Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Aeroportul Suceava accelerează creșterea traficului, punând presiune pe capacitate și investiții. În primele patru luni din 2026, aeroportul a fost tranzitat de 307.053 pasageri, cu 45,6% peste nivelul din perioada similară din 2025, potrivit Ziarul Financiar, care citează statisticile Asociației Aeroporturilor din România.
Creșterea nu este doar de volum, ci și de utilizare operațională: numărul de mișcări de aeronave a urcat cu 28,9% în intervalul ianuarie–aprilie, semn că aeroportul gestionează mai multe operațiuni, nu doar avioane mai pline.
Datele pentru aprilie arată 86.976 pasageri, iar aeroportul a ajuns pe locul 6 la nivel național după numărul total de pasageri, conform unui comunicat al Consiliului Județean Suceava. În aceeași lună, aeroportul s-a situat:
Comparativ cu aprilie 2025, traficul de pasageri a crescut cu aproximativ 55%, iar mișcările de aeronave cu aproximativ 9%, potrivit aceleiași surse.
Avansul traficului vine în timp ce Aeroportul Internațional „Ștefan cel Mare” Suceava (subordonat Consiliului Județean Suceava) se află într-un proces de modernizare. În locul containerului folosit anterior pentru îmbarcare se construiește o sală de așteptare de peste 400 mp, care ar urma să funcționeze până la realizarea terminalului 3.
Terminalul 3 este descris ca un proiect de aproximativ 11.000 mp, aflat în procedură de licitație. În paralel, aeroportul urmează să primească „în câteva săptămâni” un sistem modern de balizaj luminos pentru ghidarea aeronavelor la sol pe timp de noapte și în condiții meteo dificile. Pachetul de modernizare include și:
În 2025, aeroportul a avut 769.608 pasageri (plus 3% față de anul anterior) și 7.070 mișcări de aeronave (plus 2,37% față de 2024). Tot în 2025, Wizz Air a transportat 646.018 pasageri, adică aproximativ 84% din traficul total, iar gradul mediu de ocupare a fost de aproximativ 90%, potrivit informațiilor anterioare citate în articol.
Publicația notează că proiectele de modernizare au contribuit la decizia Wizz Air de a redeschide, în decembrie 2025, baza operațională de la Suceava, închisă în 2023, odată cu introducerea de rute noi către Italia, Germania, Belgia, Marea Britanie și Cipru.
În februarie 2026, Consiliul Județean Suceava a demarat licitația pentru proiectarea și execuția terminalului 3, o investiție estimată la aproximativ 167,5 mil. lei (circa 33 mil. euro), fără TVA. Câștigătorul ar urma să aibă la dispoziție 24 de luni pentru executarea contractului (5 luni proiectare și 19 luni execuție), conform informațiilor anterioare menționate.
Recomandate
Noile rute Wizz Air de la Oradea sunt puse sub presiunea gradului de ocupare, care va decide extinderea rețelei. La inaugurarea curselor către Roma Fiumicino și Dortmund, operate de două ori pe săptămână, autoritățile locale au transmis, potrivit Adevărul , că utilizarea constantă a zborurilor va cântări direct în deschiderea altor destinații. Evenimentul a avut loc duminică pe Aeroportul Oradea, în prezența premierului Ilie Bolojan, care a ajuns acolo în contextul inaugurării noilor rute și al plecării unei curse spre București. Conform relatării, după aterizarea cursei venite de la Roma, Bolojan a discutat cu primarul Oradiei, Florin Birta, și cu directorul aeroportului, Răzvan Horga, iar ulterior a fost oprit de pasageri pentru fotografii și strângeri de mână. La final, premierul s-a așezat la coada de îmbarcare pentru zborul spre București, însoțit de doi agenți SPP. Ce înseamnă operațional noile zboruri Cursele Wizz Air către Roma Fiumicino și Dortmund sunt programate de două ori pe săptămână , în zilele de miercuri și duminică . Miza: trafic suficient pentru a justifica noi destinații Președintele Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan, a spus că noile rute ar urma să ajute atât călătoriile locuitorilor din județ, cât și revenirea în țară a celor stabiliți în străinătate, dar a insistat asupra unui punct practic: gradul de ocupare va influența lansarea altor destinații. În același registru, primarul Florin Birta a legat prezența lui Ilie Bolojan de o „coincidență de program” și a susținut că aeroportul ar putea depăși în acest an pragul de 300.000 de pasageri , adăugând că zborul spre Milano Bergamo are deja un grad de ocupare de peste 90% . Context politic: discuția despre finanțarea aeroportului Birta a făcut referire și la criticile privind susținerea financiară a Aeroportului Oradea, după ce subiectul a fost invocat recent în Parlament de liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu . În acest context, mesajul autorităților locale a fost că nivelul traficului și al încărcării curselor ar trebui să fie criteriul care validează extinderea rețelei de zboruri. [...]
Wizz Air își reduce oferta de zboruri din mai multe orașe din România , prin eliminarea unor rute și suspendarea temporară a uneia dintre puținele legături directe către Finlanda, potrivit Adevărul . Miza pentru pasageri și aeroporturi este una operațională: mai puține opțiuni de conectivitate în sezonul de toamnă și o redistribuire a capacității companiei către piețe considerate mai eficiente. Wizz Air a confirmat modificările, explicând că ajustarea rețelei „în funcție de evoluția pieței” face parte din modelul său „ultra-low-cost”, pentru a răspunde trendurilor de călătorie și pentru a-și distribui capacitatea mai eficient, conform informațiilor citate de BoardingPass. Ce rute dispar și când Schimbările vizează mai multe aeroporturi din țară, cu termene diferite de aplicare: Craiova – Napoli : ruta (inaugurată în noiembrie 2025) va mai fi operată până la 24 octombrie 2026 . Timișoara : din a doua jumătate a lunii septembrie sunt eliminate zborurile către Praga, Berlin, Frankfurt Hahn, Nürnberg și Basel . Brașov – Nürnberg : ruta este eliminată. București Otopeni – Turku : ruta este suspendată temporar în perioada 29 iunie – 25 octombrie 2026 ; este menționată ca singura rută Wizz Air între România și Finlanda , potrivit BoardingPass. Context: alte tăieri recente, dar și rute noi BoardingPass amintește că, în luna anterioară, compania a anunțat eliminarea altor șase rute operate sau planificate din România, între care Timișoara – Birmingham (care nu a mai fost inaugurată), București – Bratislava , Craiova – Memmingen , București – Paris Orly , București – Pescara și București Băneasa – Wroclaw . Separat, Wizz Air ar urma să anuleze și trei curse de la Sibiu , pe fondul unui număr de pasageri sub așteptări. În paralel, compania continuă să adauge destinații sezoniere: este menționată ruta București – Dubrovnik , programată să fie inaugurată la 1 iulie , alături de rute de vară către Brindisi, Faro, Antalya, Berlin, Barcelona, Katowice și Milano Bergamo , de pe mai multe aeroporturi din România (detalii în materialul despre noi destinații ). Costuri și repoziționare de capacitate Într-un context în care, potrivit Profit.ro, creșterea prețului combustibilului pentru aviație pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu pune presiune pe industrie, Wizz Air susține că impactul imediat este limitat prin strategii de protecție (hedging – acoperire financiară a riscului de preț) și ajustări rapide ale operațiunilor. Compania a mai precizat pentru Profit.ro că mută o parte din capacitatea operațională din Orientul Mijlociu către piețele europene, pe fondul incertitudinilor geopolitice. [...]
CNAIR a scos din bugetul pe 2026 peste 500 de angajări, iar revizuirea ar aduce economii de peste 75 de milioane de lei , potrivit Economica , care citează o postare a unui secretar de stat din Transporturi. Revizuirea vine după ce Ministerul Transporturilor a respins o primă variantă de buget prezentată de directorul CNAIR, Cristian Pistol , care includea „peste 500 de noi angajări” și „zeci de milioane de lei în plus cu salariile”, conform mesajului publicat de oficial. Ce s-a tăiat și ce economii sunt invocate În varianta refăcută, CNAIR a eliminat integral angajările prevăzute inițial, iar economiile estimate sunt: peste 75 de milioane de lei economii totale; peste 56 de milioane de lei economii doar din cheltuieli salariale. Secretarul de stat susține că au fost eliminate atât 126 de posturi suplimentare propuse pentru aparatul central, cât și aproximativ 400 de angajări planificate în structurile teritoriale. Miza operațională: eficiență cu resursele existente, dar și riscuri pentru TollRo Oficialul afirmă că ministerul „nu s-a opus întăririi echipelor din teritoriu acolo unde există nevoi reale”, însă decizia de a elimina toate posturile ar fi aparținut conducerii CNAIR. În același mesaj, acesta spune că se așteaptă ca activitatea companiei „să nu aibă de suferit” și cere rezultate mai bune cu resursele existente. Pe de altă parte, Economica amintește că CNAIR a avertizat anterior că ar putea să nu poată implementa până la toamnă sistemul de taxare TollRo din cauza imposibilității de a angaja personal specializat. Potrivit declarațiilor anterioare pentru Economica ale purtătorului de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, 126 dintre angajările propuse erau pentru TollRo . Sistemul TollRo a fost deja amânat de două ori, iar termenul de aplicare a fost prorogat până la 1 octombrie 2026 , după adoptarea în iunie, în Camera Deputaților, a proiectului de lege pentru aprobarea OUG nr. 74/2025, potrivit Digi24 . În acest context, rămâne deschisă întrebarea ridicată de publicație: dacă economiile din salarii vor depăși eventualele venituri ratate din întârzierea unui sistem de taxare de tip „plătești cât circuli”, relevant mai ales pentru transportul greu de marfă. [...]
Monarhiile din Golf accelerează investițiile în porturi, căi ferate și conducte pentru a reduce dependența de Strâmtoarea Ormuz , pe fondul riscului recurent ca acest punct-cheie al comerțului energetic și al transportului maritim să fie blocat, potrivit HotNews . Miza este una operațională și economică: companiile și statele din regiune caută rute alternative pentru mărfuri și petrol, astfel încât fluxurile să poată continua chiar și în scenarii de tensiuni care afectează tranzitul prin Ormuz. Porturi: alternativă la Jebel Ali și repoziționare spre Marea Roșie În Emiratele Arabe Unite, cel mai recent proiect vizează Dubaiul: DP World , grup logistic cu sediul în Dubai, a început discuții pentru dezvoltarea unui nou port la Fujairah și a unui nou terminal în cadrul facilității existente, potrivit Financial Times, citat în material. Fujairah are avantajul poziționării în afara Strâmtorii Ormuz, ceea ce ar oferi o opțiune de ocolire pentru o parte din trafic. Inițiativa ar funcționa și ca alternativă la Jebel Ali, principalul port din Orientul Mijlociu, ale cărui operațiuni sunt expuse riscurilor atunci când tensiunile din jurul strâmtorii cresc. În Arabia Saudită, blocada a împins autoritățile să valorifice mai mult infrastructura de pe coasta Mării Roșii și să revizuiască proiectul Neom, cu o restrângere a ambițiilor inițiale și un accent mai puternic pe componenta portuară, conform aceleiași surse. Căi ferate: coridoare logistice și proiectul GCC până în 2030 Riadul a inaugurat un coridor logistic și feroviar de 1.700 km pentru transportul mărfurilor până la granița cu Iordania. Traseul folosește rețeaua feroviară saudită, pornește din portul King Abdulaziz din Dammam, traversează țara prin Riad și urcă spre Al-Haditha, via nodul Al Zabirah, după care transportul continuă rutier. Separat, Arabia Saudită a decis să accelereze construcția căii ferate a Consiliului de Cooperare al Golfului (GCC), un proiect regional care ar urma să conecteze regatul cu: Kuweitul (spre nord), Qatarul și Emiratele Arabe Unite (spre sud), plus o linie secundară către Bahrain. Saudi Arabia Railways a lansat licitații pentru proiectarea unor tronsoane cheie, iar finalizarea este prevăzută pentru 2030. Conducte: reluarea și extinderea rutelor care evită Ormuz Pentru petrol, monarhiile din Golf revin la utilizarea unor conducte existente și iau în calcul extinderi: Arabia Saudită analizează extinderea conductei „Est–Vest ”, de 1.200 km, cu o capacitate de până la 7 milioane de barili/zi către portul Yanbu (Marea Roșie). De acolo, livrările pot merge spre Europa prin Canalul Suez sau spre Asia prin Strâmtoarea Bab el-Mandeb. În Emiratele Arabe Unite, conducta operată de ADNOC leagă zăcămintele terestre Habshan de Fujairah; a fost inaugurată în 2012, are 360 km și o capacitate de aproximativ 1,5–1,8 milioane de barili/zi. În Irak, ruta de export din nord care evită Ormuz pornește din Kirkuk și ajunge în portul turcesc Ceyhan (Marea Mediterană), traversând Kurdistanul. După doi ani și jumătate de inactivitate, conducta a fost repusă în funcțiune în septembrie anul trecut, în baza unui acord provizoriu între Bagdad și Guvernul Regional al Kurdistanului. Ce indică aceste mișcări Dincolo de proiectele punctuale, direcția este aceeași: statele din Golf își construiesc redundanță logistică (rute alternative) pentru exporturi și aprovizionare, astfel încât o blocare a Strâmtorii Ormuz să nu mai însemne automat o frână majoră pentru porturi, lanțuri de transport și fluxurile de petrol. Contextul și ritmul proiectelor sugerează că investițiile în infrastructură vor rămâne o prioritate, în special acolo unde pot muta volume spre Marea Roșie sau spre noduri aflate în afara strâmtorii. [...]
Ministerul Transporturilor pune presiune pe CFR Călători după ce 86% dintre respondenți spun că nu ar recomanda trenul , potrivit datelor dintr-un formular online lansat recent și prezentate de ministrul interimar Radu Miruță , relatează G4Media . În urma rezultatelor, ministrul l-a invitat la minister pe directorul CFR Călători, iar compania trebuie să răspundă punctual sesizărilor în termen de două zile. Ce arată datele din formular și de ce contează operațional Miruță spune că, la o săptămână de la lansarea formularului, acesta a fost completat de 1.091 de călători, iar „numărul crește”. Pe baza răspunsurilor, principalele probleme reclamate sunt legate de condițiile din tren: 65% dintre respondenți indică aer condiționat nefuncțional; 29% indică drept a doua cea mai mare problemă curățenia în toalete și vagoane; 86% spun că nu ar recomanda altcuiva călătoria pe care au făcut-o; 70% dintre respondenți au călătorit cu trenuri IR (InterRegio), unde aerul condiționat este „standard obligatoriu”, potrivit ministrului. Măsura anunțată: răspuns obligatoriu la fiecare sesizare, în două zile Ministrul afirmă că a fost adăugată în tabelul de centralizare a sesizărilor o rubrică în care CFR trebuie să completeze, în maximum două zile de la primirea sesizării, explicațiile aferente. „Fiecare sesizare trebuie să aibă un răspuns. Iar acolo unde există vinovaţi, trebuie să existe şi consecinţe.” Formularul rămâne deschis, iar informațiile urmează să fie centralizate „timp de cel puțin două săptămâni” pentru identificarea disfuncționalităților și stabilirea măsurilor necesare. Context: ministrul invocă inclusiv posibile sancțiuni dacă mentenanța e plătită, dar nu se face Într-o altă postare citată, Miruță spune că a testat call center-ul CFR și nu a primit răspuns timp de 15 minute, după care a închis. El susține că „pe hârtie stăm aproape bine”, dar că realitatea din teren diferă și că vor fi aplicate prevederile legale „inclusiv sancțiuni” în situațiile în care „se plătește mentenanță care, în practică, nu se face”. Întâlnirea cu directorul CFR Călători a fost programată pentru luni, la ora 10:00, la Ministerul Transporturilor. [...]
Piața logisticii a trecut de 8,2 mld. lei în 2025, dar marjele s-au comprimat vizibil , iar tot mai multe companii au ajuns pe pierdere, pe fondul scumpirii energiei, combustibililor și forței de muncă, potrivit Ziarul Financiar . În acest context, creșterea de volum și cererea din comerțul online, FMCG și industria alimentară nu au fost suficiente pentru a proteja profitabilitatea. Primii zece jucători din logistică au depășit 8,2 miliarde de lei cifră de afaceri cumulată , cu peste 7% peste nivelul din 2024. Avansul a fost susținut de cererea pentru distribuție, depozitare și servicii integrate, însă presiunea pe preț din partea clienților a redus spațiul de manevră pentru companii. Liderul crește, dar profitul se înjumătățește Aquila Part Prod Com , companie românească listată la bursă, rămâne lider detașat al clasamentului, cu 3,08 miliarde de lei cifră de afaceri în 2025 (aproape +17% ). Totuși, profitul net a scăzut cu 47% , la 39 milioane de lei , în pofida poziției dominante și a unui efectiv de peste 3.000 de angajați . Pe locul al doilea, Havi Logistics a urcat la 1,46 miliarde de lei (plus 12,5% ), dar a rămas pe o pierdere ușoară , compania fiind unul dintre furnizorii importanți pentru lanțurile de restaurante internaționale. Schimbări în top și semnale de stres financiar Podiumul s-a modificat față de anul trecut prin ieșirea din analiză a Schenker Logistics România, pe fondul reorganizărilor la nivelul grupului DB Schenker. În restul clasamentului, evoluțiile au fost mixte, cu scăderi de venituri la unii jucători și cu profituri în retragere sau treceri pe pierdere: Kuehne + Nagel: -8,5% la 631 milioane de lei , profit -18% la 23,4 milioane de lei . Transmec RO: avans ușor la 563 milioane de lei , cu profit în creștere (valoarea nu este precizată în textul sursă). Yusen Logistics: +13% la 528 milioane de lei , profit în urcare cu o treime . Gebruder Weiss: -7% la 518 milioane de lei , pierdere de 1,1 milioane de lei . IB Cargo: creștere marginală la 432 milioane de lei , dar cu profit mai mic (valoarea nu este precizată). Food Point Distribution (intrare nouă în top): +12% la 403,7 milioane de lei , profit de 6,3 milioane de lei . NX Cargo Partner (fostul Cargo-Partner): -6% la 327,9 milioane de lei , profit +aproape 20% . Quehenberger Logistics: -12,6% și trecere pe pierdere, după un profit de 15,7 milioane de lei în 2024. De ce contează: investițiile devin condiție de competitivitate Imaginea de ansamblu este a unui sector care crește nominal, dar cu profitabilitate tot mai fragilă . Publicația indică drept factori principali costurile mai mari cu energia, combustibilii și forța de muncă, plus sensibilitatea în creștere a clienților la preț, care comprimă marjele. În acest cadru, direcțiile de investiții care „devin critice” pentru competitivitate sunt: automatizarea, digitalizarea, decarbonizarea flotelor (reducerea emisiilor). România rămâne, totodată, un hub logistic regional atractiv, însă presiunea pe costuri și pe preț sugerează că diferența între câștigători și restul pieței va fi făcută tot mai mult de eficiență și capacitatea de a finanța modernizarea operațiunilor. [...]
