Știri
Știri din categoria Transport și logistică
STB reduce săptămâna de lucru la 4 zile pentru circa 3.300 de angajați, o măsură de austeritate care ar trebui să taie costuri cu 7,3 milioane lei pe lună, pe fondul datoriilor de 1,6 miliarde lei. Potrivit Economedia, decizia intră în vigoare de luni, 20 aprilie 2026, și se aplică timp de trei luni, până la 20 iulie.
Măsura este prezentată ca una dintre cele 12 „soluții de urgență” pentru reducerea cheltuielilor, în contextul în care compania are datorii mari către ANAF, iar Primăria Generală a avertizat asupra riscului de insolvență, conform Buletin de București. Decizia este semnată de directorul general Andrei Dinculescu-Bighea.
Numărul final al angajaților vizați a fost stabilit la aproximativ 3.300, după ce inițial erau avute în vedere 4.500 de persoane.
Categoriile afectate includ:
Sunt exceptați de la reducerea programului:
Deși compania nu a comunicat un procent oficial de reducere salarială, trecerea de la 5 la 4 zile lucrătoare pe săptămână înseamnă, teoretic, o scădere a veniturilor de aproximativ 20% pentru angajații vizați.
Economia estimată este de 7,3 milioane de lei pe lună. Durata aplicării a fost redusă la trei luni, de la șapte luni cât se propusese inițial, în urma negocierilor cu sindicatele.
Valer Ciobănescu, liderul sindicatului Transpublic, a criticat măsura, susținând (în declarații pentru Buletin de București) că îi afectează mai mult pe angajații cu venituri mici, în timp ce „șefii cu salarii mari nu sunt afectați real”. Sindicatul propune o reorganizare prin identificarea și eliminarea departamentelor și funcțiilor de conducere „fără rost”, fără crearea unor poziții noi.
Directorul general al STB a transmis pentru Spotmedia că decizia este temporară și că impactul este inclus în planul de eficientizare, menționând și reduceri de costuri indirecte, inclusiv la nivelul cheltuielilor de operare ale clădirilor.
Documentul invocat în material este disponibil ca PDF: DECIZIA-783-din-16-04-2026.
Recomandate
Scumpirea propusă a metroului până la 7 lei/călătorie riscă să amplifice presiunea pe subvențiile publice și să declanșeze un val de majorări în transportul din București , într-un moment în care finanțarea Metrorex este deja puternic dependentă de bugetul de stat, potrivit Ziarul Financiar . Propunerea de creștere a tarifelor a fost votată sâmbătă în Consiliul de Administrație al Metrorex, iar decizia finală „urmează să fie analizată de autorități”. Ciprian Șerban a declarat că măsura va fi evaluată din perspectiva sustenabilității. În paralel, nemulțumirea publică a crescut rapid: o petiție inițiată de SENS pe platforma Declic, adresată Metrorex, Guvernului și Ministerului Transporturilor, a strâns peste 11.500 de semnături. Inițiatorii susțin că scumpirea lovește mai ales persoanele vulnerabile, în context economic dificil și pe fondul măsurilor de austeritate. Ce se schimbă la tarife și de ce contează Noua propunere vizează creșterea prețului unei călătorii cu metroul de la 5 lei la 7 lei, începând din mai 2026. În ianuarie 2025, tariful urcase deja de la 3 lei la 5 lei, justificarea de atunci fiind „echilibrarea bugetului” și reducerea cheltuielilor de exploatare. Consultantul economic Adrian Negrescu avertizează că o asemenea succesiune de scumpiri „nu are precedent” în transportul public din România și ar trebui susținută de o motivație economică solidă, reflectată în calitatea serviciilor. „Vorbim despre o scumpire succesivă fără absolut niciun precedent pe piaţa transporturilor de călători din România. (…) O majorare tarifară de o asemenea amploare ar trebui să fie susţinută de o motivaţie economică solidă şi vizibilă în calitatea serviciilor” Presiunea bugetară: subvenții mari, structură de costuri contestată În material se arată că veniturile din bilete și abonamente sunt insuficiente pentru funcționarea sistemului, iar Metrorex se bazează anual pe subvenții de la bugetul de stat care depășesc 700–800 de milioane de lei. Datele bugetare din 2025 indică o structură de cheltuieli dominată de costurile cu personalul: 37,95% din buget (aprox. 1,05 miliarde de lei) pentru salarii și sporuri, sumă mai mare decât totalul cheltuielilor de exploatare; 25,07% din buget (aprox. 697 de milioane de lei) pentru bunuri și servicii esențiale (energie, mentenanță, piese de schimb). Negrescu susține că, în practică, călătorii se confruntă cu aglomerație, trenuri vechi fără aer condiționat și întârzieri în livrarea noilor garnituri, ceea ce pune sub semnul întrebării legătura dintre scumpire și îmbunătățirea serviciilor. Efect de contagiune: și STB ia în calcul scumpiri La scurt timp după apariția informațiilor despre scumpirea metroului, Societatea de Transport București (STB) a anunțat că ia în calcul majorarea tarifului de la 3 lei la 5 lei/călătorie, proiect discutat în Adunarea Generală a Acționarilor. Reprezentanții STB afirmă că măsura nu ar aduce neapărat venituri suplimentare, deoarece diferența ar fi compensată prin subvenția oferită de Primăria Capitalei, însă ar îmbunătăți fluxul de numerar. Decizia finală nu a fost adoptată. În perioada următoare, miza se mută pe analiza autorităților asupra propunerii Metrorex și pe modul în care eventualele majorări vor fi justificate public, inclusiv prin raportare la calitatea serviciilor și la impactul bugetar al subvențiilor. [...]
CFR SA pune pe masă un contract de 3,012 milioane de lei pentru servicii de pază la Gara de Nord și la sediul sucursalei regionale din București, potrivit Știrile Pro TV , pe baza unui anunț publicat în SEAP. Miza este una operațională: asigurarea pazei pentru unul dintre cele mai aglomerate noduri feroviare din țară și pentru structura administrativă locală. Contractul vizează servicii de pază pentru Stația CF București Nord, grupele A și B, precum și pentru sediul Sucursalei Regionale de Căi Ferate București. Cum se face achiziția și din ce bani Procedura aleasă este „licitație deschisă”, iar finanțarea este prevăzută din fonduri proprii ale CFR SA. Valoarea estimată a contractului este de 3,012 milioane de lei, fără TVA. Condiții pentru ofertanți: cifră de afaceri și garanție Conform informațiilor din anunțul citat, ofertanții trebuie să demonstreze un nivel minim al cifrei de afaceri medii anuale pe ultimii trei ani (2023, 2024 și 2025) de 6.023.900 lei. Garanția de participare este de 30.100 lei. [...]
Air New Zealand monetizează confortul pe zborurile ultra-lungi prin introducerea unor capsule de dormit rezervabile separat de bilet, o opțiune care poate schimba modul în care companiile aeriene își cresc veniturile din clasa economică, potrivit Antena 3 . Compania va instala, din noiembrie, paturi supraetajate în aeronave Boeing 787-9 Dreamliner, sub forma unor capsule de dormit suprapuse, denumite „Skynest”. Sistemul este gândit pentru pasagerii de la clasa economică și premium economy și le permite să se întindă complet orizontal, pe rute foarte lungi, precum Auckland–New York , unde zborul durează între 16 și 18 ore. Cum funcționează și cât costă Pasagerii trebuie să cumpere în continuare un loc obișnuit în avion, iar accesul la capsulă se face prin rezervarea separată a unui interval de patru ore, pentru aproximativ 300 de dolari (aprox. 1.380 lei). La început, vor exista două intervale disponibile pe zbor, iar fiecare persoană va putea rezerva un singur „slot”. Capsulele includ, conform informațiilor din articol, lenjerie curată, perdea pentru intimitate, lumină ambientală și un kit cu mască de ochi și dopuri de urechi. Reprezentanții companiei mai spun că pasagerii vor purta șosete speciale. De ce contează: venituri suplimentare și reguli mai stricte la bord Modelul „plătești extra pentru confort” adaugă o sursă de venit peste tariful standard, într-o zonă (clasa economică) unde marjele sunt, de regulă, mai sensibile la costuri. În același timp, produsul vine cu restricții operaționale menite să limiteze disconfortul și riscurile de utilizare: pasagerii nu au voie să mănânce în capsule; capsulele nu pot fi folosite de copii ; nu pot fi folosite de alte persoane în afară de titularul rezervării; compania recomandă evitarea parfumurilor sau a produselor cu miros puternic, pentru a nu-i deranja pe ceilalți. Calendarul implementării Air New Zealand a anunțat încă din 2020 că dezvoltă „Skynest”. Conform articolului, capsulele vor putea fi rezervate începând cu 18 mai, iar primele zboruri echipate cu acest sistem sunt programate pentru finalul anului. [...]
Autoritățile americane au confirmat un tarif de 150 de dolari (aprox. 690 lei) dus-întors pentru trenul dintre Manhattan și MetLife Stadium , un salt de aproape 12 ori față de prețul obișnuit, într-o decizie care mută o parte semnificativă din costurile logistice ale Cupei Mondiale către suporteri, potrivit Al Jazeera . Pentru fanii care pleacă din New York City, călătoria de circa 15 minute și aproximativ 14 km de la Penn Station la stadionul din East Rutherford, New Jersey, costă în mod normal 12,90 dolari, însă în perioada meciurilor tariful urcă la 150 de dolari dus-întors. Oficialii din New Jersey anticipează că aproximativ 40.000 de persoane vor folosi transportul public la fiecare partidă, în condițiile în care parcarea la stadion nu va fi disponibilă pentru majoritatea fanilor. Costuri de operare și disputa „cine plătește” NJ Transit susține că majorarea este legată de recuperarea cheltuielilor. Conform conducerii operatorului, transportul fanilor către și de la stadion pe durata turneului ar costa 62 milioane de dolari, iar granturile externe ar acoperi doar 14 milioane de dolari. Președintele și CEO-ul NJ Transit, Kris Kolluri, a respins acuzațiile de „speculă” a prețurilor: „Nu este speculă. Încercăm literalmente să ne recuperăm costurile.” Guvernatoarea statului New Jersey, Mikie Sherrill, a argumentat că suprataxa ar fi necesară pentru ca navetiștii statului să nu rămână cu „nota de plată” pe termen lung. Ea a afirmat că administrația sa a preluat un acord în care FIFA ar fi contribuit cu „0 dolari pentru transport”, lăsând agenția de transport „cu o factură de 48 milioane de dolari”. FIFA a contestat public abordarea, invocând acordurile semnate în 2018 cu orașele-gazdă, care ar fi prevăzut transport gratuit pentru fani către toate meciurile, și a susținut că a pledat pentru finanțare federală de ordinul milioanelor de dolari pentru planurile de mobilitate. Efect de comparație: alte orașe mențin tarifele, Boston scumpește New Jersey nu este singurul caz de scumpire, dar se detașează prin nivelul tarifului. În zona Bostonului, autobuzele expres către Gillette Stadium ar urma să coste 95 de dolari, iar biletele de tren dus-întors Boston–stația de navetiști din apropierea stadionului sunt vândute la 80 de dolari, de patru ori peste tariful obișnuit de 20 de dolari pentru zile de meci și evenimente speciale. Gillette Stadium se află în Foxborough, la circa 48 km sud de Boston. În schimb, alte orașe-gazdă – inclusiv Los Angeles și Philadelphia – au anunțat că păstrează tarifele neschimbate, menționând că guvernul SUA a oferit aproximativ 100 milioane de dolari în granturi de transport pentru îmbunătățirea serviciilor de autobuz și tren. Kansas City operează navete către Arrowhead Stadium la 15 dolari dus-întors și oferă un autobuz gratuit de la aeroport spre centru, iar Houston spune că își extinde capacitatea, dar menține tarifele actuale (1,25 dolari pentru autobuze și trenuri ușoare, respectiv opțiuni park-and-ride între 2 și 4,50 dolari). Presiune politică și alternative la fel de scumpe Creșterea de preț a atras și reacții politice în statul vecin: guvernatoarea New York-ului, Kathy Hochul, a criticat nivelul tarifului pentru o călătorie scurtă. Potrivit Al Jazeera, informația despre scumpire a fost relatată inițial de publicația sportivă The Athletic. Alternativele la tren rămân costisitoare: un număr limitat de locuri de parcare la American Dream Mall, în apropiere, se vând în avans la 225 de dolari. MetLife Stadium, arena echipelor NFL New York Giants și New York Jets, urmează să găzduiască opt meciuri, inclusiv finala din 19 iulie, iar partidele din grupe încep pe 13 iunie. În acest context, tariful de transport devine un cost operațional transferat direct către zeci de mii de suporteri la fiecare meci, într-un model diferit de cel anunțat de mai multe orașe-gazdă din SUA. [...]
Majorarea propusă a tarifelor la metrou de la 1 mai 2026 vine pe fondul unor nereguli și pierderi care ridică semne de întrebare despre gestionarea banilor la Metrorex , potrivit Economica . În paralel cu solicitarea de scumpire cu circa 40%, un raport al Corpului de Control al ministrului Transporturilor indică probleme de administrare și avertizează asupra riscului ca societatea să nu-și poată continua activitatea. Raportul, realizat în urma unor verificări din a doua parte a anului trecut și întocmit după solicitarea unui auditor independent, vorbește despre „o îndoială semnificativă cu privire la capacitatea societății de a-și continua activitatea”, ceea ce, în interpretarea documentului, înseamnă că Metrorex ar putea ajunge în faliment. Motivul invocat: în ultimii șapte ani au fost înregistrate valori negative semnificative, generate de pierderi atât în exploatare, cât și în investiții. Ce nereguli sunt semnalate în raport Economica sintetizează principalele probleme menționate în raport (documentul poate fi citit pe Club Feroviar ): Centrul de Sănătate și Securitate în Muncă ar funcționa fără autorizație. La baza sportivă Ciurel (stadionul Metrorex) ar fi peste 800.000 de lei neîncasați. Ar exista pierderi de milioane de lei din contracte cu firme de securitate, în condițiile existenței camerelor video. Contracte de publicitate „cu sutele” ar fi fost „negociate”, nu licitate. Indicatori de performanță ar fi fost stabiliți „la mișto”. Un terminal multimodal administrat de soțul directorului general ar fi în pierdere. Ce scumpiri sunt propuse de la 1 mai 2026 În același timp, Metrorex propune ajustarea tarifelor cu circa 40% începând cu 1 mai 2026, pe baza unui proiect de Ordin publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor , menționează Economica (detalii și în materialul Economica ). Principalele modificări prezentate: o călătorie: 5 lei → 7 lei două călătorii: 10 lei → 14 lei 10 călătorii: 40 lei → 55 lei abonament 24 de ore: 12 lei → 18 lei abonament o săptămână: 45 lei → 60 lei abonament o lună: 100 lei → 140 lei abonament 6 luni: 500 lei → 700 lei abonament un an: 900 lei → 1.300 lei Miza economică: subvenție mare, dar pierdere proiectată În motivarea proiectului de Ordin, majorarea tarifelor este legată de nivelul subvenției prevăzute în proiectul bugetului Metrorex pe 2026: 761.490.000 de lei. Chiar și așa, documentul indică un rezultat negativ (pierdere) estimat la 451.241.030 de lei pentru 2026. În acest context, creșterea tarifelor apare ca o soluție de acoperire a dezechilibrelor financiare, însă raportul de control ridică, simultan, problema eficienței și a disciplinei financiare în companie — un element care poate influența dezbaterea publică și decizia finală privind scumpirea. [...]
Companiile de transport maritim tratează cu prudență redeschiderea Strâmtorii Hormuz și cer clarificări operaționale înainte de reluarea tranzitului , pe fondul riscului de mine, al condițiilor impuse de Iran și al incertitudinilor privind implementarea practică, potrivit Al Jazeera . Miza este direct economică: orice blocaj sau întârziere într-unul dintre cele mai importante „gâturi de sticlă” maritime ale lumii se traduce rapid în costuri mai mari de transport, rute ocolitoare și presiune pe lanțurile de aprovizionare din și către Golful Persic. Anunțul Teheranului că strâmtoarea este deschisă pentru nave comerciale, făcut de ministrul iranian de externe Abbas Araghchi în contextul unui acord de încetare a focului de 10 zile în Liban, a fost urmat de o scădere a prețurilor la petrol și alte mărfuri și de creșteri pe burse. Totuși, operatorii spun că revenirea efectivă a navelor depinde de clarificarea riscurilor și a regulilor de tranzit. Ce condiții și riscuri invocă industria Asociația Armatorilor Norvegieni afirmă că, înainte ca navele să traverseze, trebuie lămurite mai multe aspecte, inclusiv: existența și nivelul riscului de mine; condițiile impuse de Iran; modul de aplicare în practică a regulilor de tranzit. BIMCO, una dintre cele mai mari asociații din shipping, și-a avertizat membrii că amenințarea minelor rămâne neclară și că firmele ar trebui să ia în calcul evitarea zonei. În același sens, un avertisment al Marinei SUA, văzut de Reuters, arată că riscul minelor în anumite părți ale strâmtorii nu este pe deplin înțeles și că evitarea zonei ar trebui luată în considerare. Coordonare cu autoritățile iraniene și impact pe asigurări Un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că toate navele comerciale, inclusiv cele americane, pot naviga prin strâmtoare, dar planurile trebuie coordonate cu Gardienii Revoluției (IRGC). Tranzitul ar urma să fie restricționat la culoare pe care Iranul le consideră sigure, în timp ce navele militare rămân interzise, potrivit aceleiași relatări. În paralel, Organizația Maritimă Internațională (IMO) spune că verifică dacă anunțul privind redeschiderea respectă libertatea de navigație pentru toate navele comerciale și asigură un pasaj sigur. Un alt punct sensibil este ruta recent impusă de Teheran prin apele sale teritoriale, în apropiere de insula Larak: chiar și fără o taxă de trecere, aceasta ar crea dificultăți de navigație și ar ridica întrebări de conformitate și asigurare, a spus Matt Wright, analist la firma de date Kpler. Cum reacționează marile companii de shipping Hapag-Lloyd a transmis că lucrează pentru ca navele sale să tranziteze strâmtoarea „cât mai curând posibil”, dar că rămân întrebări deschise. Compania a precizat că un comitet de criză încearcă să rezolve punctele neclare cu părțile relevante în următoarele 24–36 de ore. Maersk a anunțat că monitorizează îndeaproape situația de securitate și va acționa pe baza propriei evaluări de risc. CMA CGM și Frontline au refuzat să comenteze. De ce contează: costuri, rute ocolitoare și volatilitate în piețe Strâmtoarea Hormuz este un punct critic pentru fluxurile de energie și mărfuri. Orice perturbare a forțat deja companiile să suspende curse, să redirecționeze încărcături și să folosească soluții mai scumpe pentru a menține transporturile către și dinspre Golf. Chiar dacă piețele au reacționat inițial pozitiv la anunțul redeschiderii, decizia operatorilor de a relua tranzitul depinde de reducerea riscurilor operaționale și de clarificarea regulilor de trecere. [...]
