Știri
Știri din categoria Retail
Lidl elimină promoțiile săptămânale și trece la un layout fix pentru non-food în toate magazinele din Europa, o schimbare care reduce rotația de produse la raft și poate tăia din volumul de muncă operațional din magazine, potrivit Libertatea, care citează publicația Heute.
În locul promoțiilor săptămânale „clasice” (campaniile de luni și joi), retailerul german introduce un concept cu șase zone tematice permanente pentru produsele nonalimentare, fiecare cu poziție fixă în magazin. Schimbarea a fost deja implementată în cele 3.271 de magazine Lidl din Germania și urmează să fie aplicată în toate țările în care compania operează.
Produsele nonalimentare nu vor mai fi mutate constant în funcție de campaniile săptămânale, ci vor fi grupate în zone stabile, pe categorii și mărci proprii:
Publicația notează că reorganizarea urmărește o experiență de cumpărături „mai clară și mai ușor de urmărit”, printr-o structură previzibilă a raioanelor non-food.
Un efect direct al noului aranjament este reducerea muncii de rearanjare pentru angajați, deoarece raioanele non-food nu mai trebuie refăcute pentru fiecare campanie promoțională.
Lidl va continua, totuși, să adapteze spațiile în funcție de sezon (de exemplu, mai mult loc pentru grădinărit primăvara și pentru textile/articole de casă în sezonul rece). În plus, retailerul va păstra „anumite coșuri speciale” și afișe cu oferte limitate pentru produse aflate temporar la reducere.
Pentru produsele promoționale care nu vor mai fi disponibile în magazine, clienții le vor putea comanda online, prin magazinul digital al retailerului.
În context, Libertatea amintește și un test anunțat recent de Lidl în zece magazine din Olanda, unde alimentele expirate sau nevândute sunt colectate separat pentru a fi reutilizate; dacă proiectul va avea succes, ar putea preveni irosirea a aproximativ 10 milioane de kilograme de alimente anual, echivalentul a peste 300 de camioane încărcate.
Recomandate
Lidl aduce în magazine, de la 1 octombrie, două dispozitive electrice de încălzire sub 20 de lire , mizând pe alternative mai ieftine la încălzirea locuinței, pe fondul facturilor ridicate la energie, potrivit TechRadar . Produsele sunt poziționate în „middle aisle” (zona centrală cu oferte nealimentare, în ediții limitate), iar disponibilitatea este „primul venit, primul servit”, ceea ce sugerează o strategie de volum și rotație rapidă a stocurilor pentru sezonul rece. Ce lansează Lidl și la ce prețuri Din 1 octombrie, retailerul introduce două articole sub brandul SENSIPLAST : Pernă electrică încălzită: 17,99 lire (aprox. 105 lei), respectiv 16,19 lire (aprox. 95 lei) cu Lidl Plus – listată de Lidl UK la 17,99 lire . Pernă/centură de încălzire pentru spate și gât: 14,99 lire (aprox. 88 lei), respectiv 13,49 lire (aprox. 79 lei) cu Lidl Plus – listată de Lidl UK la 14,99 lire . (Conversiile în lei sunt aproximative.) Caracteristici: accent pe control și siguranță TechRadar notează că ambele produse vin cu funcții tipice pentru categoria „încălzire personală” (încălzire locală, nu a camerei), cu scopul de a reduce costurile prin consum țintit: 6 trepte de temperatură; oprire automată după 90 de minute; control electronic al încălzirii; material moale și posibilitate de spălare la mașină la 30°C (cu detalii specifice pe produs). Pentru perna electrică, publicația menționează și un consum de 100 W, plus dimensiunea de 40 x 30 cm (cu pernă interioară). Varianta pentru spate și gât are 62 x 41 cm și include curele reglabile în talie și prindere la gât cu sistem tip arici. De ce contează pentru retail: „încălzirea personală” ca produs de masă Mesajul central al lansării este economic: pe fondul creșterii costurilor de încălzire, Lidl împinge în zona de volum produse care promit confort local la prețuri joase, într-o categorie unde alternativele (pături electrice, perne încălzite) pot fi mai scumpe. În același timp, plasarea în zona de oferte nealimentare și disponibilitatea limitată pot genera trafic în magazin la început de sezon rece. TechRadar precizează că produsele ajung la raft pe 1 octombrie și avertizează că stocurile sunt limitate, în logica obișnuită a acestor campanii. [...]
Retailerii online europeni pierd vizibilitatea gratuită în Google Shopping , chiar înaintea campaniilor de final de an, pe fondul dispariției listărilor organice din rezultatele de căutare, potrivit RetailDetail . Schimbarea a devenit vizibilă „de miercurea trecută”, când caruselele de produse afișate deasupra rezultatelor au început să dispară sistematic în (aproape) toată Europa. Compania Productrise a identificat fenomenul, iar publicația Emerce a relatat despre el, notează RetailDetail. Cu o zi înainte, listările organice din Google Shopping erau încă „clar vizibile”, însă ulterior vizibilitatea linkurilor către magazine online a coborât „aproape de zero”. Pentru comercianți, miza este direct operațională: traficul gratuit din căutări către paginile de produs se reduce, exact într-o perioadă în care bugetele și stocurile sunt calibrate pentru vârful de cerere de la final de an. RetailDetail leagă această evoluție de faptul că „Europa a criticat Google”, iar motorul de căutare ar elimina toate rezultatele organice din Shopping. În locul lor, Google ar investi puternic în „AI-commerce” (comerț asistat de inteligență artificială), fără ca articolul să detalieze ce formate sau produse vor înlocui concret vizibilitatea pierdută. [...]
Lidl a direcționat 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 miliarde de lei) către furnizori din România în 15 ani , iar această masă de achiziții arată cât de mult poate influența un singur retailer lanțurile locale de producție și distribuție, potrivit Economica , care citează o analiză KPMG pentru perioada 2011–2025. Pe lângă achizițiile de la furnizori, analiza indică un „impact total” de 19,2 miliarde de euro (aprox. 96 miliarde de lei), calculat prin efecte directe, indirecte și induse, la care se adaugă contribuția fiscală și componenta socială. În același interval, Lidl ar fi investit direct peste 2,7 miliarde de euro (aprox. 13,5 miliarde de lei), echivalentul a 3,7% din totalul investițiilor străine directe în România în perioada analizată. Ce înseamnă pentru economia locală: furnizori, taxe și locuri de muncă Conform datelor din analiză, compania a contribuit cu 3,9 miliarde de euro (aprox. 19,5 miliarde de lei) la bugetul de stat, prin impozit pe profit, taxe și accize. În paralel, activitatea Lidl din perioada analizată ar fi susținut echivalentul a peste 679.000 de locuri de muncă cu normă întreagă timp de un an (indicator agregat, nu număr de angajați direcți). În termeni de valoare adăugată, companiile Lidl ar fi generat o valoare adăugată brută totală de 16,1 miliarde de euro (aprox. 80,5 miliarde de lei), din care peste 70% ar reprezenta efecte indirecte și induse în economie. Analiza mai arată că retailerul și-a crescut de 17 ori contribuția anuală la valoarea adăugată brută, ajungând la peste 2,5 miliarde de euro (aprox. 12,5 miliarde de lei) în 2025. Achiziții și exporturi: dimensiunea relației cu furnizorii români În cei 15 ani, Lidl ar fi lucrat cu peste 3.300 de furnizori din România, iar valoarea mărfii achiziționate a ajuns la 16,4 miliarde de euro, adică în medie peste 1 miliard de euro pe an direcționat către furnizorii locali, potrivit aceleiași analize. Pe componenta de export, în ultimii doi ani (2023–2025), retailerul ar fi facilitat exporturi de 231 milioane de euro (aprox. 1,16 miliarde de lei), cu produse românești ajunse pe rafturile Lidl din Europa. Context de piață: poziția Lidl în retailul alimentar În 2025, Lidl a raportat o cifră de afaceri consolidată de peste 27,3 miliarde de lei, în creștere cu peste 10% față de anul precedent, fiind cel mai mare jucător din retailul alimentar românesc și al treilea cel mai mare din România după cifra de afaceri. La nivel operațional, compania are în România peste 400 de magazine și 6 centre logistice, cu peste 14.000 de angajați, în timp ce la nivel de grup ( Schwarz ) Lidl operează aproximativ 12.900 de magazine și peste 230 de centre logistice în 31 de țări. [...]
Kaufland România își extinde conceptul shop-in-shop în fashion , printr-un spațiu dedicat brandului moldovenesc Bumbăcel, inaugurat în magazinul Kaufland Iași – Nicolina, potrivit Economedia . Mutarea semnalează o diversificare operațională a formatului de retail al lanțului, care încearcă să crească timpul petrecut în magazin și să adauge categorii cu marje, de regulă, mai bune decât alimentarele. Spațiul din Iași are 64 mp și este accesibil atât din magazin, cât și din aleea comercială. Oferta include peste 500 de articole, de la îmbrăcăminte pentru copii, femei și bărbați, până la textile pentru casă. Până la finalul lunii noiembrie sunt planificate încă două deschideri ale aceluiași concept, în magazinele Kaufland din București – Turnu Măgurele și Constanța – Obor, conform informațiilor transmise de Centre Comerciale. Ce câștigă Kaufland din formatul shop-in-shop Extinderea shop-in-shop în zona de fashion înseamnă, practic, alocarea de suprafață și trafic unui brand specializat, într-un format care poate funcționa ca „magazin în magazin”. Pentru Kaufland, avantajul este introducerea unei zone dedicate, cu sortiment mai amplu și prezentare specifică, fără a transforma întregul hipermarket într-un retailer de modă. Context: Bumbăcel își accelerează prezența fizică în regiune Bumbăcel a fost fondat în 2013 și este prezent pe piețele din șapte țări: Austria, Italia, Letonia, România, Republica Moldova, Uzbekistan și Ucraina. Brandul are 33 de magazine fizice în Republica Moldova, România și Uzbekistan, iar în celelalte piețe este reprezentat prin parteneriate de distribuție. În relația cu Kaufland România, compania spune că a început colaborarea în 2024, prin apariții în revista săptămânală și oferte temporare în magazine, iar trecerea la shop-in-shop ar permite o prezentare mai completă a gamei și o experiență de cumpărare mai apropiată de un magazin dedicat. „Prin conceptul shop-in-shop, putem să prezentăm mai bine ceea ce definește brandul nostru (…) Ne dorim ca acest spațiu să le ofere clienților ocazia să descopere diversitatea colecțiilor, să simtă materialele și să aleagă articolele potrivite pentru ei și familia lor”, a spus Cristina Guzun, Directoare Generală și Fondatoare Bumbăcel. [...]
Airbnb restrânge „munca” cerută oaspeților, iar schimbarea poate muta costuri și așteptări în piața de închirieri pe termen scurt , printr-un set de reguli standardizate care limitează sarcinile de curățenie impuse la plecare, potrivit Antena 3 . Platforma și-a actualizat ghidurile astfel încât gazdele să poată seta acum șapte „reguli ale casei” standard, la care pot adăuga solicitări „rezonabile”, notează materialul, care citează BBC. În același timp, Airbnb precizează că oaspeții care plătesc o taxă de curățenie nu ar trebui să fie obligați să facă activități asociate, în mod normal, personalului de curățenie — precum spălatul vaselor sau strânsul lenjeriei de pat. Noile reguli se vor aplica tuturor rezervărilor făcute pe platformă începând cu 20 noiembrie. Ce nu mai pot cere, în general, gazdele Conform noilor cerințe publicate pe site-ul Airbnb, gazdelor nu li se permite, în general, să solicite sarcini care „necesită efort sau timp semnificativ” ori care ar fi realizate, de regulă, de personalul de curățenie, inclusiv: strânsul lenjeriei de pe pat; ducerea gunoiului în afara proprietății; spălarea și aranjarea vaselor. Compania spune că poate acorda excepții în anumite situații — de exemplu, oaspeților li se poate cere să reducă durata dușului dacă există restricții locale de apă din cauza secetei. Impact operațional: reguli mai vizibile și mai puține „surprize” la check-out Airbnb afirmă că regulile vor fi afișate mai vizibil pentru oaspeți și vor apărea și în mementourile de rezervare, ceea ce ar trebui să reducă disputele legate de cerințe apărute târziu, după confirmarea sejurului. În plus, „contractele” vor fi permise doar în situații limitate, inclusiv când sunt impuse de lege sau de regulile asociației de proprietari. Totodată, deși gazdele nu vor mai putea aplica amenzi, ele rămân cele care stabilesc regulile casei și solicitările, arată compania. Dacă o solicitare nu respectă politicile Airbnb, problema va fi semnalată, iar proprietarul poate contesta decizia. Context: plângeri vechi și presiune din social media Schimbarea vine după ani în care oaspeții s-au plâns de sarcini considerate nerezonabile înainte de plecare, mai ales în condițiile existenței taxelor de curățenie. Antena 3 amintește și de un caz recent devenit viral pe TikTok , cu doi gazde din statul american Georgia care își inspectează minuțios proprietatea după plecarea oaspeților, stârnind critici pentru reguli stricte și standarde ridicate. [...]
Hambar își leagă accesul și livrarea de ecosistemul eMAG , într-un parteneriat care poate accelera creșterea marketplace-ului pentru micii producători prin autentificare cu contul eMAG și beneficii de transport pentru abonații Genius, potrivit Ziarul Financiar . Hambar, platformă care agregă producători locali ce nu ajung pe rafturile marilor rețele, permite de acum utilizatorilor să se logheze direct cu contul eMAG. În plus, clienții cu abonament Genius primesc transport gratuit pe Hambar la două comenzi pe lună, cu valoare minimă de 300 de lei, indiferent de câți producători sunt incluși în coș. Fondatorii precizează că eMAG nu a intrat în acționariatul Hambar, parteneriatul fiind unul operațional, centrat pe integrarea conturilor și pe beneficii comerciale pentru utilizatori. De ce contează: reducerea fricțiunii la cumpărare și stimularea comenzilor mai mari Pentru un marketplace aflat în fază de creștere, autentificarea cu un cont deja folosit pe scară largă poate reduce barierele de intrare (crearea unui cont nou, completarea datelor), iar pragul de 300 de lei pentru transport gratuit poate încuraja coșuri mai mari sau cumpărături recurente. În același timp, regula „indiferent de câți producători sunt în coș” atacă una dintre dificultățile tipice ale platformelor cu ofertă fragmentată: costurile și complexitatea livrării din surse multiple. Unde este Hambar acum și ce ținte are Platforma are în prezent 200 de producători listați, cu 4.000 de articole, iar obiectivul declarat pentru următoarele șase luni este să ajungă la 600 de producători și procesatori și la 10.000 de articole. Hambar este proiectul lui Alin Șerban (fost CEO al Tazz) și Călin Costinaș (fost deputy CEO al Profi). Conceptul vizează producători care nu intră în marile lanțuri fie din cauza volumelor insuficiente, fie din motive logistice. Al doilea parteneriat: Salt Bank, „Bancă Oficială a Hambar” Separat de colaborarea cu eMAG, fondatorii spun că au semnat un al doilea parteneriat, cu Salt Bank, prezentată drept „Bancă Oficială a Hambar”. În comunicatul citat de publicație, Salt Bank își motivează asocierea prin focusul pe zona digitală și pe nevoile antreprenorilor locali și ale consumatorilor. [...]
