Știri
Știri din categoria Start-up-uri
Guinness World Records a aprobat reluarea tentativei, după ce prima încercare de record la Romexpo a fost blocată de probleme tehnice de validare, iar organizatorii spun că vor reface integral procesul pentru a obține certificarea oficială, potrivit Profit. Noua tentativă pentru „cel mai mare eveniment de business speed networking” este programată pe 17 iunie 2026, tot la Romexpo, București.
Miza operațională este refacerea mecanismului de înregistrare și confirmare a prezenței, după ce prima tentativă, organizată pe 27 mai, a adunat peste 1.470 de participanți și a depășit pragul actual al recordului mondial ca participare, dar nu a putut fi validată oficial din cauza unor probleme tehnice care au afectat procesul de verificare.
Organizatorii Women in Charge (WIN) și Romanian Business Club (RBC) susțin că reluarea tentativei vine ca urmare a deciziei Guinness World Records de a permite o nouă încercare și de a oferi comunității antreprenoriale din România o nouă oportunitate de validare.
Pentru a elimina riscul repetării blocajului, organizatorii anunță că reiau „întregul proces” de validare. În plus, participanții deja înscriși la evenimentul din 27 mai vor putea participa la noua tentativă fără costuri suplimentare.
Evenimentul este construit în jurul unor sesiuni structurate de speed networking (întâlniri scurte, programate, între participanți), cu obiectivul de a facilita interacțiuni rapide și relevante între antreprenori, manageri, investitori și alți profesioniști din țară.
„Participarea de la finalul lunii mai a arătat că există un interes major pentru networking de business la scară mare. Mii de întâlniri profesionale au avut loc într-un singur spațiu, iar comunitatea antreprenorială a demonstrat că poate susține un proiect de anvergură internațională. Faptul că Guinness World Records a acceptat organizarea unei noi tentative ne oferă oportunitatea de a transforma această mobilizare într-un record validat oficial.”
„Dincolo de record, cel mai valoros rezultat este faptul că am reușit să aducem împreună antreprenori, profesioniști și oameni care își doresc să construiască parteneriate. Participarea comunității Women in Charge a contribuit la diversitatea și echilibrul acestui ecosistem de networking, iar noua tentativă este o oportunitate de a arăta încă o dată capacitatea mediului de afaceri românesc de a se mobiliza în jurul unui obiectiv comun.”
RBC este o comunitate antreprenorială fondată în 2018 de Vlad Mihălăchioiu, fondator al brandurilor „the date.” și „the N space.”, și spune că are peste 500 de antreprenori din toată țara. Conform datelor prezentate de organizatori, rețeaua extinsă de contacte este estimată la peste 883.500 de oameni, iar 75% dintre membri au o cifră de afaceri cuprinsă între 0 și 30 milioane de euro.
Organizația mai afirmă că a stabilit un record mondial în 2023, iar tentativa din 17 iunie este prezentată drept cel mai ambițios proiect al comunității de până acum.
Vizibilitatea evenimentului este asigurată, potrivit organizatorilor, de parteneri media precum Revista Biz, StartupCafe.ro, Wall-Street.ro, Superantreprenor.ro, HotNews, Profit și Radio România Actualități.
Recomandate
Start-up-ul clujean. lumen își mută tehnologia din ochelari spre roboți de livrare , după ce a câștigat competiția internațională Glovo Startup Campus 2026, organizată la Barcelona, potrivit Economedia . Miza, dincolo de premiu, este validarea unei tehnologii de „inteligență artificială fizică” (AI care funcționează direct pe dispozitiv, în lumea reală) pe care compania vrea să o folosească inclusiv în roboți umanoizi și patrupezi pentru livrări autonome, cu România ca primă piață vizată. .lumen a câștigat Startup Campus 2026 în urma unui program desfășurat între 6 și 8 octombrie, care a reunit 21 de start-up-uri din piețele în care Glovo activează. În ultima zi, echipele au susținut prezentări („pitch”-uri) în fața juriului. „Ochelarii sunt doar prima aplicație. Ne este recunoscut potențialul ei în multe alte aplicații, precum roboții de livrare pe care așteptați-vă să-i vedeți foarte curând, în primul rând în România”, a declarat Cornel Amariei, fondator.lumen, pentru Economedia. Ce tehnologie a prezentat.lumen și de ce contează operațional Compania a dezvoltat un dispozitiv medical pentru orientarea persoanelor nevăzătoare sau cu deficiențe de vedere, care include tehnologie de „conducere autonomă” pentru pietoni și inteligență artificială (PAD AI). Amariei descrie soluția drept „primul sistem de navigație conceput pentru entități care se deplasează pe picioare”, cu o abordare similară unei mașini autonome, dar adaptată mersului pietonal. Un element cu impact practic este că tehnologia rulează direct pe dispozitiv, fără conexiune la internet, ceea ce o face utilizabilă și în contexte cu semnal slab. Fondatorul spune că echipa a dezvoltat propriile modele și seturi de date și că are 40 de brevete pentru această tehnologie. Ochelarii funcționează prin „direcționare haptică”, adică transmit vibrații în anumite zone pentru a indica direcția de urmat, într-o logică pe care fondatorul o compară cu modul în care un câine-ghid conduce o persoană nevăzătoare. Următorul pas: integrarea în roboți de livrare, fără cartografiere prealabilă Potrivit declarațiilor din competiție, următoarea etapă este integrarea PAD AI în roboți umanoizi și patrupezi, pentru livrări autonome atât în interiorul clădirilor, cât și în exterior..lumen susține că abordarea sa ar permite livrări „până la ușă”, inclusiv prin capacitatea roboților de a intra în clădiri. În discuțiile despre competiție, Cornel Amariei a menționat Starship și CERN Robotics ca exemple de companii din domeniu, dar a argumentat că soluția.lumen se diferențiază prin două direcții: tehnologia este concepută de la început pentru entități care se deplasează pe picioare și pot gestiona infrastructuri variate; ar funcționa „oriunde în lume”, fiind gândită astfel încât să poată fi folosită pe roboți fără cartografiere prealabilă a mediului, inclusiv în spații unde GPS-ul este limitat sau indisponibil. România, prima piață: ochelari certificați și planuri de extindere Compania indică România drept prima piață vizată atât pentru ochelari, cât și pentru roboții de livrare. Ochelarii sunt certificați ca dispozitiv medical Clasa I la nivel european. În paralel,.lumen lucrează la extindere: în Malta, compania spune că negociază adoptarea la nivel național și decontarea costurilor de către stat, iar următoarele piețe menționate sunt Belgia și Germania. Contextul competiției și premiul .lumen a ajuns la competiția internațională după ce a câștigat ediția Tech Catalyst din România , parte din inițiativa globală Power Up a Glovo. Premiul pentru câștigarea etapei locale a inclus 5.000 de euro (aprox. 25.000 lei) și participarea a doi membri ai echipei la Startup Campus 2026. Mai multe detalii despre companie sunt disponibile pe site-ul .lumen . Pentru context despre etapa locală, Economedia a relatat anterior despre ediția Tech Catalyst din România și a publicat un interviu cu cofondatorul Glovo . [...]
Finanțarea startup-urilor europene a urcat la 25 mld. dolari în T3, cel mai bun trimestru din ultimii patru ani , iar banii s-au concentrat masiv în inteligența artificială și în câteva runde foarte mari, potrivit The Next Web , pe baza datelor Crunchbase. Pentru ecosistem, mesajul este dublu: piața își revine ca volum, dar accesul la capital rămâne puternic polarizat. În trimestrul al treilea, startup-urile europene au atras 25 mld. dolari, în creștere cu 77% față de cele 14 mld. dolari din T3 2025. Companiile de AI au luat 75% din total, adică 18,8 mld. dolari, „cea mai mare pondere înregistrată vreodată”, conform datelor citate. Capitalul s-a strâns în patru runde, aproape 40% din total Patru companii europene au atras fiecare peste 1 mld. dolari în trimestru, cumulând aproape 40% din finanțarea regiunii. Cea mai mare rundă a fost Series D de 3 mld. euro a Mistral (aprox. 15 mld. lei), echivalentul a circa 3,5 mld. dolari în calculele Crunchbase, descrisă drept cea mai mare rundă de venture capital (capital de risc) pentru o companie europeană. Alte runde mari menționate: Nscale (furnizor de centre de date): 3,36 mld. dolari printr-o obligațiune convertibilă (instrument de finanțare care se poate transforma în acțiuni); Helsing (apărare): 1,8 mld. dolari; Quantum Systems: 1,2 mld. dolari. Marea Britanie conduce, iar Germania și Franța au cele mai bune trimestre din ultimii ani Pe țări, Marea Britanie a atras 7,5 mld. dolari, urmată de Germania cu 5 mld. dolari și Franța cu 4,8 mld. dolari. Pentru Germania și Franța, acestea sunt cele mai bune trimestre de la 2021, respectiv începutul lui 2022. Suedia a strâns 1,5 mld. dolari, înaintea Olandei (1,4 mld. dolari) și Spaniei (1,2 mld. dolari). Context: America de Nord scade trimestrial, iar AI accelerează consolidarea prin achiziții În America de Nord, finanțarea startup-urilor a scăzut cu 35% față de trimestrul anterior, la 92 mld. dolari, în principal din lipsa unor noi „megarunde” pentru OpenAI și Anthropic, notează materialul. Totuși, totalul din T3 rămâne cu 50% peste nivelul de acum un an. Separat, dinamica din AI indică o consolidare rapidă: companiile de AI finanțate de fonduri de venture capital au cumpărat 195 de alte startup-uri AI până la 29 septembrie, cu 14% mai mult decât în tot anul 2025, în timp ce numărul cumpărătorilor a crescut cu doar 2%. Doar 12 dintre cele 195 de tranzacții au avut un preț făcut public. „Fuziunile și achizițiile sunt în mod explicit parte din felul în care accelerăm ceea ce construim”, a scris pe LinkedIn directorul financiar al companiei Legora, David Eckstein, citat în articol. Pentru fondatori și investitori, datele sugerează că „fereastra” de finanțare s-a redeschis în Europa, dar competiția pentru capital se dă în special în jurul AI și al rundelor foarte mari, ceea ce poate lăsa mai puțin spațiu pentru companiile din afara acestui val. [...]
Antreprenorii din modă, arhitectură și materiale inovatoare pot accesa finanțări europene de până la 30.000 euro (aprox. 150.000 lei) și mentorat printr-un nou program de accelerare, potrivit HotNews . Miza pentru startupuri este combinația dintre bani și sprijin operațional, într-un context în care accesul la capital rămâne dificil pentru proiectele aflate la început. Programul se adresează antreprenorilor români care vor să-și dezvolte startupuri în trei arii: modă, arhitectură și materiale inovative. Pe lângă finanțarea de până la 30.000 euro, participanții ar urma să primească și mentorat, conform informațiilor transmise printr-un comunicat către comunitatea StartupCafe . Ce oferă programul și cui se adresează Din informațiile disponibile în material, programul include: finanțări de până la 30.000 euro (aprox. 150.000 lei ) pentru dezvoltarea startupurilor; mentorat în cadrul unui program european de accelerare; înscrieri online , în condițiile în care programul „tocmai s-a lansat”. Pentru detalii suplimentare despre înscriere și condiții, HotNews indică trimiterea către materialul publicat de StartupCafe, disponibil aici: StartupCafe . De ce contează pentru startupuri Pentru fondatorii din industrii creative și de inovație în materiale, un plafon de 30.000 euro poate acoperi cheltuieli critice de început (prototipuri, testare, validare, primele serii mici), iar componenta de mentorat poate reduce riscul operațional în faza de scalare. În lipsa altor detalii publice în articolul HotNews, rămâne de văzut care sunt criteriile exacte de eligibilitate și calendarul complet al programului, așa cum sunt prezentate în sursa indicată. [...]
Cinci startup-uri din România intră în finala Tech Catalyst România 2026 , miza fiind finanțarea și accesul la un program internațional de accelerare la Barcelona , potrivit Mediafax . Câștigătorul competiției organizate de Glovo va primi 5.000 de euro (aprox. 25.000 lei) și șansa de a participa la StartUp Campus 2026 . Finalistele ediției a doua sunt Strit Mobility, SQB Robotics, Renter,.lumen (dotLumen) și HiO. Ele dezvoltă soluții pentru mobilitate urbană, logistică, retail automatizat, inteligență artificială, date și accesibilitate. Ce se întâmplă în continuare și care este miza Finala este programată pe 22 septembrie, când echipele își vor prezenta soluțiile în fața juriului. Pe lângă premiul în bani, câștigătorul primește acces la StartUp Campus 2026, programul internațional de antreprenoriat al Glovo, organizat între 6 și 8 octombrie la sediul companiei din Barcelona. Pentru startup-uri, componenta cu impact operațional este accesul la un program internațional, care poate însemna expunere și validare într-un cadru competitiv, dincolo de piața locală, în timp ce premiul financiar rămâne un stimulent punctual. [...]
Isar Aerospace a reușit primul zbor orbital lansat de pe sol european , un pas care poate schimba practic accesul Europei la lansări comerciale de sateliți și, implicit, capacitatea regiunii de a-și construi o industrie spațială mai autonomă, potrivit The Jerusalem Post . Racheta neechipată „Spectrum” a fost lansată sâmbătă de la Andøya Spaceport, în nordul Norvegiei, și a ajuns pe orbită la scurt timp după decolare. Este prima misiune orbitală care își are originea în Europa, într-un context în care mai multe țări – inclusiv Suedia și Marea Britanie – vor să intre într-o piață în creștere a misiunilor spațiale comerciale. De ce contează pentru piață: accesul la lansări, o constrângere majoră Isar Aerospace poziționează reușita ca un răspuns la o problemă structurală a industriei: capacitatea limitată de a ajunge în spațiu. Cofondatorul și CEO-ul Daniel Metzler a spus, înaintea lansării, că: „Accesul la spațiu rămâne una dintre cele mai mari constrângeri pentru industria spațială și arhitectura de securitate națională.” Racheta Spectrum este proiectată pentru încărcături mici și medii și, potrivit companiei, a transportat cinci sateliți mici, plus un experiment tehnologic desfășurat în timpul zborului. Context operațional: a doua încercare, după un eșec spectaculos Lansarea a fost a doua pentru Isar Aerospace, la 18 luni după ce prima rachetă a companiei s-a prăbușit și a explodat la scurt timp după decolare, de la același sit. Atunci nu au existat victime, iar compania a susținut că misiunea a fost utilă prin volumul de date obținut pentru dezvoltare. Pentru misiunea de acum, compania a descris obiectivul drept „atât misiunea de calificare a vehiculului, cât și primul zbor cu încărcătură”. Autonomie europeană și finanțare: 200 milioane euro de la ESA Materialul plasează reușita și în efortul mai larg al Europei de a-și crește autonomia în domeniul spațial. Cancelarul german Friedrich Merz a vizitat situl de lansare în martie, pe fondul unei reconfigurări a ordinii globale asociate cu politica SUA sub președintele Donald Trump, potrivit relatării. Separat, Isar Aerospace a anunțat săptămâna trecută că a obținut aproximativ 200 milioane euro (aprox. 1 miliard lei) de la Agenția Spațială Europeană (ESA), bani destinați dezvoltării de noi rachete și extinderii infrastructurii de testare și lansare. Compania mai dezvoltă și un al doilea sit de lansare în Canada. Concurența: SpaceX și ArianeGroup, dar și rivali regionali În piața globală a lansărilor de sateliți, Reuters notează drept jucători importanți SpaceX (SUA) și ArianeGroup (Franța), care folosește un spațioport în Guyana Franceză. În Europa de Nord, rivalii cei mai apropiați ai Norvegiei sunt situl Esrange din Suedia și SaxaVord Spaceport din Insulele Shetland (Scoția), toate vizând același obiectiv: mai multă autonomie europeană în lansări. Pentru startupuri și investitori, miza imediată este dacă Isar poate transforma această premieră într-un ritm de lansări repetabile și într-o ofertă comercială stabilă pentru sateliți mici și medii, într-o piață unde capacitatea de lansare este un avantaj competitiv esențial. [...]
Recuperarea primei trepte a rachetei „Zhuque-3” o apropie pe LandSpace de o listare și de un model de lansări mai ieftin , într-un moment în care investitorii urmăresc dacă startupul chinez poate transforma rachetele reutilizabile într-un business scalabil. Potrivit HotNews , LandSpace a recuperat miercuri prima treaptă a rachetei sale, devenind a treia companie privată din lume care reușește aterizarea unui propulsor de clasă orbitală, după SpaceX și Blue Origin. Reușita contează economic pentru că recuperarea și reutilizarea propulsorului este considerată esențială pentru reducerea costurilor și pentru creșterea ritmului lansărilor, făcând plasarea sateliților pe orbită mai apropiată de un model comercial repetabil. Propulsorul, care include motoarele, este în general cea mai valoroasă componentă a unei rachete. Aterizarea a fost a doua încercare a LandSpace de a aduce la sol prima treaptă a „Zhuque-3”, o rachetă din oțel inoxidabil pe care compania o prezintă drept răspuns la „Falcon 9” (SpaceX). Racheta, cu o înălțime de 66,1 metri, a fost lansată din nord-vestul Chinei, iar prima treaptă, cu nouă motoare, a aterizat într-un punct din provincia Gansu, la 390 km sud-est de rampa de lansare, potrivit presei de stat de la Beijing. Informațiile au fost relatate de Reuters, citată de HotNews. Miza pentru finanțare: IPO pe STAR Market și țintă de profitabilitate Aterizarea „va întări probabil încrederea investitorilor”, în condițiile în care LandSpace urmărește o listare la Bursa din Shanghai, pe piața tehnologică STAR Market, potrivit Reuters. Compania vrea să strângă 7,5 miliarde de yuani, sumă echivalentă cu 1,11 miliarde de dolari (aprox. 5,1 miliarde de lei), printr-o ofertă publică inițială (IPO), pentru dezvoltarea și extinderea serviciilor de lansare reutilizabile. Într-un prospect IPO actualizat depus în iunie, LandSpace a indicat că urmărește să devină profitabilă până în 2029. Ce aduce „Zhuque-3” diferit față de „Falcon 9” LandSpace susține că „Zhuque-3” este construită din oțel inoxidabil, material care ar oferi rezistență mai mare la căldură și perspectiva unor costuri de producție mai mici decât corpul din aliaj aluminiu-litiu folosit la „Falcon 9”. Alte diferențe menționate: combustibil: metan și oxigen lichid, care pot arde mai curat decât combinația oxigen lichid și kerosen folosită de „Falcon 9”; capacitate de transport: 14,2 tone pe orbita joasă a Pământului într-un zbor fără întoarcere, față de 22,8 tone la „Falcon 9”, potrivit LandSpace; obiectiv de reutilizare: până la 20 de utilizări pentru propulsorul „Zhuque-3”. Ca termen de comparație, SpaceX efectuează în jur de 150 de lansări pe an cu „Falcon 9” (aprox. trei pe săptămână) și își reutilizează propulsoarele de zeci de ori, conform aceleiași surse. Context: China accelerează recuperarea rachetelor reutilizabile Lansarea de miercuri a fost a patra încercare a Chinei de recuperare a unui propulsor orbital. LandSpace a realizat în decembrie 2025 primul test chinez al unei rachete reutilizabile, însă atunci prima treaptă nu a reușit o aterizare controlată. Ulterior, „Long March 12A” (dezvoltată de compania de stat CALT) a ajuns pe orbită, dar a eșuat la recuperare. HotNews amintește că, luna trecută, China a testat cu succes un sistem experimental de recuperare cu plasă, instalat pe o platformă maritimă plutitoare, devenind a doua țară după SUA care a reușit să aterizeze și să recupereze o rachetă de clasă orbitală. În cazul LandSpace, noua aterizare este prezentată ca prima recuperare reușită din China „de la sol și prin aterizare pe picioare” a unui propulsor orbital. Ce urmează LandSpace spune că intenționează să reutilizeze o primă treaptă recuperată în următoarele șase luni, pas pe care compania îl leagă de lansări comerciale viitoare cu frecvență ridicată și costuri reduse. În plan global, reperele rămân SpaceX, care a recuperat prima dată „Falcon 9” după un zbor orbital în decembrie 2015, și Blue Origin, care a reușit același lucru cu „New Glenn” în noiembrie 2025, potrivit informațiilor citate de HotNews. [...]
