar: economii estimate și tăieri de venituri Deși compania nu a comunicat un procent oficial de reducere salarială, trecerea de la 5 la 4 zile lucrătoare pe săptămână înseamnă, teoretic, o scădere a veniturilor de aproximativ 20% pentru angajații vizați. Economia estimată este de 7,3 milioane de lei pe lună . Durata aplicării a fost redusă la trei luni , de la șapte luni cât se propusese inițial, în urma negocierilor cu sindicatele. Reacții: sindicatele contestă distribuția impactului Valer Ciobănescu, liderul sindicatului Transpublic, a criticat măsura, susținând (în declarații pentru Buletin de București) că îi afectează mai mult pe angajații cu venituri mici, în timp ce „șefii cu salarii mari nu sunt afectați real”. Sindicatul propune o reorganizare prin identificarea și eliminarea departamentelor și funcțiilor de conducere „fără rost”, fără crearea unor poziții noi. Directorul general al STB a transmis pentru Spotmedia că decizia este temporară și că impactul este inclus în planul de eficientizare, menționând și reduceri de costuri indirecte, inclusiv la nivelul cheltuielilor de operare ale clădirilor. Documentul invocat în material este disponibil ca PDF: DECIZIA-783-din-16-04-2026 . [...]
Blocajul celor 21 de trenuri PESA riscă să se transforme într-un cost operațional prelungit , pe fondul unei dispute contractuale legate de mentenanță: fostul șef al Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF) , Claudiu-Marinel Mureșan, susține că producătorul polonez nu a livrat „ce a promis”, în condițiile în care facilitățile dedicate nu ar fi fost realizate, potrivit Economica . Mureșan afirmă că, dincolo de livrarea trenurilor, contractul ar fi inclus și mentenanța, inclusiv construirea și dotarea halelor dedicate înainte de recepția primului tren. Într-o postare pe Facebook, el rezumă situația astfel: „În acest contract nu s-au cumpărat doar trenuri. S-a cumpărat și mentenanță, inclusiv construirea halelor dedicate. Halele trebuiau construite și dotate înainte de recepția primului tren. Realitatea arată cam așa: În același mesaj, fostul șef al ARF respinge explicația „birocrației” invocată de ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, și susține că problema ar fi una de livrare incompletă a obligațiilor asumate. Disputa: mentenanță prin construcție sau prin închiriere Ministrul interimar Radu Miruță a declarat că a cerut o clarificare juridică privind modul în care poate fi îndeplinită obligația de mentenanță: dacă aceasta poate fi „bifată” prin închirierea unor depouri existente sau dacă este obligatorie construirea unei facilități noi. Potrivit explicațiilor sale, contractul ar lăsa loc de interpretare, iar ministerul urma să primească o analiză juridică. În funcție de concluzie, Miruță indică două scenarii: dacă închirierea este acceptată contractual, situația s-ar putea închide rapid; dacă este necesară construirea de la zero (și aceasta nu este realizată), ministerul ia în calcul modificarea contractului „cu înțelegerea ambelor părți”, pentru a debloca trenurile. Context: trenuri livrate, dar neintroduse în circulație În paralel, reprezentanții PESA și ai structurilor responsabile din domeniul feroviar au fost invitați la o discuție, după ce ministrul a spus că a găsit „21 de trenuri noi-nouțe” care stau de luni bune nefolosite. Separat, Claudiu-Marinel Mureșan a fost eliberat din funcția de președinte al ARF, la cerere, prin decizia premierului Ilie-Gavril Bolojan nr. 157, publicată în Monitorul Oficial la 29 aprilie 2026, conform unei informări anterioare a Economica. Ce urmează Deznodământul depinde de analiza juridică anunțată de ministrul interimar: dacă obligația de mentenanță poate fi îndeplinită prin închiriere sau dacă va fi nevoie de renegocierea contractului. Până atunci, trenurile rămân indisponibile pentru trafic, iar blocajul se mută din zona tehnică în cea contractuală. [...]
Platforma eLicitatiiANAF a atras aproape 5 milioane de vizite în prima lună , un semnal că digitalizarea vânzării bunurilor sechestrate începe să schimbe practic modul în care statul își valorifică activele, potrivit Wall-Street . Datele ANAF indică o utilizare intensă încă din primele săptămâni, cu tranzacții și interes concret pentru bunuri de valoare mare, inclusiv imobiliare și auto. Până la 29 aprilie 2026, ora 16:00, platforma a înregistrat 4.783.929 de vizitatori, dintre care 705.896 de utilizatori unici, și 48.522.470 de accesări. În aceeași perioadă au fost publicate 1.300 de licitații, dintre care 86 au fost în faza de licitare efectivă. Cum se intră în licitații și de unde vin bunurile Consultarea bunurilor scoase la licitație este posibilă și fără cont în Spațiul Privat Virtual (SPV), însă participarea la licitații este condiționată de deschiderea unui cont în SPV, conform reglementărilor aplicabile. Bunurile listate provin din: executări silite pentru recuperarea obligațiilor fiscale neachitate; măsuri dispuse în materie penală, în baza hotărârilor judecătorești; bunuri intrate, potrivit legii, în proprietatea statului. Tranzacțiile de vârf din prima lună: apartament, ceas elvețian, teren ANAF indică trei bunuri de mare valoare care au atras interes prin plata taxei de participare, iar pentru două dintre ele au fost depuse și oferte. Cele mai scumpe exemple menționate: Apartament în București (Sector 2, Bd. Dacia nr. 72), 3 camere și dependințe : preț de evaluare și pornire 1.660.736 lei, scutit de TVA; taxă de participare 166.073,60 lei. A fost înregistrată o ofertă la nivelul prețului de pornire. Ceas elvețian de lux din platină : preț de pornire și evaluare 84.700 lei (TVA inclus); taxă de participare 8.470 lei. A fost depusă o ofertă la nivelul prețului de pornire. Teren agricol extravilan arabil de 1.700 mp : a fost achitată taxa de participare, însă până la momentul raportării nu era înregistrată o ofertă. Unde se vede cererea: auto de lux și imobiliare În topul interesului, ANAF plasează licitațiile pentru bunuri auto de lux și imobiliare , inclusiv apartamente în ansambluri rezidențiale și autoturisme precum BMW X3/X6, Volkswagen Touareg, Audi Q7 sau Ferrari F131. Instituția leagă interesul ridicat și de faptul că unele bunuri ar fi aparținut unor persoane publice cunoscute, în condiții de „transparență și acces public”. Pe termen scurt, miza operațională pentru ANAF este menținerea funcționării platformei la un volum mare de trafic și conversia interesului (vizite și accesări) în participare efectivă și oferte, mai ales în licitațiile cu valori ridicate. [...]
Portul Constanța are proiecte de peste 500 milioane euro (aprox. 2,5 miliarde lei) în implementare , mizând pe extinderea capacităților logistice și pe rolul de nod regional pentru transport de mărfuri și energie, potrivit Antena 3 . Miza economică este creșterea fluxurilor printr-o infrastructură mai robustă, într-un context în care războiul din Ucraina a schimbat rutele comerciale din regiunea Mării Negre. În cadrul unei conferințe dedicate rolului portului, Mihai Teodorescu, director general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, a spus că investițiile aflate acum în derulare depășesc 500 de milioane de euro și a indicat și o direcție de consolidare regională prin colaborări și achiziții. Investiții și parteneriate: portul își extinde rolul regional Teodorescu a menționat semnarea unui protocol „foarte important” legat de un memorandum de colaborare între Portul Constanța și „PORTUl lIEC” (denumirea apare astfel în textul sursei, fără alte detalii). Tot el a plasat strategia în contextul unei proceduri de licitație internațională la care a participat Guvernul României, prin compania portuară, pentru achiziționarea Portului Giurgiulești. Energie: Oil Terminal își adaptează infrastructura la cererea din regiune Oil Terminal, operator cu șapte dane în Portul Constanța, a detaliat investiții făcute după izbucnirea războiului din Ucraina. CEO-ul Sorin Viorel Ciutureanu a spus că: Dana 79, o dană de mare adâncime, a fost adaptată astfel încât să poată descărca și motorină, nu doar țiței; anul trecut, pentru prima dată în Portul Constanța, au fost descărcate nave cu 110.000 de tone de motorină; a fost finalizat un rezervor de 10.000 de metri cubi destinat metanolului; compania se află într-o procedură de licitație pentru construcția unui terminal de bitum. Calea ferată: miza este capacitatea și electrificarea liniilor din port Pe componenta de transport feroviar, Daniel Apostolache, director general Carpatica Feroviar, a declarat că a fost semnat un memorandum de cooperare cu Administrația Căilor Ferate din Azerbaidjan, vizând preluarea containerelor prin România și Portul Constanța pentru tranzit către Europa. El a mai spus că sunt pregătiri pentru aderarea Carpatica Feroviar la Middle Corridor și că estimează un spor de aproximativ 300% (sursa nu precizează baza de raportare a acestei creșteri). Din partea CFR SA, Radu Urziceanu (Direcția Strategie, Reglementări și Reprezentare Externă) a afirmat că există în plan investiții de circa 1 miliard de euro în infrastructura feroviară din port, cu obiective precum creșterea capacității de primire și expediere a trenurilor și electrificarea liniilor, în patru etape. [...]
Metrorex ar putea recupera circa 60 de milioane de euro (aprox. 300 milioane lei) din penalități neîncasate de la Alstom, o sumă de cinci ori mai mare decât venitul estimat din scumpirea biletelor , potrivit ministrului interimar al Transporturilor, Radu Miruță , citat de Economica . Miza este una de impact financiar direct: înainte de a transfera costuri către călători, compania ar avea de urmărit venituri contractuale care, susține ministrul, au fost lăsate în nelucrare luni la rând. Miruță a spus că, la o primă verificare, a identificat „60 de milioane de euro” bani neîncasați din penalități pentru întârzierea unui contract al Metrorex, cel privind trenurile Alstom. Potrivit declarațiilor sale, emiterea facturii de penalități ar fi fost întârziată nouă luni, deși ar fi trebuit făcută „de a doua zi”, iar după emitere „nu s-a mai făcut niciun pas”. Penalități versus scumpirea biletelor: unde se pierde mai mult Ministrul interimar a criticat ideea compensării unor pierderi prin majorarea tarifelor plătite de călători, în condițiile în care, susține el, nu s-au făcut diligențele pentru recuperarea sumelor datorate prin contract. „Doar de aici sunt de cinci ori mai mulți bani decât s-ar fi obținut din creșterea acestui bilet”, a declarat Radu Miruță. El a invocat și un raport al Corpului de Control, despre care a spus că a fost înaintat pe 29 ianuarie și că, până la 29 aprilie, „nu s-a făcut nimic” în legătură cu recuperarea banilor. Metrorex: penalitățile sunt contestate în instanță Metrorex a declarat la începutul lunii aprilie, pentru Economica, că valoarea penalităților imputate Alstom ajunsese la 62 de milioane de euro (aprox. 310 milioane lei) și că plata acestora este „disputată în instanță”. Compania a precizat că va încerca, „prin aplicarea prevederilor contractuale și legale aplicabile”, să obțină finalizarea obiectului contractului. Consecințe de guvernanță: convocarea CA pentru demiterea directorului general Pe fondul acestor constatări, Miruță a anunțat convocarea Consiliului de Administrație al Metrorex în vederea demiterii directorului general Mariana Miclăuș, invocând „neîndeplinirea indicatorilor de performanță”. Context: contractul pentru trenurile Alstom de pe Magistrala 5 Metrorex a semnat în 2020 contractul pentru 13 trenuri de metrou Alstom destinate Magistralei 5; valoarea contractului depășește 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei). Trenurile sunt aduse din Brazilia și se află în teste, furnizorul având obligația obținerii agrementului tehnic feroviar înainte de introducerea în circulație cu călători, conform explicațiilor oferite publicației de reprezentanții Metrorex. [...]
Scumpirea biletului de metrou de la 1 mai este suspendată pentru două luni , după ce ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță (USR), a semnat ordinul prin care amână majorarea de la 5 la 7 lei și a anunțat măsuri de control și schimbare a conducerii Metrorex , potrivit G4Media . Ordinul trimite scumpirea „deocamdată” cu două luni, până la 1 iulie. În paralel, Miruță a anunțat că va convoca Consiliul de Administrație al Metrorex, prin AGA, pentru încetarea contractului de mandat al directorului general, Mariana Miclăuș, invocând nerespectarea indicatorilor financiari negociați cu Ministerul și acceptați, dar nerealizați. Impactul financiar invocat: 59 milioane lei/an, dar „alternative” din reorganizare Ministrul a spus că venitul suplimentar estimat din creșterea tarifului ar fi fost de 59 milioane lei pe an, adică aproape 2,5% din bugetul Metrorex. În argumentația sa, Miruță a indicat că a căutat „alternative” pentru a compensa suma din reorganizarea activității, în loc ca diferența să fie acoperită de călători. Nereguli semnalate la Metrorex și controale anunțate În declarațiile prezentate, Miruță a enumerat o serie de probleme pe care spune că le-a identificat, între care: 60 milioane euro (aprox. 300 milioane lei) „bani neîncasați din penalități” la un contract; neînchirierea spațiilor comerciale din stații; contracte de publicitate atribuite fără procedură competitivă; utilizarea gratuită de către o companie a unor depouri și clădiri ale Metrorex; baza sportivă de la Ciurel folosită de sindicat pentru închiriere, fără contract în vigoare (un contract ar fi expirat „de mult”); parcarea de la Străulești, unde ar exista pierderi de 4 milioane lei/an și care ar fi administrată de soțul directorului general; „triplarea salariilor” în ultimii 10 ani și un număr de angajați despre care susține că este de 1,5 ori mai mare decât la rețeaua de metrou din Viena, deși aceasta ar fi de două ori mai mare. Ministrul a mai anunțat trimiterea Corpului de control la Consiliul de Administrație pentru a cuantifica valoarea prejudiciului legat de utilizarea unor bunuri ale companiei și pentru a opri modul în care sindicatul ar încasa bani pentru bunuri ale Metrorex. Totodată, a spus că au fost demarate proceduri pentru închirierea spațiilor comerciale „respectând toate regulile”. Ce tarife urmau să intre în vigoare de la 1 mai Conform tarifelor care ar fi urmat să se aplice de la 1 mai, o călătorie ar fi crescut de la 5 lei la 7 lei, iar: două călătorii: 14 lei (de la 10 lei); cartelă 10 călătorii: 55 lei (de la 40 lei); abonament 24 de ore: 18 lei (de la 12 lei); abonament săptămânal: 60 lei (de la 45 lei); abonament lunar: 140 lei (de la 100 lei); abonament 6 luni: 700 lei (de la 500 lei); abonament anual: 1.300 lei (de la 900 lei). Miruță a mai spus că a discutat situația cu premierul Ilie Bolojan. Articolul este prezentat ca „știre în curs de actualizare”, iar detalii suplimentare despre pașii următori ai procedurilor anunțate nu sunt precizate în materialul citat. [...]
