Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Companiile aeriene și aeroporturile europene cer Comisiei Europene suspendarea temporară a controlului electronic al pașapoartelor (EES) până în octombrie, avertizând că sistemul actual riscă să provoace cozi de până la 4 ore în perioada de vârf din sezonul estival. Solicitarea a fost transmisă printr-o scrisoare oficială adresată comisarului european pentru afaceri interne, Magnus Brunner, relatează TVR Info.
Cele două mari organizații – ACI Europe (asociația aeroporturilor) și Airlines for Europe (care reprezintă companiile aeriene majore) – semnalează:
Potrivit acestora, există o ruptură clară între percepția Bruxelles-ului și realitatea din teren. În timp ce instituțiile UE consideră că sistemul funcționează corect, operatorii aerieni constată zilnic inconveniente majore pentru călători.
„Trebuie să fim realiști în ceea ce privește ceea ce se va întâmpla în lunile de vară, când traficul pe aeroporturile europene se dublează”, a declarat Olivier Jankove, directorul general al ACI Europe.
Sistemul de intrare/ieșire (EES) a fost creat pentru a:
Teoretic, EES ar trebui să înlocuiască ștampilarea pașapoartelor și să eficientizeze controalele. În practică, însă, problemele tehnice nerezolvate și deficitul de personal au dus la congestii și timpi de așteptare crescuți.
Cele două asociații propun suspendarea aplicării EES până în luna octombrie 2026, când presiunea traficului de vară va scădea. Ele solicită revenirea temporară la controlul clasic al pașapoartelor, pentru a evita o criză logistică și imagine negativă pentru transportul aerian european.
Dacă cererea nu este acceptată, aeroporturile europene riscă să se confrunte cu blocaje severe, iar pasagerii cu experiențe frustrante exact în perioada concediilor.
Recomandate
Biletele de avion se scumpesc în vara lui 2026 , pe fondul creșterii accelerate a costurilor cu combustibilul și al perturbărilor operaționale generate de conflictul din Iran, potrivit Mediafax , care citează publicația italiană Il Messaggero. În mod obișnuit, combustibilul reprezintă aproximativ o treime din costurile operaționale ale unei companii aeriene, însă în contextul actual ponderea a crescut semnificativ. Articolul indică faptul că prețul combustibilului pentru avioane s-a dublat în câteva săptămâni, pe fondul tensiunilor care au afectat rutele energetice globale și au amplificat riscul de disponibilitate limitată pe termen scurt. Pe partea operațională, închiderea unor porțiuni de spațiu aerian obligă operatorii să ocolească zonele de risc, ceea ce prelungește durata zborurilor și crește consumul de combustibil. În paralel, unele companii au redus capacitatea, au anulat rute mai puțin rentabile și au diminuat frecvențele, în special pe direcția Asia, ceea ce pune presiune pe disponibilitatea locurilor și pe punctualitate. „Combustibilul reprezintă, în condiții normale, aproximativ o treime din costurile operaționale ale unei companii aeriene.” Transferul costurilor către pasageri se face treptat, iar majorările sunt deja vizibile, urmând să se accentueze în lunile de vară, conform materialului. Companiile încearcă să-și protejeze marjele, însă riscă să frâneze cererea, mai ales pe rutele lungi, unde costurile sunt mai ridicate. Miza este cu atât mai mare cu cât vara este sezonul esențial pentru veniturile transportului aerian. Fără o stabilizare geopolitică, perioada de vârf din 2026 ar putea aduce tarife mai mari, capacitate redusă și incertitudine operațională, cu efecte care s-ar putea prelungi și după sezonul turistic, potrivit analiștilor citați în articol. [...]
Noile troleibuze Yutong U12 din București nu pot fi puse în mișcare dacă șoferul nu trece un test de alcool , o schimbare cu impact operațional direct asupra modului în care STB gestionează plecările în traseu și riscul de incidente. Informațiile apar în mediafax.ro , care citează o informare a Societății de Transport București. STB spune că noile troleibuze Yutong U12, introduse de câteva zile pe liniile 86, 93 și 97, sunt echipate din fabrică cu un sistem de tip „alcohol interlock” – practic, un alcooltest conectat la sistemul de pornire. Șoferul trebuie să sufle în dispozitiv înainte de plecare, iar vehiculul pornește doar dacă rezultatul este negativ. Este vorba despre 22 de troleibuze nou achiziționate. Potrivit STB, tehnologia este folosită deja în Europa, cu scopul de a reduce riscurile și de a crește siguranța în transportul public. Ce se schimbă în exploatare Din perspectiva operării, introducerea „alcohol interlock” mută controlul de la o verificare punctuală la o condiție tehnică obligatorie pentru fiecare plecare. Concret, troleibuzul nu poate intra în circulație dacă testul nu este trecut, ceea ce poate influența disciplina de exploatare și procedurile de început de tură. Unde circulă și ce specificații mai au STB precizează că troleibuzele circulă pe liniile 86, 93 și 97 și că au fost puse în circulație începând de luni, 30 martie 2026. Pe lângă sistemul de testare a alcoolului, vehiculele includ dotări precum aer condiționat, prize USB (tip A și C), afișaje digitale, podea coborâtă cu rampă și interior modern. Un element operațional menționat este autonomia de minimum 20 km pe baterie, care permite continuarea deplasării și în situații de întrerupere a rețelei de contact sau lucrări. [...]
Criza din Orientul Mijlociu schimbă brusc prețurile biletelor de avion , iar efectul imediat este o piață „răsturnată”: unele zboruri lung-curier către destinații exotice au ajuns mai ieftine decât rute scurte, pe fondul scăderii cererii din motive de siguranță, potrivit economedia.ro . În același timp, costurile mai mari cu combustibilul de aviație (kerosen) împing tarifele în sus: dublarea costului combustibilului a generat scumpiri de 10–15% în Europa și de 30% la nivel global, iar experții citați avertizează că, dacă tensiunile continuă, prețurile medii ar putea urca cu peste 50%. Scumpiri puternice pe rutele interne din Italia, de Paște Analiza indică o creștere medie de 13,6% față de anul trecut pe rutele naționale italiene, cu vârfuri de peste 60% în unele cazuri. Cea mai afectată rută a fost Milano Malpensa–Brindisi (+59%), urmată de Genova–Catania (+36%), Veneția–Brindisi (+35%) și Torino–Brindisi (+28%). Un exemplu de nivel al prețurilor: un bilet dus-întors Milano Linate–Catania pornea de la 577 de euro (aprox. 2.940 lei). De ce unele destinații exotice s-au ieftinit: cererea a căzut Paradoxul semnalat în material este că temerile călătorilor au redus „drastic” cererea către destinații precum Maldive, Seychelles, Sharm el-Sheikh, Hong Kong și Thailanda, iar prețurile au scăzut în consecință. Astfel, un zbor către o destinație exotică poate ajunge mai ieftin decât unul către sudul Italiei. Totodată, se vede o reorientare a rezervărilor către rute cu escală în hub-uri alternative precum Istanbul, Atena și Belgrad, care pot fi mai ieftine decât zborurile directe. Reacții în piață: promoții, dar și presiune pentru scumpiri și taxe Pe partea comercială, Volotea a pus în vânzare 200.000 de locuri la prețuri de la 9 euro (aprox. 46 lei), într-o competiție directă cu Ryanair, Wizz Air și easyJet, în timp ce acestea din urmă sunt așteptate să crească prețurile în săptămânile următoare. În paralel, asociațiile de consumatori avertizează că majorările pot afecta „continuitatea teritorială” (accesul la transport între regiuni). JetBlue a anunțat deja scumpirea tarifelor pentru bagaje, invocând creșterea costurilor operaționale, iar unele estimări citate indică faptul că, incluzând taxele suplimentare, costul total al unui bilet ar putea crește chiar și cu 500%. „Criza din Orientul Mijlociu se reflectă asupra tarifelor aeriene, cu majorări generalizate datorate costurilor mai mari deja suportate de companii”, a declarat Gabriele Melluso, președintele Assoutenti. Ce urmează depinde de durata crizei: materialul indică riscul unor scumpiri suplimentare la nivel mediu, în timp ce pe anumite destinații afectate de scăderea cererii pot continua ajustările în jos ale tarifelor. [...]
Un tren Alstom Coradia a coborât timpul de parcurs Simeria–Sighișoara la 81 de minute, ridicând viteza medie la 125 km/h , un reper care arată efectul concret al modernizării pe una dintre rutele importante din Ardeal, potrivit profit.ro . Noua performanță a fost obținută cu 3 opriri pe traseu. Publicația notează că este un „record de viteză” pentru circulația cu trenul în România pe această rută. Ce s-a schimbat operațional pe rută Pe distanța Simeria–Sighișoara, de 169 km, trenul a realizat un timp de 81 de minute, față de recordul anterior menționat în material: în iunie 2023, un tren Dacia parcurgea aceeași rută în 96 de minute. Comparativ cu situația de dinaintea modernizării, în „anul-etalon 1995”, durata era de 130 de minute pe aceeași rută, conform Asociației Pro Infrastructură, citată de profit.ro. În termeni relativi, rama electrică este cu 38% mai rapidă decât trenurile din 1995, mai arată sursa. Context: livrări de material rulant și ce urmează În paralel, profit.ro amintește că grupul francez Alstom a livrat României prima locomotivă electrică Traxx pentru transport feroviar de pasageri, cu viteză maximă de până la 200 km/h, locomotivă care a parcurs deja etapa de Recepție Preliminară. Locomotiva face parte dintr-un contract pentru 16 unități semnat în 2024, fiind produsă la uzina Alstom din Kassel (Germania), iar livrările ar urma să continue pe parcursul anului 2026. Separat, în februarie a fost anunțat că CFR Călători a recepționat până atunci, de la Autoritatea pentru Reformă Feroviară, zece rame noi Alstom Coradia, dintr-un lot de 12. [...]
Ministrul Transporturilor, Ciprian-Constantin Șerban, a anunțat semnarea a trei contracte de finanțare pentru achiziția de vehicule electrice și dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare la Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și Serviciul de Protecție și Pază (SPP), potrivit Mediafax . Anunțul a fost făcut printr-o postare pe Facebook , iar proiectele sunt finanțate integral din Fondul pentru Modernizare, un instrument european destinat investițiilor în energie și reducerea emisiilor. Conform ministrului, pachetul include atât cumpărarea de vehicule electrice, cât și instalarea punctelor de încărcare necesare operării acestora. Ministrul a încadrat aceste investiții într-o strategie mai largă de reducere a emisiilor și de creștere a eficienței energetice în instituțiile publice, pe fondul presiunilor europene pentru decarbonizare (reducerea emisiilor de dioxid de carbon). Mesajul central este că administrația publică ar trebui să fie prima care adoptă soluții de transport mai puțin poluante. „Astăzi, am semnat trei contracte de finanțare cu Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază. Investițiile, finanțate integral prin Fondul pentru Modernizare, vizează achiziția de vehicule electrice și dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare. Decarbonizarea transportului trebuie să înceapă de la stat. Nu putem cere sectorului privat să accelereze tranziția dacă instituțiile publice nu dau exemplu.” În aceeași postare, ministrul susține că proiectele ar urma să reducă emisiile de CO₂, să scadă costurile de operare și să crească independența energetică a instituțiilor beneficiare. El leagă, totodată, investițiile în mobilitate electrică de obiective mai largi, care țin de securitate și sustenabilitate. Oficialul mai afirmă că ministerul intenționează să continue utilizarea Fondului pentru Modernizare pentru proiecte similare, cu obiectivul unui sistem de transport „mai curat, eficient și sustenabil”. În informațiile publicate nu sunt menționate valori ale contractelor, numărul de vehicule sau termenele de implementare. [...]
Redeschiderea Strâmtorii Hormuz rămâne neclară , potrivit Biziday , care citează informații din Associated Press și Bloomberg despre condițiile armistițiului dintre SUA și Iran și despre posibile taxe de tranzit. Associated Press citează „un oficial din regiune, implicat direct în negocieri”, potrivit căruia planul de încetare a focului pentru două săptămâni ar include „o permisiune acordată atât Iranului, cât și Omanului, de a percepe taxe pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz”. Miza este majoră pentru transportul maritim, în condițiile în care strâmtoarea este principala ieșire din Golful Persic. În același timp, notează Bloomberg , „detalii cheie rămân incerte”: Iranul susține că a acceptat două săptămâni de trecere în siguranță, „în coordonare cu forțele sale armate și în cadrul unor limitări tehnice”, în timp ce Donald Trump a vorbit despre „o DESCHIDERE COMPLETĂ, IMEDIATĂ și SIGURĂ”. Nu este limpede dacă părțile au convenit asupra unor plăți de tranzit și nici de când ar urma să se aplice. Armatorii încearcă să înțeleagă rapid condițiile armistițiului, care ar putea debloca temporar Strâmtoarea Hormuz și ar crea o ieșire pentru peste 800 de nave blocate în Golful Persic. Într-o postare separată pe rețelele de socializare, Trump a mai spus că „SUA vor ajuta la creșterea traficului maritim și vor rămâne prezente pentru a asigura fluxul”. Totuși, reacția din piață este prudentă. Bloomberg arată că în Golf sunt peste 800 de nave, cu aproximativ 20 de mii de marinari civili la bord, blocate de mai bine de 40 de zile, iar înainte de declanșarea războiului circa 135 de nave treceau zilnic prin strâmtoare. În primele circa cinci ore de la anunțarea armistițiului (până la ora 8 dimineața), doar două nave au intrat în strâmtoare, dintre care una era un petrolier iranian aflat sub sancțiuni internaționale, ambele îndreptându-se spre apele teritoriale iraniene. „Nu poți reporni fluxurile de transport maritim global în 24 de ore. Proprietarii de petroliere, asigurătorii și echipajele trebuie să creadă că riscul s-a redus de fapt – nu doar s-a întrerupt”, a declarat pentru Bloomberg Jennifer Parker, profesor asociat la Institutul de Apărare și Securitate al Universității din Australia de Vest. Datele Kpler, citate de Bloomberg, indică faptul că navele care transportă combustibili reprezintă cea mai mare parte a flotei blocate: 426 de petroliere cu țiței și carburanți, 34 de nave cu GPL (gaz petrolier lichefiat) și 19 nave cu GNL (gaze naturale lichefiate). Restul transportă materii prime, produse agricole sau containere cu mărfuri pentru comerțul obișnuit. În paralel, presa internațională a relatat că unele nave ar fi tranzitat și anterior, plătind taxe de circa două milioane de dolari per navă, echivalentul a aproximativ 10 dolari pe barilul de petrol transportat. [...]
