Știri
Știri din categoria Start-up-uri
Startup-ul chinez Gestala a atras 21,6 milioane de dolari la două luni de la lansare, potrivit TechCrunch. Compania dezvoltă o interfață creier–calculator (BCI, tehnologie care conectează activitatea neuronală cu sisteme informatice) bazată pe ultrasunete neinvazive, într-un moment în care investițiile globale în această direcție cresc.
Gestala este a doua companie de profil construită de antreprenorul Phoenix Peng, care mai conduce NeuroXess, un startup ce lucrează la sisteme BCI implantabile. În SUA, domeniul este împins înainte de jucători precum Neuralink, iar TechCrunch notează și prezența Merge Labs, susținută de OpenAI, în zona BCI.
Runda de finanțare a fost de 21,6 milioane de dolari (150 milioane yuani), la o evaluare estimată între 100 și 200 de milioane de dolari, a declarat fondatorul și directorul general Phoenix Peng pentru TechCrunch. Tranzacția vine la doar două luni după lansarea companiei.
Runda a fost co-condusă de Guosheng Capital și Dalton Venture, cu participarea Tsing Song Capital, Gobi Ventures, Fourier Intelligence, Liepin și Seas Capital. Peng a mai spus că runda a fost suprasubscrisă, cu angajamente ale investitorilor de peste 58 de milioane de dolari.
Peng afirmă că aceasta este cea mai mare finanțare de etapă timpurie din industria BCI din China. Capitalul ar urma să meargă către cercetare și dezvoltare, extinderea echipei și construirea unei facilități de producție în China.
În prezent, Gestala are 15 angajați și vizează să ajungă la aproximativ 35 până la finalul lui 2026. Startup-ul, descris ca având trei luni, își propune să finalizeze prototipul de primă generație până la sfârșitul anului.
Industria globală BCI trece printr-un val de investiții în tehnologia cu ultrasunete, iar Gestala se poziționează ca prima companie de acest tip din China, deși nu și la nivel global. În SUA au apărut în ultimii ani mai multe startup-uri care urmăresc această direcție, inclusiv Merge Labs, menționată ca fiind printre cele mai mari.
Peng susține că ultrasunetele ar putea reprezenta „următoarea generație” de interfețe creier–calculator, prin potențialul de acces mai larg la activitatea cerebrală și prin noi moduri de interacțiune cu semnalele neuronale. Argumentul central este reducerea uneia dintre barierele majore de adopție: riscurile asociate intervențiilor chirurgicale pe creier.
Gestala explorează mai multe utilizări, iar programul principal vizează managementul durerii cronice. Peng a spus că durerea cronică afectează populații mari atât în SUA, cât și în China și că studii academice existente sugerează că stimularea cu ultrasunete poate reduce semnificativ nivelul durerii.
Compania studiază și aplicații pentru afecțiuni de sănătate mintală, inclusiv depresie, stres post-traumatic (PTSD), autism și tulburare obsesiv-compulsivă (OCD), precum și reabilitare după accident vascular cerebral. Pe termen mai lung, țintele includ Alzheimer, tremor esențial și Parkinson, iar startup-ul spune că cercetează în total șase până la opt indicații, majoritatea fiind încă în fază de cercetare, nu în studii clinice.
„Ambele țări aduc puncte forte diferite”, a spus Peng. „China oferă capacitate de cercetare clinică la scară mare și lanțuri de aprovizionare eficiente, în timp ce SUA are talent științific de clasă mondială.”
Gestala își leagă avantajul competitiv de „viteză și scară”, invocând ecosistemul integrat de producție din China pentru a trece mai rapid de la dezvoltare la producție. În paralel, compania spune că lucrează cu spitale mari din China pentru a accelera studiile clinice la costuri mai mici — aproximativ 20% până la 33% din costurile unor studii comparabile din SUA sau Europa — și construiește un set mare de date clinice numit „Ultrasound Brain Bank”, destinat antrenării modelelor de inteligență artificială pentru decodarea semnalelor cerebrale și pentru viitoare instrumente de diagnostic neurologic.
Recomandate
Restricțiile legale din Europa împing testarea dronelor militare românești în Ucraina , ceea ce complică dezvoltarea și validarea produselor pentru companiile private din domeniu, potrivit HotNews . Antreprenorul român Bogdan Ochiană , fondatorul Orbotix, spune că firma a fost nevoită să meargă în Ucraina pentru a putea testa dronele militare pe care le produce, în condițiile în care în Europa există restricții legale privind testarea unor astfel de aparate de zbor. În articol este menționată și drona Wasper, dezvoltată de Orbotix, companie fondată de Ochiană. Pentru detalii suplimentare, HotNews trimite către materialul integral publicat de StartupCafe, disponibil aici: StartupCafe . [...]
O nouă rețea socială dezvoltată în România mizează pe fact-checking cu inteligență artificială în timp real , o diferențiere cu potențial de impact operațional într-o piață dominată de platforme unde moderarea și dezinformarea au devenit costuri și riscuri majore; lansarea eYou este programată pentru marți, 5 mai, potrivit economica.net . Platforma, construită în România pentru piața europeană, își propune „să contribuie la combaterea dezinformării online și la consolidarea încrederii în conversațiile digitale”, prin integrarea unui sistem de verificare a informațiilor (fact-checking) bazat pe inteligență artificială, „în timp real”, direct în experiența de utilizare. În etapa de pre-lansare, eYou a strâns peste 50.000 de utilizatori pe lista de așteptare, peste estimările inițiale, conform aceleiași surse. Cei care intră în această fază vor primi statutul „Early Believer”, care include acces la funcționalități și beneficii dedicate (fără alte detalii publice în material despre conținutul exact al acestora). Cine lansează eYou și ce urmărește produsul eYou este lansată de Grégoire Vigroux (CCO) și Jasseem Allybokus (CEO), antreprenori francezi stabiliți în România. Publicația notează că Vigroux este antreprenor în serie, cu patru exituri (inclusiv din Fenix și CallPoint) și este cunoscut pentru aplicația mobilă anti-risipă alimentară Bonapp & Munch, iar Allybokus a fondat mai multe companii tech, inclusiv TheFabric.IO. [...]
Univity a atras 27 milioane de euro (aprox. 135 milioane lei) pentru a finanța demonstrația tehnică a unei rețele 5G din spațiu , un pas necesar înaintea unei constelații VLEO (orbită foarte joasă) de cel puțin 1.600 de sateliți, proiect care ar necesita „mai multe miliarde de euro” la scară completă, potrivit The Next Web . Startup-ul parizian, fondat în 2022 și cunoscut anterior ca Constellation Technologies & Operations, a închis o rundă Series A de aproximativ 27 milioane de euro, condusă de Blast și Expansion Ventures, cu participarea fondului francez Deeptech 2030 administrat de Bpifrance și a două family office-uri. Fondatorul și președintele Charles Delfieux spune că finanțarea totală atrasă până acum ajunge la 68 milioane de euro, incluzând capital, datorie, subvenții și venituri contractuale de la agenția spațială franceză CNES . De ce contează: model „en-gros” pentru operatori, nu internet direct către consumatori Miza economică a Univity este să evite competiția frontală cu operatorii telecom și cu modelul Starlink (internet direct către utilizator), poziționându-se ca furnizor neutru de infrastructură „en-gros” pentru extinderea rețelelor 5G existente din spațiu. Cheia tehnică este utilizarea spectrului 5G în unde milimetrice (mmWave) al operatorilor, astfel încât un abonament și o cartelă SIM existente să funcționeze cu sateliții Univity similar cu o antenă terestră. Compania susține că altitudinea VLEO de circa 375 km (mai jos decât aproximativ 550 km la care operează Starlink) ar reduce latența și ar îmbunătăți performanța pentru smartphone-uri și vehicule conectate, permițând și terminale la sol mai mici și mai ieftine. Compromisul este rezistența aerodinamică mai mare, care consumă mai repede combustibilul; Delfieux afirmă că designul sateliților ar permite o durată de operare de aproximativ șapte ani. Unde merg banii: doi sateliți până în 2028, apoi comercial din 2028 Runda Series A finanțează programul demonstrator „uniShape”: construirea, lansarea și operarea a doi sateliți VLEO până în februarie 2028, pentru a valida un sistem 5G „cap-coadă” înainte de lansarea comercială. Compania a testat deja o parte din tehnologie: în iunie 2025 a lansat „uniSpark”, un demonstrator de sarcină utilă 5G mmWave „regenerativă”, care procesează și gestionează activ semnalul 5G pe orbită, nu doar îl retransmite. Următorul pas este lansarea în 2027 a celor două prototipuri „uniShape”, iar dacă demonstrația reușește, Univity vizează trecerea la faza comercială „uniSky” din 2028. Ambiția de constelație și sprijinul public: proiect cu dimensiune „suverană” Univity spune că țintește o constelație inițială de cel puțin 1.600 de sateliți (față de 1.500 menționați anterior), cu un plan pe termen lung care ar putea urca la 3.400. La scară completă, Delfieux a vorbit despre o producție de două unități pe zi și lansări lunare în loturi de circa 30, cu un ciclu de înlocuire la șapte ani; costul total ar ajunge la „mai multe miliarde de euro”. Baza de finanțare indică și o componentă de politică industrială: în septembrie 2025, CNES a acordat companiei 31 milioane de euro prin programul național France 2030, parte a unui pachet de 44 milioane de euro cu cofinanțare industrială. Participarea Bpifrance în Series A, prin Deeptech 2030, întărește caracterul susținut de stat al inițiativei. Operatorul francez de infrastructură telecom TDF, care a semnat un acord strategic cu Univity, va găzdui și opera trei stații „gateway” (două în Franța continentală și una în afara ei), necesare pentru conectarea segmentului spațial la rețelele terestre ale operatorilor. Context competitiv: între Starlink, Kuiper și programele europene Piața conectivității prin satelit rămâne dominată de jucători americani și chinezi: Starlink operează peste 6.000 de sateliți, iar constelația Kuiper a Amazon se extinde rapid. În Europa, OneWeb (Eutelsat OneWeb) deservește în principal piețe enterprise și guvernamentale, iar programul IRIS² al UE este în dezvoltare ca alternativă susținută public. Univity încearcă să ocupe o nișă diferită, ca strat „spațial” pentru operatori, fără să le vândă direct utilizatorilor finali. Rămâne însă o întrebare de execuție: apărarea acestui model la scară va depinde de viteza cu care operatorii europeni vor trece de la proiecte demonstrative la implementări comerciale ale rețelelor non-terestre, într-o industrie care, potrivit articolului, este încă „în mare parte” în faza de demonstrație. [...]
Startup-urile IT pot accesa finanțări NATO de 100.000 euro (aprox. 500.000 lei) pentru proiecte de inteligență artificială și învățare automată , printr-o nouă provocare deschisă la înscrieri în acceleratorul DIANA, potrivit HotNews . Miza pentru antreprenori este una operațională: programul vizează soluții software care pot îmbunătăți planificarea militară, inclusiv prin utilizarea de „jocuri de război”, ceea ce poate orienta dezvoltarea produselor către cerințe specifice din zona de apărare. Ce tip de proiecte sunt vizate Conform informațiilor publicate, finanțările sunt destinate startup-urilor care dezvoltă: soluții de inteligență artificială (AI); soluții de „machine learning” (ML, adică sisteme care învață din date pentru a face predicții/decizii); alte tehnologii software cu aplicabilitate în planificarea militară, inclusiv în simulări de tip „jocuri de război”. Cum se face înscrierea și care e cadrul programului Înscrierea este online, iar inițiativa este lansată de acceleratorul DIANA, susținut de NATO. HotNews indică faptul că antreprenorii români pot participa, însă articolul nu oferă în fragmentul disponibil detalii despre calendar, criterii de eligibilitate sau numărul de finanțări. Pentru detalii suplimentare, HotNews trimite către materialul complet publicat de StartupCafe, disponibil aici: StartupCafe . [...]
Cursor negociază o finanțare de peste 2 miliarde de dolari la o evaluare de 50 miliarde de dolari , într-un semnal că piața începe să plătească multipli foarte mari pentru startupurile de „AI pentru programare” care reușesc să împingă rapid vânzările în zona de enterprise, potrivit TechCrunch . Runda, încă în discuție, ar urma să fie condusă de investitorii existenți Thrive și Andreessen Horowitz , la o evaluare de 50 miliarde de dolari înainte de intrarea capitalului nou (pre-money), conform a patru surse citate de publicație. Battery Ventures ar putea participa ca investitor nou, iar Nvidia este așteptată să investească, potrivit uneia dintre surse. Deși runda este deja suprasubscrisă, termenii nu sunt finali și se pot schimba. Ce înseamnă evaluarea: aproape dublu față de acum șase luni Dacă tranzacția se închide în forma discutată, ar însemna aproape dublarea evaluării post-money de 29,3 miliarde de dolari pe care Cursor a primit-o la runda anterioară, în urmă cu șase luni, notează TechCrunch. Ca ordin de mărime, 2 miliarde de dolari înseamnă aproximativ 9,2 miliarde lei, iar 50 miliarde de dolari aproximativ 230 miliarde lei. Motorul: creșterea veniturilor, în pofida competiției Cursor operează într-o zonă extrem de aglomerată, cu produse rivale precum Claude Code (Anthropic) și o versiune revizuită a Codex (OpenAI). Cu toate acestea, veniturile companiei continuă să crească rapid, iar Cursor ar prognoza că va încheia 2026 cu un „annualized revenue run rate” (venit anualizat calculat prin extrapolarea vânzărilor recente) de peste 6 miliarde de dolari, potrivit a două persoane familiarizate cu situația. Publicația amintește și un reper anterior: în februarie, Cursor ar fi atins 2 miliarde de dolari venit anualizat, conform unui raport Bloomberg. Miza operațională: trecerea de la marje brute negative la profitabilitate ușoară Un element important pentru sustenabilitatea modelului este costul de operare al produsului, în special când startupurile se bazează pe modele AI ale unor terți. Cursor ar fi funcționat până de curând cu marje brute negative (adică îl costa mai mult să ruleze produsul decât încasa), însă introducerea unui model proprietar numit Composer, în noiembrie, și posibilitatea de a apela la modele mai ieftine, precum Kimi din China, ar fi ajutat compania să ajungă la o profitabilitate ușoară la nivel de marjă brută, potrivit surselor. La nivel mai detaliat, Cursor ar fi ajuns pe marje brute pozitive pe vânzările către companii mari, dar ar continua să piardă bani pe conturile individuale ale dezvoltatorilor, potrivit unei persoane citate. De ce contează pentru piață: dependența de furnizori devine risc strategic Dincolo de cifrele de finanțare, TechCrunch indică o problemă structurală pentru startupurile de „AI coding”: dependența de furnizori de modele. Cursor încearcă să se bazeze mai puțin pe furnizori externi pentru a reduce riscul de a fi „înlocuită” chiar de aceștia, în special de Anthropic, al cărei Claude Code este prezentat drept principalul rival. Cursor și Battery Ventures au refuzat să comenteze, iar Thrive, Andreessen Horowitz și Nvidia nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit publicației. Cursor (fostă Anysphere) a fost cofondată în 2022 de Michael Truell, Sualeh Asif, Arvid Lunnemark și Aman Sanger, pe când erau studenți la MIT. [...]
Chef Robotics își mută pariul din restaurante în producția industrială de mâncare, iar schimbarea îi aduce volum și clienți mari , după ce compania a pivotat devreme către fabrici și bucătării instituționale, evitând soarta altor startupuri de „roboți bucătari”, potrivit TechCrunch . Chef Robotics, care folosește brațe robotizate controlate de inteligență artificială pentru a reduce munca manuală din producția de alimente la scară mare, a renunțat la planul inițial de a automatiza bucătăriile din zona „fast casual” (restaurante cu servire rapidă, dar cu mâncare percepută ca mai „premium”). În schimb, compania s-a orientat către producția alimentară și clienți de tip enterprise, unde procesele sunt mai standardizate și volumele sunt mai mari. De ce contează pivotarea: volum, contracte și repetabilitate Compania spune că a depășit pragul de 100 de milioane de „servings” (porții). Un purtător de cuvânt definește o porție ca „o cantitate de mâncare pe care roboții noștri o depun într-o tavă de masă”. Nu este o masă completă, ci „o componentă” a unei mese, ceea ce indică un model de utilizare în linii de asamblare și fluxuri industriale, nu în bucătării de restaurant. În prezent, Chef Robotics lucrează cu clienți precum Amy’s Kitchen și Chef Bombay și colaborează cu „unul dintre cei mai mari furnizori de prânzuri școlare” din SUA, conform articolului. Următorul pas: „bucătării mai mici”, inclusiv catering aerian și ghost kitchens CEO-ul Rajat Bhageria afirmă că următoarea direcție este extinderea către ceea ce compania numește „bucătării mai mici”. Definiția este însă relativă: unul dintre clienții „mai mici” semnați recent ar fi „una dintre cele mai mari companii de catering aerian din lume”, potrivit lui Bhageria. Chef Robotics mai vizează: „ghost kitchens” (bucătării fără restaurant, care gătesc pentru livrări, inclusiv prin platforme precum DoorDash); pe termen mai lung, o revenire către fast casual, dar și locații precum stadioane și închisori, mai spune Bhageria. Datele din producție, folosite ca avantaj tehnologic Bhageria susține că datele generate din cele 100 de milioane de porții sunt folosite pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială dedicate manipulării și ambalării alimentelor. Argumentul companiei este că mâncarea este dificil de gestionat de roboți din cauza naturii ei „alunecoase” și variabile, iar acumularea de date ar trebui să facă sistemele mai capabile în timp, sprijinind extinderea operațională. [...]
