Știri
Știri din categoria Start-up-uri
Google DeepMind își extinde sprijinul pentru startupurile europene de robotică printr-un accelerator de trei luni, oferind mentorat tehnic și acces la modele avansate de inteligență artificială (IA) care pot fi integrate direct în produse, potrivit Google Blog. Programul selectează 15 companii din Europa și își propune să accelereze trecerea de la cercetare la aplicații comerciale în „IA fizică” (sisteme care combină percepția, limbajul și acțiunea în roboți care operează în lumea reală).
Inițiativa, denumită Google DeepMind Accelerator: Robotics, oferă trei luni de mentorat intensiv și suport tehnic pentru startupuri aflate la început de drum. Fondatorii selectați primesc acces la „stack-ul” de IA al Google (setul de tehnologii și instrumente), expertiză tehnică și modele Gemini pentru robotică, cu obiectivul declarat de a transforma cercetarea de vârf în implementări funcționale în industrie.
Miza operațională a programului este reducerea timpului și a costurilor necesare pentru a integra IA în produse robotice, într-un domeniu în care testarea, siguranța și adaptarea la medii reale sunt bariere majore. Google DeepMind spune că sprijinul include mentorat tehnic, ghidaj de produs și o rețea de parteneri, pentru a ajuta echipele să ducă soluțiile din laborator în aplicații utilizabile în logistică, producție, sănătate, climă sau navigație avansată.
Programul debutează săptămâna aceasta la Londra, unde fondatorii se întâlnesc cu echipele Google DeepMind și Google pentru lansarea cohortelor și începerea sesiunilor de lucru.
Cohorta reunește startupuri din mai multe țări europene, cu aplicații care acoperă atât automatizarea industrială, cât și sănătatea sau infrastructura:
Pe durata celor trei luni, companiile vor lucra cu mentori din Google DeepMind și Google pentru integrarea IA în produsele lor și pentru pregătirea scalării „responsabile”, conform sursei. Google indică faptul că detalii suplimentare despre cohortă și activitatea programului sunt disponibile pe pagina oficială a acceleratorului (menționată în material), însă articolul nu include în mod explicit un calendar public al livrabilelor sau criterii de evaluare.
Recomandate
Startup-ul londonez Humanoid își accelerează industrializarea după o rundă de 152 milioane de dolari (aprox. 691 milioane lei), printr-un acord care îl aduce pe Bosch în rol de producător la scară , potrivit The Next Web . Pentru o companie veche de sub doi ani și fără unități comerciale livrate, componenta de producție atașată finanțării este miza cu impact operațional imediat. Humanoid a atras 152 milioane de dolari într-o rundă Series A condusă de Prime Movers Lab, la o evaluare de peste 1 miliard de dolari. În rundă au participat și Bosch, Schaeffler, Aglaé Ventures (vehiculul de investiții al președintelui LVMH Bernard Arnault) și Fubon Financial din Taiwan. După această rundă, finanțarea totală a companiei ajunge la 270 milioane de dolari (aprox. 1,23 miliarde lei), deși startup-ul nu a livrat încă un produs comercial. De ce contează: Bosch intră ca producător contractual Detaliul cu greutate, dincolo de suma atrasă, este acordul de fabricație: Robert Bosch Robotics, subsidiară a grupului industrial german, va acționa ca producător contractual pentru Humanoid. Conform articolului, Bosch va furniza: proiectare hardware, capacitate de producție, expertiză de lanț de aprovizionare (logistică și furnizori). Pentru Humanoid, care are în jur de 200 de ingineri, parteneriatul înseamnă acces la una dintre cele mai mari rețele de producție din Europa — un tip de aranjament pe care, în mod obișnuit, startup-urile îl obțin după ani de tracțiune comercială. Ce produce Humanoid și ce a demonstrat până acum Humanoid a fost fondată la Londra în mai 2024 de Artem Sokolov, care, potrivit sursei, și-a vândut afacerea de familie din producție și retail și ar fi investit 30 milioane de dolari (aprox. 136 milioane lei) la lansare. Compania dezvoltă roboți umanoizi atât pe roți, cât și bipede, pe platforma HMND 01, care rulează un sistem propriu de inteligență artificială numit KinetIQ. Modelul pe roți a efectuat, mai devreme în acest an, un schimb autonom de opt ore într-o fabrică Siemens din Erlangen, mutând 60 de lăzi pe oră și având o rată de succes „pick-and-place” (prindere și plasare) de peste 90%, conform datelor prezentate în articol. Precomenzi mari, livrări încă inexistente Humanoid susține că are 34.000 de precomenzi, evaluate la „aproape două miliarde și jumătate de dolari” (aprox. 11,36 miliarde lei). Publicația notează însă că cifra nu a fost verificată independent. Compania mai afirmă că a construit prototipul pe roți în șapte luni și versiunea bipedă în cinci luni, termene atribuite dezvoltării „simulation-first” (dezvoltare pornind de la simulări) pe infrastructura de „physical AI” a Nvidia , dar și acestea sunt raportări proprii. O versiune beta este planificată pentru trimestrul al patrulea din 2026. Context: evaluări private peste livrările reale Articolul plasează runda Humanoid într-un context mai larg al pieței: Goldman Sachs estimează că piața globală a roboților umanoizi ar putea ajunge la aproximativ 38 miliarde de dolari până în 2035, însă evaluările private ale unor startup-uri au depășit deja, în unele cazuri, niveluri care nu sunt susținute de venituri comparabile. În acest cadru, acordul cu Bosch devine testul practic al rundei: dacă Humanoid poate transforma promisiunea tehnologică și precomenzile declarate într-o capacitate de producție și livrări efective la scară. [...]
Start-up-ul clujean. lumen își mută tehnologia din ochelari spre roboți de livrare , după ce a câștigat competiția internațională Glovo Startup Campus 2026, organizată la Barcelona, potrivit Economedia . Miza, dincolo de premiu, este validarea unei tehnologii de „inteligență artificială fizică” (AI care funcționează direct pe dispozitiv, în lumea reală) pe care compania vrea să o folosească inclusiv în roboți umanoizi și patrupezi pentru livrări autonome, cu România ca primă piață vizată. .lumen a câștigat Startup Campus 2026 în urma unui program desfășurat între 6 și 8 octombrie, care a reunit 21 de start-up-uri din piețele în care Glovo activează. În ultima zi, echipele au susținut prezentări („pitch”-uri) în fața juriului. „Ochelarii sunt doar prima aplicație. Ne este recunoscut potențialul ei în multe alte aplicații, precum roboții de livrare pe care așteptați-vă să-i vedeți foarte curând, în primul rând în România”, a declarat Cornel Amariei, fondator.lumen, pentru Economedia. Ce tehnologie a prezentat.lumen și de ce contează operațional Compania a dezvoltat un dispozitiv medical pentru orientarea persoanelor nevăzătoare sau cu deficiențe de vedere, care include tehnologie de „conducere autonomă” pentru pietoni și inteligență artificială (PAD AI). Amariei descrie soluția drept „primul sistem de navigație conceput pentru entități care se deplasează pe picioare”, cu o abordare similară unei mașini autonome, dar adaptată mersului pietonal. Un element cu impact practic este că tehnologia rulează direct pe dispozitiv, fără conexiune la internet, ceea ce o face utilizabilă și în contexte cu semnal slab. Fondatorul spune că echipa a dezvoltat propriile modele și seturi de date și că are 40 de brevete pentru această tehnologie. Ochelarii funcționează prin „direcționare haptică”, adică transmit vibrații în anumite zone pentru a indica direcția de urmat, într-o logică pe care fondatorul o compară cu modul în care un câine-ghid conduce o persoană nevăzătoare. Următorul pas: integrarea în roboți de livrare, fără cartografiere prealabilă Potrivit declarațiilor din competiție, următoarea etapă este integrarea PAD AI în roboți umanoizi și patrupezi, pentru livrări autonome atât în interiorul clădirilor, cât și în exterior..lumen susține că abordarea sa ar permite livrări „până la ușă”, inclusiv prin capacitatea roboților de a intra în clădiri. În discuțiile despre competiție, Cornel Amariei a menționat Starship și CERN Robotics ca exemple de companii din domeniu, dar a argumentat că soluția.lumen se diferențiază prin două direcții: tehnologia este concepută de la început pentru entități care se deplasează pe picioare și pot gestiona infrastructuri variate; ar funcționa „oriunde în lume”, fiind gândită astfel încât să poată fi folosită pe roboți fără cartografiere prealabilă a mediului, inclusiv în spații unde GPS-ul este limitat sau indisponibil. România, prima piață: ochelari certificați și planuri de extindere Compania indică România drept prima piață vizată atât pentru ochelari, cât și pentru roboții de livrare. Ochelarii sunt certificați ca dispozitiv medical Clasa I la nivel european. În paralel,.lumen lucrează la extindere: în Malta, compania spune că negociază adoptarea la nivel național și decontarea costurilor de către stat, iar următoarele piețe menționate sunt Belgia și Germania. Contextul competiției și premiul .lumen a ajuns la competiția internațională după ce a câștigat ediția Tech Catalyst din România , parte din inițiativa globală Power Up a Glovo. Premiul pentru câștigarea etapei locale a inclus 5.000 de euro (aprox. 25.000 lei) și participarea a doi membri ai echipei la Startup Campus 2026. Mai multe detalii despre companie sunt disponibile pe site-ul .lumen . Pentru context despre etapa locală, Economedia a relatat anterior despre ediția Tech Catalyst din România și a publicat un interviu cu cofondatorul Glovo . [...]
Finanțarea startup-urilor europene a urcat la 25 mld. dolari în T3, cel mai bun trimestru din ultimii patru ani , iar banii s-au concentrat masiv în inteligența artificială și în câteva runde foarte mari, potrivit The Next Web , pe baza datelor Crunchbase. Pentru ecosistem, mesajul este dublu: piața își revine ca volum, dar accesul la capital rămâne puternic polarizat. În trimestrul al treilea, startup-urile europene au atras 25 mld. dolari, în creștere cu 77% față de cele 14 mld. dolari din T3 2025. Companiile de AI au luat 75% din total, adică 18,8 mld. dolari, „cea mai mare pondere înregistrată vreodată”, conform datelor citate. Capitalul s-a strâns în patru runde, aproape 40% din total Patru companii europene au atras fiecare peste 1 mld. dolari în trimestru, cumulând aproape 40% din finanțarea regiunii. Cea mai mare rundă a fost Series D de 3 mld. euro a Mistral (aprox. 15 mld. lei), echivalentul a circa 3,5 mld. dolari în calculele Crunchbase, descrisă drept cea mai mare rundă de venture capital (capital de risc) pentru o companie europeană. Alte runde mari menționate: Nscale (furnizor de centre de date): 3,36 mld. dolari printr-o obligațiune convertibilă (instrument de finanțare care se poate transforma în acțiuni); Helsing (apărare): 1,8 mld. dolari; Quantum Systems: 1,2 mld. dolari. Marea Britanie conduce, iar Germania și Franța au cele mai bune trimestre din ultimii ani Pe țări, Marea Britanie a atras 7,5 mld. dolari, urmată de Germania cu 5 mld. dolari și Franța cu 4,8 mld. dolari. Pentru Germania și Franța, acestea sunt cele mai bune trimestre de la 2021, respectiv începutul lui 2022. Suedia a strâns 1,5 mld. dolari, înaintea Olandei (1,4 mld. dolari) și Spaniei (1,2 mld. dolari). Context: America de Nord scade trimestrial, iar AI accelerează consolidarea prin achiziții În America de Nord, finanțarea startup-urilor a scăzut cu 35% față de trimestrul anterior, la 92 mld. dolari, în principal din lipsa unor noi „megarunde” pentru OpenAI și Anthropic, notează materialul. Totuși, totalul din T3 rămâne cu 50% peste nivelul de acum un an. Separat, dinamica din AI indică o consolidare rapidă: companiile de AI finanțate de fonduri de venture capital au cumpărat 195 de alte startup-uri AI până la 29 septembrie, cu 14% mai mult decât în tot anul 2025, în timp ce numărul cumpărătorilor a crescut cu doar 2%. Doar 12 dintre cele 195 de tranzacții au avut un preț făcut public. „Fuziunile și achizițiile sunt în mod explicit parte din felul în care accelerăm ceea ce construim”, a scris pe LinkedIn directorul financiar al companiei Legora, David Eckstein, citat în articol. Pentru fondatori și investitori, datele sugerează că „fereastra” de finanțare s-a redeschis în Europa, dar competiția pentru capital se dă în special în jurul AI și al rundelor foarte mari, ceea ce poate lăsa mai puțin spațiu pentru companiile din afara acestui val. [...]
Antreprenorii din modă, arhitectură și materiale inovatoare pot accesa finanțări europene de până la 30.000 euro (aprox. 150.000 lei) și mentorat printr-un nou program de accelerare, potrivit HotNews . Miza pentru startupuri este combinația dintre bani și sprijin operațional, într-un context în care accesul la capital rămâne dificil pentru proiectele aflate la început. Programul se adresează antreprenorilor români care vor să-și dezvolte startupuri în trei arii: modă, arhitectură și materiale inovative. Pe lângă finanțarea de până la 30.000 euro, participanții ar urma să primească și mentorat, conform informațiilor transmise printr-un comunicat către comunitatea StartupCafe . Ce oferă programul și cui se adresează Din informațiile disponibile în material, programul include: finanțări de până la 30.000 euro (aprox. 150.000 lei ) pentru dezvoltarea startupurilor; mentorat în cadrul unui program european de accelerare; înscrieri online , în condițiile în care programul „tocmai s-a lansat”. Pentru detalii suplimentare despre înscriere și condiții, HotNews indică trimiterea către materialul publicat de StartupCafe, disponibil aici: StartupCafe . De ce contează pentru startupuri Pentru fondatorii din industrii creative și de inovație în materiale, un plafon de 30.000 euro poate acoperi cheltuieli critice de început (prototipuri, testare, validare, primele serii mici), iar componenta de mentorat poate reduce riscul operațional în faza de scalare. În lipsa altor detalii publice în articolul HotNews, rămâne de văzut care sunt criteriile exacte de eligibilitate și calendarul complet al programului, așa cum sunt prezentate în sursa indicată. [...]
Cinci startup-uri din România intră în finala Tech Catalyst România 2026 , miza fiind finanțarea și accesul la un program internațional de accelerare la Barcelona , potrivit Mediafax . Câștigătorul competiției organizate de Glovo va primi 5.000 de euro (aprox. 25.000 lei) și șansa de a participa la StartUp Campus 2026 . Finalistele ediției a doua sunt Strit Mobility, SQB Robotics, Renter,.lumen (dotLumen) și HiO. Ele dezvoltă soluții pentru mobilitate urbană, logistică, retail automatizat, inteligență artificială, date și accesibilitate. Ce se întâmplă în continuare și care este miza Finala este programată pe 22 septembrie, când echipele își vor prezenta soluțiile în fața juriului. Pe lângă premiul în bani, câștigătorul primește acces la StartUp Campus 2026, programul internațional de antreprenoriat al Glovo, organizat între 6 și 8 octombrie la sediul companiei din Barcelona. Pentru startup-uri, componenta cu impact operațional este accesul la un program internațional, care poate însemna expunere și validare într-un cadru competitiv, dincolo de piața locală, în timp ce premiul financiar rămâne un stimulent punctual. [...]
Isar Aerospace a reușit primul zbor orbital lansat de pe sol european , un pas care poate schimba practic accesul Europei la lansări comerciale de sateliți și, implicit, capacitatea regiunii de a-și construi o industrie spațială mai autonomă, potrivit The Jerusalem Post . Racheta neechipată „Spectrum” a fost lansată sâmbătă de la Andøya Spaceport, în nordul Norvegiei, și a ajuns pe orbită la scurt timp după decolare. Este prima misiune orbitală care își are originea în Europa, într-un context în care mai multe țări – inclusiv Suedia și Marea Britanie – vor să intre într-o piață în creștere a misiunilor spațiale comerciale. De ce contează pentru piață: accesul la lansări, o constrângere majoră Isar Aerospace poziționează reușita ca un răspuns la o problemă structurală a industriei: capacitatea limitată de a ajunge în spațiu. Cofondatorul și CEO-ul Daniel Metzler a spus, înaintea lansării, că: „Accesul la spațiu rămâne una dintre cele mai mari constrângeri pentru industria spațială și arhitectura de securitate națională.” Racheta Spectrum este proiectată pentru încărcături mici și medii și, potrivit companiei, a transportat cinci sateliți mici, plus un experiment tehnologic desfășurat în timpul zborului. Context operațional: a doua încercare, după un eșec spectaculos Lansarea a fost a doua pentru Isar Aerospace, la 18 luni după ce prima rachetă a companiei s-a prăbușit și a explodat la scurt timp după decolare, de la același sit. Atunci nu au existat victime, iar compania a susținut că misiunea a fost utilă prin volumul de date obținut pentru dezvoltare. Pentru misiunea de acum, compania a descris obiectivul drept „atât misiunea de calificare a vehiculului, cât și primul zbor cu încărcătură”. Autonomie europeană și finanțare: 200 milioane euro de la ESA Materialul plasează reușita și în efortul mai larg al Europei de a-și crește autonomia în domeniul spațial. Cancelarul german Friedrich Merz a vizitat situl de lansare în martie, pe fondul unei reconfigurări a ordinii globale asociate cu politica SUA sub președintele Donald Trump, potrivit relatării. Separat, Isar Aerospace a anunțat săptămâna trecută că a obținut aproximativ 200 milioane euro (aprox. 1 miliard lei) de la Agenția Spațială Europeană (ESA), bani destinați dezvoltării de noi rachete și extinderii infrastructurii de testare și lansare. Compania mai dezvoltă și un al doilea sit de lansare în Canada. Concurența: SpaceX și ArianeGroup, dar și rivali regionali În piața globală a lansărilor de sateliți, Reuters notează drept jucători importanți SpaceX (SUA) și ArianeGroup (Franța), care folosește un spațioport în Guyana Franceză. În Europa de Nord, rivalii cei mai apropiați ai Norvegiei sunt situl Esrange din Suedia și SaxaVord Spaceport din Insulele Shetland (Scoția), toate vizând același obiectiv: mai multă autonomie europeană în lansări. Pentru startupuri și investitori, miza imediată este dacă Isar poate transforma această premieră într-un ritm de lansări repetabile și într-o ofertă comercială stabilă pentru sateliți mici și medii, într-o piață unde capacitatea de lansare este un avantaj competitiv esențial. [...]
