Știri
Știri din categoria Start-up-uri
Investiția de 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei) în Naratix țintește o problemă direct legată de venituri în eCommerce: „stocul invizibil” cauzat de date de produs incomplete. Potrivit Economica, runda este condusă de Early Game Ventures și va finanța accelerarea creșterii companiei, inclusiv extinderea în SUA și recrutarea de specialiști cu experiență în ecosisteme globale de comerț online.
Naratix dezvoltă o platformă care combină agenți de inteligență artificială (AI) proprietari cu algoritmi euristici (reguli avansate de decizie) pentru a transforma informațiile brute și adesea incomplete din cataloagele magazinelor online în date structurate și standardizate. Miza economică este că datele inconsistente fac produsele greu de găsit în motoare de căutare, în recomandări generate de AI, dar și în căutarea internă și filtrele magazinelor, ceea ce poate transforma cataloage întregi în stoc care nu generează vânzări.
În eCommerce, aceeași categorie de produs poate fi descrisă diferit de la un furnizor la altul, iar taxonomiile (structurile de categorii și atribute) diferă între retaileri și platforme. În acest context, companiile ajung să proceseze sute de mii sau milioane de produse, fiecare cu propriul format și propriile inconsistențe.
Economica notează că, până acum, problema a fost rezolvată în principal prin muncă manuală, dificil de scalat: echipe care completează atribute în PIM-uri (sisteme de management al informațiilor despre produse), curăță fișiere mari și rescriu titluri și descrieri pentru piețe și canale diferite.
Platforma Naratix acoperă „întregul ciclu” al datelor de produs, de la audit de taxonomie și categorizare automată până la îmbogățirea cu atribute și distribuție multi-canal. Compania spune că generează și conținut pentru vizibilitate în căutare, inclusiv pentru interfețe bazate pe AI (asistenți conversaționali).
Obiectivul declarat este construirea unei baze de date structurate cu ambiția de a indexa 1 miliard de produse, pe care compania o descrie ca un activ strategic pentru comerțul online și pentru shopping-ul asistat de AI.
Naratix este activă în peste 30 de țări de pe patru continente și are peste 10 clienți enterprise, potrivit informațiilor din articol. Compania mizează pe integrări native cu platforme eCommerce enterprise precum VTEX, Mirakl și Shopware, pentru a putea deservi marketplace-uri cu milioane de produse și retaileri mari.
Pe termen scurt, obiectivul este consolidarea pe piețe europene (inclusiv Franța, Germania, Polonia, Slovenia, Grecia și România) și extinderea în Asia de Sud-Est (Singapore, Indonezia, Malaezia). Pe termen mediu, ținta este expansiunea pe piețe majore, inclusiv SUA.
Fondurile din rundă vor fi direcționate integral către accelerarea creșterii, iar compania a anunțat recrutări de specialiști cu experiență în ecosisteme globale de eCommerce.
În același material, Early Game Ventures (EGV) II este descris ca fond de capital de risc capitalizat de Recovery Equity Fund, administrat de Fondul European de Investiții și finanțat prin PNRR în cadrul Next Generation EU.
„Ceea ce Stripe a construit pentru plăți online, Naratix construiește pentru datele de produs în eCommerce: infrastructura fără de care search‑ul, recomandările și conversiile nu pot funcționa la adevăratul lor potențial.” — Dan Călugăreanu, Partener Early Game Ventures
„Runda de la EGV ne permite să consolidăm eforturile de scalare în Statele Unite și să creștem în regiunile în care suntem deja activi.” — Chris Orășanu, CEO și cofondator Naratix
Recomandate
Google DeepMind își extinde sprijinul pentru startupurile europene de robotică printr-un accelerator de trei luni , oferind mentorat tehnic și acces la modele avansate de inteligență artificială (IA) care pot fi integrate direct în produse, potrivit Google Blog . Programul selectează 15 companii din Europa și își propune să accelereze trecerea de la cercetare la aplicații comerciale în „IA fizică” (sisteme care combină percepția, limbajul și acțiunea în roboți care operează în lumea reală). Inițiativa, denumită Google DeepMind Accelerator: Robotics , oferă trei luni de mentorat intensiv și suport tehnic pentru startupuri aflate la început de drum. Fondatorii selectați primesc acces la „stack-ul” de IA al Google (setul de tehnologii și instrumente), expertiză tehnică și modele Gemini pentru robotică, cu obiectivul declarat de a transforma cercetarea de vârf în implementări funcționale în industrie. De ce contează pentru startupuri: acces la modele și know-how, nu doar vizibilitate Miza operațională a programului este reducerea timpului și a costurilor necesare pentru a integra IA în produse robotice, într-un domeniu în care testarea, siguranța și adaptarea la medii reale sunt bariere majore. Google DeepMind spune că sprijinul include mentorat tehnic, ghidaj de produs și o rețea de parteneri, pentru a ajuta echipele să ducă soluțiile din laborator în aplicații utilizabile în logistică, producție, sănătate, climă sau navigație avansată. Programul debutează săptămâna aceasta la Londra, unde fondatorii se întâlnesc cu echipele Google DeepMind și Google pentru lansarea cohortelor și începerea sesiunilor de lucru. Cine intră în cohortă și ce tip de produse dezvoltă Cohorta reunește startupuri din mai multe țări europene, cu aplicații care acoperă atât automatizarea industrială, cât și sănătatea sau infrastructura: 3D-Components AS (Norvegia) – platformă pentru sudură robotică și imprimare 3D metal, cu selecție automată de parametri și control al calității; compania susține o viteză de 280x față de practicile curente. Acumino (Grecia) – „IA fizică” independentă de hardware pentru sarcini industriale, cu accent pe scalare și eficiență. Adapta Robotics (România) – sisteme care reproduc atingerea umană pentru testarea dispozitivelor și software-ului (inclusiv în sănătate și auto), cu utilizare în asigurarea calității și economia circulară. AUAR (Marea Britanie) – microfabrici robotizate duse direct pe șantiere, pentru a reduce costurile construcției de locuințe. Bubble Robotics (Franța) – roboți de suprafață și subacvatici, autonomi și auto-andocabili, pentru modelare „live” a mediului subacvatic. Danu Robotics (Marea Britanie) – automatizare pentru sortarea deșeurilor, cu obiective de eficiență și siguranță. Deltia GmbH (Germania) – digitalizarea muncii pe linia de producție prin „grafuri de proces”, pentru optimizare și automatizare. Embodied AI (Elveția) – umanoizi teleoperați care colectează date în interacțiuni de tip customer service pentru antrenarea continuă a abilităților de manipulare. Extend Robotics (Marea Britanie) – software de teleoperare și „pipeline”-uri de date pentru antrenarea și ajustarea modelelor fundamentale în robotică. Forgis (Elveția) – agenți IA pentru înțelegerea și mentenanța utilajelor, cu predicția defecțiunilor și optimizarea operațiunilor. Generative Bionics (Italia) – roboți umanoizi bazați pe „IA fizică”, dezvoltați în Europa cu ambiție de scalare globală. Qualia (Danemarca) – infrastructură pentru transformarea modelelor fundamentale în implementări robotice funcționale, pentru automatizarea muncii manuale. ROBEAUTE (Franța) – microroboți care navighează prin țesut cerebral pentru diagnostic, tratament și monitorizare. Staer (Suedia) – modele spațiale 3D din camere și senzori existenți, pentru navigația roboților și vizibilitate operațională în timp real. Touchlab (Marea Britanie) – „piele electronică” (e-skin) pe bază de cerneluri nano, pentru simț tactil de înaltă rezoluție. Ce urmează Pe durata celor trei luni, companiile vor lucra cu mentori din Google DeepMind și Google pentru integrarea IA în produsele lor și pentru pregătirea scalării „responsabile”, conform sursei. Google indică faptul că detalii suplimentare despre cohortă și activitatea programului sunt disponibile pe pagina oficială a acceleratorului (menționată în material), însă articolul nu include în mod explicit un calendar public al livrabilelor sau criterii de evaluare. [...]
Inteligența artificială începe să afecteze direct valoarea startup-urilor lansate înainte de era ChatGPT , arată o analiză publicată de CNBC , bazată pe date PitchBook și pe discuții cu investitori și fondatori din Silicon Valley. În timp ce atenția publică s-a concentrat aproape exclusiv pe succesul unor companii precum OpenAI sau Anthropic, o altă tendință prinde contur în industria tehnologică: multe dintre startup-urile care dominau piața înainte de explozia AI generative pierd finanțări, își văd evaluările reduse și sunt nevoite să se adapteze unei piețe care funcționează după reguli complet diferite. Aproape jumătate dintre unicorni nu au mai atras bani noi Datele PitchBook citate de CNBC indică o răcire puternică a pieței: aproape jumătate dintre cei 857 de unicorni americani nu au mai atras finanțare în ultimii trei ani; companiile care au ridicat capital în 2021 valorează acum, în medie, cu 68% mai puțin; startup-urile finanțate în 2022 au suferit o scădere medie a evaluărilor de 52%. Aceste cifre arată că nu este vorba doar despre o corecție după perioada pandemiei, ci despre o schimbare de percepție privind modul în care sunt evaluate companiile software. De ce sunt avantajate startup-urile construite pentru AI În trecut, investitorii apreciau companiile care creșteau rapid, angajau masiv și atrăgeau constant capital. Astăzi, aceeași structură poate fi privită ca o vulnerabilitate. Motivul este simplu: instrumentele bazate pe inteligență artificială permit unor echipe foarte mici să dezvolte produse și servicii care înainte necesitau sute de angajați. În noul context, investitorii sunt atrași de: echipe reduse; costuri operaționale mici; produse construite direct pentru utilizarea AI; capacitatea de dezvoltare rapidă fără extinderea masivă a personalului. Problema companiilor deja mature Pentru startup-urile mai vechi, provocarea nu este doar concurența. Multe dintre aceste firme au: infrastructuri dezvoltate înaintea erei AI; costuri salariale ridicate; procese interne complexe; modele de tarifare bazate pe numărul de utilizatori umani. Pe măsură ce agenții AI încep să folosească software în locul oamenilor, unele dintre aceste modele de afaceri devin mai greu de susținut. Adaptarea presupune investiții noi și restructurări costisitoare. Apar tot mai mulți „unicorni căzuți” PitchBook include pe lista companiilor care și-au pierdut statutul de vedete ale pieței nume cunoscute precum: Companie Domeniu Glossier cosmetice Brooklinen produse pentru casă AG1 suplimente alimentare Betterment servicii financiare SeatGeek bilete și evenimente Savage X Fenty modă Aceste companii nu dispar neapărat, însă diferența dintre o afacere profitabilă și una evaluată la miliarde de dolari devine din ce în ce mai importantă într-un mediu în care investitorii cer rezultate concrete. Întrebarea care schimbă Silicon Valley Potrivit analizei CNBC, investitorii au început să privească multe startup-uri printr-o lentilă nouă: dacă produsul are succes, cât de greu ar fi pentru OpenAI, Anthropic sau Google să ofere ceva similar? În urmă cu doar câțiva ani, o astfel de întrebare părea exagerată. Astăzi a devenit un criteriu esențial în evaluarea unei afaceri tehnologice. Pentru utilizatori, schimbarea poate însemna produse mai bune și costuri mai mici. Pentru industrie însă, efectele sunt mai complexe. Dacă inteligența artificială reduce dramatic numărul de oameni necesari pentru construirea unor companii valoroase, atunci nu doar startup-urile lansate înainte de ChatGPT vor fi afectate, ci și modelul de creștere care a alimentat industria tehnologică în ultimele două decenii. Primele semne sunt deja vizibile, iar numărul tot mai mare de unicorni care își pierd valoarea sugerează că revoluția AI nu mai este o promisiune despre viitor, ci o realitate care redesenează piața chiar acum. [...]
Trei startupuri fondate de femei au atras finanțări de 60.000 de euro (aprox. 303.000 lei) într-un program privat , într-un semnal că granturile mici, dar țintite, rămân o sursă relevantă de capital pentru creștere în zona de antreprenoriat la început de drum, potrivit Libertatea . Granturile au fost acordate în cadrul programului She’s Next , derulat de Visa și ING Bank România, în colaborare cu Impact Hub Bucharest. Cele trei câștigătoare sunt Iulia Suciu (ZEN-VITA), Cristina Olteanu (AlbAlb) și Carina Sava (Watermelon Agency), toate din București. Cum s-au împărțit granturile și când au fost acordate Finanțările au fost decise la Pitch Day, organizat pe 27 mai, la București , ca parte a galei de premiere She’s Next. Sumele au fost: 30.000 de euro (aprox. 151.500 lei) 20.000 de euro (aprox. 101.000 lei) 10.000 de euro (aprox. 50.500 lei) Ce planuri de investiții au anunțat câștigătoarele Din informațiile prezentate, banii sunt orientați către investiții operaționale și extindere, nu către acoperirea unor costuri curente: ZEN-VITA (kombucha) : investiții în echipamente de producție, extinderea echipei și activări în magazine, cu obiectivul de a crește distribuția. Brandul este deja prezent în peste 100 de locații din România, inclusiv în rețele precum Farmacia Tei, Bebe Tei, Carrefour, Freshful și Sezamo. AlbAlb (produse de la artiști locali) : dezvoltarea unei platforme de comerț online curatoriate, dedicată exclusiv creatorilor români, cu utilizarea digitalizării, automatizării și inteligenței artificiale pentru a replica online experiența din showroom și a o extinde la nivel național și în diaspora. Watermelon Agency (management artistic în muzică) : dezvoltarea infrastructurii de producție (amenajarea unui studio de înregistrări), extinderea echipei creative prin colaborarea cu un producător muzical și investiții în primele piese realizate direct cu artiștii. Context: interes ridicat, selecție restrânsă A doua ediție a programului a atras aproape 1.000 de companii fondate de femei, iar 10 antreprenoare au fost selectate în etapa finală. În finală au ajuns zece afaceri: Casa Petrina, Telinfinity, AER, Castelul Maria, AlbAlb, IONA, ZEN-VITA, Almek Wood Arch, Watermelon Agency și Lime Studio. Pe parcurs, finalistele au avut sesiuni de mentorat și coaching de grup, cu antreprenoare și specialiști din mediul de business, conform aceleiași surse. [...]
Orange România duce Orange Fab la 58 de startup-uri , după ce a selectat încă patru companii în programul său de accelerare, cu accent pe securitate cibernetică, drone conectate 5G și servicii digitale cu impact social, potrivit Orange Romania . Miza operațională este accesul la infrastructura și expertiza operatorului – inclusiv Orange 5G Lab – pentru testare, proiecte pilot și, implicit, scurtarea drumului către adopția în piață. Noile startup-uri intră într-un „ecosistem deschis de inovare”, cu mentorat, acces la tehnologie și oportunități de colaborare, iar cohorta include companii aflate în stadii diferite, de la concept/prototip până la produse deja lansate și clienți activi. Programul este prezent de 9 ani în România. „Prin acces la resursele, expertiza și rețeaua Orange, ne propunem să le sprijinim în validarea soluțiilor, dezvoltarea de proiecte pilot și accelerarea adoptării lor în piață”, a declarat Ana Ciobanu, Startup Programs Manager. Cine sunt cele patru startup-uri și ce soluții aduc Alpha by Zendra : platformă de securitate cibernetică pentru automatizarea evaluării vulnerabilităților („vulnerability assessment”) și a testelor de penetrare („penetration testing”), cu evaluare continuă a infrastructurii IT/aplicațiilor web și generare de rapoarte și recomandări de remediere. BraveX Aero : dezvoltă drone pentru supraveghere aeriană și operațiuni critice, combinând drone autonome, senzori și software de analiză pentru informații în timp real; pentru apărare, lucrează și la drone de tip interceptor (menționate cu viteză de 500 km/oră) și drone-țintă pentru calibrarea sistemelor. Solomonar : sisteme inteligente de drone conectate prin 5G și inteligență artificială, pentru transmiterea de date și imagini în timp real în medii critice (urgențe, infrastructură, securitate). TeleSenior : servicii de teleasistență pentru vârstnici, cu dispozitive pentru detectarea căderilor și alerte SOS, monitorizare în timp real și call center 24/7. Ce primesc în Orange Fab: pilotare și testare în Orange 5G Lab Orange România precizează că startup-urile vor beneficia de: mentorat din partea experților Orange pentru dezvoltarea produselor și consolidarea modelelor de business; sprijin pentru accesarea unor granturi de cercetare și inovare; suport pentru implementarea unor proiecte pilot; acces la infrastructura Orange 5G Lab, pentru testare și optimizare de soluții bazate pe 5G, IoT (internetul obiectelor) și AI (inteligență artificială). În cazul BraveX Aero și Solomonar, compania evidențiază și componenta „dual-use” (tehnologii cu utilizare civilă și militară), într-un segment al dronelor descris ca fiind „în evoluție accelerată” la nivel european. Mai multe detalii despre program sunt disponibile pe Orange Fab . [...]
Evaluarea Anthropic la 965 miliarde de dolari a dublat averile celor șapte cofondatori la 16,6 miliarde fiecare , potrivit HotNews , care citează estimările Forbes. Saltul vine după o nouă rundă de finanțare anunțată joi, în urma căreia startup-ul american de inteligență artificială a devenit, conform datelor prezentate, cel mai valoros din domeniu. Anthropic, compania care dezvoltă modelele Claude, a comunicat că a strâns 65 miliarde de dolari (aprox. 299 miliarde lei) într-o rundă care i-a urcat evaluarea la 965 miliarde de dolari (aprox. 4.439 miliarde lei). Publicația notează că astfel Anthropic a depășit OpenAI , evaluată la 852 miliarde de dolari (aprox. 3.919 miliarde lei). Cum se traduce evaluarea în averile fondatorilor Potrivit Forbes (citat de HotNews), fiecare dintre cei șapte cofondatori ar deține „puțin peste 1,7%” din companie, ceea ce ar duce averea netă a fiecăruia la 16,6 miliarde de dolari (aprox. 76,4 miliarde lei), de peste două ori mai mult decât anterior. Cei șapte cofondatori menționați sunt: Dario Amodei și Daniela Amodei; Jack Clark; Sam McCandlish; Chris Olah; Tom Brown; Jared Kaplan. Context: comparația cu participațiile din OpenAI În același material sunt menționate și repere din OpenAI, pe baza unor declarații făcute în procesul dintre companie și Elon Musk, la începutul lunii: președintele OpenAI, Greg Brockman, ar fi spus că participația sa valorează aproape 30 de miliarde de dolari (aprox. 138 miliarde lei); cofondatorul Ilya Sutskever ar fi indicat o valoare de aproximativ 7 miliarde de dolari (aprox. 32,2 miliarde lei); CEO-ul Sam Altman „nu deține nicio participație directă” în OpenAI, deși Forbes îi estimează averea la 3,5 miliarde de dolari (aprox. 16,1 miliarde lei) din alte investiții. De ce contează: ritmul de creștere al evaluării Forbes mai estimează că evaluarea Anthropic a urcat la aproape un trilion de dolari de la 380 de miliarde de dolari în urmă cu patru luni și este de peste 15 ori mai mare decât nivelul de 61,5 miliarde de dolari de acum un an, un ritm care arată cât de rapid se transferă valoarea din finanțări în averi pe hârtie pentru fondatorii startup-urilor de AI. [...]
Startupul berlinez Stark negociază o rundă de cel puțin 300 milioane euro (aprox. 1,5 miliarde lei) la o evaluare de circa 2,5 miliarde euro (aprox. 12,5 miliarde lei), un pariu pe industrializarea rapidă a dronelor autonome de atac , potrivit The Next Web . Dacă tranzacția se închide, ar însemna mai mult decât dublarea evaluării față de începutul acestui an, când compania ar fi trecut pragul de 1 miliard euro, la doar 18 luni de la înființare. Stark este un startup de „defence-tech” (tehnologie pentru apărare) fondat în 2024, care dezvoltă sisteme autonome de lovire, în special „loitering munitions” – muniții rătăcitoare, adică drone proiectate să staționeze deasupra unei zone, să identifice ținte și să se autodistrugă la impact. Produsul principal, Virtus, ar identifica și ar lovi ținte în mod autonom înainte de detonare; categoria este cunoscută popular drept „drone kamikaze”. De ce contează: capitalul se mută de la prototip la producție Miza economică a rundei nu este doar evaluarea în sine, ci finanțarea tranziției către producție la scară industrială – etapa care separă multe startupuri de apărare de furnizorii reali pentru armate. Publicația notează că Stark are contracte și un produs, dar nu ar fi demonstrat încă producția la volumele cerute de achizițiile militare, iar cei 300 milioane euro ar reprezenta capitalul necesar pentru a construi capacitate înainte ca piața să fie „ocupată” de competitori. În același timp, ritmul de creștere al evaluării este neobișnuit chiar și pentru defence-tech: Stark ar fi devenit „unicorn” (evaluare de peste 1 miliard euro) mai devreme în 2026, iar o evaluare de 2,5 miliarde euro la câteva luni distanță ar plasa compania printre cele mai rapide creșteri din istoria startupurilor europene din domeniu, conform articolului. Context: competiție strânsă în Germania și un val mai larg de finanțări Stark a fost cofondată de Florian Seibel (care a fondat anterior Quantum Systems ) și Johannes Schaback. Această suprapunere de fondatori adaugă o dimensiune competitivă într-o piață în care mai multe companii germane vizează aceleași contracte militare, același talent ingineresc și același capital de investiții. The Next Web plasează runda Stark într-un val mai larg de finanțări în defence-tech, cu exemple precum: Helsing (Munchen), care ar strânge 1,2 miliarde dolari (aprox. 5,5 miliarde lei) la o evaluare de 18 miliarde dolari (aprox. 82,8 miliarde lei); Quantum Systems, care ar fi atras 340 milioane euro în 2025 și ar fi evaluată la peste 3 miliarde euro; Anduril (SUA), care ar fi strâns 5 miliarde dolari (aprox. 23 miliarde lei) la o evaluare de 61 miliarde dolari (aprox. 280,6 miliarde lei); Destinus (Olanda), care ar strânge 200 milioane euro înaintea unei listări la Amsterdam, la o evaluare de 5 miliarde euro. Riscuri și ce urmează Compania ar fi avut și dificultăți: articolul menționează probleme tehnice în timpul unor teste militare în Germania și Marea Britanie anul trecut, deși Stark ar fi continuat să obțină contracte și să își extindă portofoliul. Pentru investitori, pariul este că dronele autonome de atac vor ajunge „marfă” produsă și folosită în zeci de mii de unități. Pentru Stark, următorul test este execuția: dacă finanțarea se concretizează, presiunea se mută de la promisiune și prototip la livrare și producție la scară, într-o competiție europeană care se intensifică rapid. [...]
