Știri
Știri din categoria Diverse
Semifinala Sorana Cîrstea – Coco Gauff are miză de clasament pentru româncă, care poate ajunge în Top 20 dacă ar câștiga finala turneului WTA 1000 de la Roma, potrivit Libertatea.
Meciul se joacă astăzi, după ora 16.00, iar transmisia este anunțată în direct la TV pe Digi Sport 1. Partida este disponibilă și în format live text pe Libertatea.ro.
Sorana Cîrstea (36 de ani, locul 27 WTA) traversează, conform aceleiași surse, cel mai bun sezon al carierei pe zgură: are 10 victorii pe această suprafață, cu una mai puțin decât recordul personal stabilit în 2021. La Roma, românca a ajuns pentru prima dată în semifinale, după ce a trecut de adversare precum Linda Noskova, Jelena Ostapenko și Aryna Sabalenka (favorita numărul 2).
În 2026, Cîrstea a mai atins faza semifinalelor la turneele de la Cluj-Napoca și Rouen. Miza imediată este însă mai mare: dacă ar câștiga finala de la Roma, ar intra în Top 20, cea mai bună clasare din carieră, potrivit Libertatea.
Coco Gauff (22 de ani, locul 4 WTA) este considerată favorită de specialiști, după un parcurs descris ca mai ușor până în semifinale. Americanca le-a învins pe Valentova, Solana Sierra, Iva Jovic și Mirra Andreeva, ultimele două meciuri fiind câștigate în trei seturi.
Libertatea notează că Gauff are în palmares două titluri de Grand Slam (US Open 2023 și Roland Garros 2025) și a câștigat toate cele trei confruntări directe anterioare cu Sorana Cîrstea.
Înaintea meciului, Cîrstea a spus, potrivit GSP.ro:
„Coco este o luptătoare incredibilă, mentalitatea pe care o are este uimitoare. (...) Simt că pot să câștig, dar trebuie să fiu mai curajoasă.”
Gauff a apreciat, la rândul ei, dificultatea duelului:
„Sorana e o jucătoare foarte puternică (...) e ultimul ei sezon, așa că joacă fără să aibă nimic de pierdut. Voi ieși pe teren și mă aștept la o altă bătălie dură.”
Semifinala Cîrstea – Gauff este al doilea meci pe Terenul Central, după prima semifinală masculină, programată la ora 14.00, între Jannik Sinner și Andrey Rublev, conform informațiilor publicate.
Recomandate
Escaladarea retoricii Moscovei ridică riscuri suplimentare de securitate și impredictibilitate în regiune , după ce Dmitri Medvedev , vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a sugerat ca Statele Unite să-l asasineze pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Digi24 . În material este redat un mesaj atribuit lui Medvedev, preluat de Nexta, în care acesta i se adresează președintelui american Donald Trump și indică implicarea conducerii Pentagonului și a CIA. Declarația este formulată explicit ca îndemn la eliminarea liderului de la Kiev: „Ce ar trebui să facă Trump cu acest fiu de câine? Trebuie doar să convoace ministrul Apărării și directorul CIA și să le ceară să rezolve această neplăcută problemă”, susține Medvedev, potrivit Nexta. Context: un tipar de amenințări și retorică agresivă Digi24 notează că Medvedev este cunoscut pentru retorica sa agresivă, inclusiv amenințări legate de conflict nuclear sau de un posibil Al Treilea Război Mondial. În trecut, el a susținut că interesele Rusiei pot fi asigurate doar prin „demonstrarea forței” și prin crearea unei „frici instinctive a Europei” față de un posibil „masacru de proporții” pe continent. În același registru, Medvedev a afirmat că Germania și alte state europene s-ar pregăti să repete împotriva Rusiei invazia trupelor celui de-al Treilea Reich în URSS („Barbarossa 2.0”) și că un astfel de scenariu ar putea fi oprit doar prin „formarea unei înțelegeri a inevitabilității suferirii (…) a unor pagube inacceptabile”. De ce contează: semnal de radicalizare și creșterea riscului de incidente Dincolo de dimensiunea propagandistică, astfel de declarații împing discursul oficial rus spre normalizarea ideii de asasinat politic ca instrument de politică externă. În practică, acest tip de mesaj poate amplifica tensiunile diplomatice și riscul de interpretări greșite, într-un context în care securitatea regională rămâne fragilă. Reacțiile lui Medvedev sunt plasate de Digi24 și în contextul în care Germania, în prima sa strategie de apărare de după cel de-al Doilea Război Mondial , a numit Moscova principala amenințare pentru sine și pentru NATO și a început să pregătească infrastructura civilă pentru a fi utilizată într-un conflict armat. [...]
Qatar își acoperă deficitul de gaze prin importuri din SUA , după ce războiul cu Iranul i-a lovit infrastructura energetică și i-a blocat principala rută de export, potrivit Știrile Pro TV . Schimbarea este relevantă pentru piața globală a gazelor naturale lichefiate (GNL) deoarece mută volume și putere de negociere către exportatorii americani, într-un moment în care Qatar era, înainte de conflict, al doilea cel mai mare exportator din lume. QatarEnergy, compania de stat, a semnat joi un contract pe termen lung cu producătorul american Cheniere Energy pentru cumpărarea a patru milioane de tone de GNL pe an, până în 2054. Livrările ar urma să înceapă în anii 2030, iar prețul va fi calculat în funcție de cotația gazelor naturale de la hubul american Henry Hub (un reper de preț din SUA), la care se adaugă o taxă fixă. De la exportator major la importator, pe fondul loviturilor asupra Ras Laffan Înainte de război, Qatar era al doilea mare exportator de GNL din lume, după SUA. Situația s-a deteriorat în martie, când Iranul a bombardat complexul industrial Ras Laffan, principala instalație de producție a gazelor lichefiate din Qatar. Atacul a avariat grav două linii de producție și a eliminat aproximativ 17% din capacitatea de export a țării, iar ministrul Energiei, Saad Sherida Al-Kaabi, a estimat că reparațiile vor dura aproximativ trei ani. În acest context, Qatar a invocat lunar clauza de forță majoră în contractele sale, pe fondul dificultăților de producție și transport. Strâmtoarea Ormuz, blocajul operațional care taie exporturile Pe lângă avariile din producție, exporturile au fost afectate de imposibilitatea traversării Strâmtorii Ormuz , rută strategică pentru transportul maritim. Ministrul Energiei a spus, într-un interviu acordat în septembrie, că exporturile sunt în prezent foarte reduse din acest motiv: „În prezent exportăm foarte puțin GNL, deoarece nu putem trece prin Strâmtoarea Ormuz.” Analistul Alex Munton (Rapidan Energy), citat în material, interpretează contractul cu Cheniere ca un semnal că autoritățile din Qatar iau în calcul ca libertatea navigației prin Ormuz să nu fie restabilită complet nici după repararea instalațiilor de la Ras Laffan. Spre deosebire de petrol, GNL depinde aproape integral de transportul maritim, iar Qatar nu are o rută alternativă pentru exporturile sale care să ocolească Ormuz. Efect de piață: SUA își consolidează poziția, iar exportatorii americani câștigă Acordul este prezentat ca parte a unei reconfigurări mai ample a pieței mondiale a gazelor, în care Statele Unite își întăresc rolul de furnizor. Deși cele patru milioane de tone/an reprezintă sub 1% din comerțul mondial cu GNL, contractul este descris drept unul dintre cele mai mari acorduri individuale de acest tip încheiate pe piața americană. În paralel, QatarEnergy își extinde activitatea de comercializare a gazelor din alte regiuni pentru a-și putea respecta angajamentele față de clienții internaționali. În material se mai arată că firma a obținut la începutul lunii octombrie un împrumut de trei miliarde de dolari de la bănci chineze, fonduri care, potrivit analistului UBS Manav Gupta, ar putea fi folosite pentru achiziții suplimentare de GNL american. Totodată, QatarEnergy ar fi în negocieri avansate cu producătorul american Venture Global pentru încă trei milioane de tone de GNL anual, potrivit unor surse citate de Reuters. Pe bursă, companiile americane ar beneficia deja de schimbările provocate de conflict: acțiunile Cheniere Energy au crescut cu aproximativ 26% de la începutul războiului, iar cele ale Venture Global cu 40%, mai notează articolul. [...]
Disputa politică pe deficit riscă să distorsioneze percepția asupra ajustării bugetare , într-un moment în care guvernarea actuală își asumă în propriul program că măsurile au produs rezultate, dar le contestă în mesajele publice, potrivit Digi24 . Oana Gheorghiu (PNL), fost vicepremier, acuză PSD de „dublu discurs” pe tema deficitului bugetar, după criticile lansate de Sorin Grindeanu la adresa guvernării lui Ilie Bolojan. Gheorghiu susține că PSD recunoaște în Programul de guvernare al Guvernului Luca Niculescu că ajustarea bugetară „produce rezultate”, dar în declarațiile publice o descrie drept „dezastru” și continuă să atribuie problemele economice fostului premier. Două seturi de cifre și o dispută de metodă În mesajul publicat pe Facebook, Gheorghiu compară formulări din programul de guvernare cu declarații publice ale PSD. În program, este menționată o scădere a deficitului bugetar „cash” după primele opt luni din 2026, „de la 4,51% la 2,89% din PIB”. În spațiul public, PSD invocă un deficit de „9,2% din PIB” în trimestrul II din 2026 și afirmă că „ Eurostat confirmă eșecul austerității”. Fostul vicepremier contestă interpretarea, argumentând că sunt comparați indicatori calculați prin metode diferite și pentru perioade diferite. Ea folosește o analogie între „suma din cont” și situația financiară care include și facturile de plătit, subliniind că ambele metode sunt oficiale, dar relevante doar dacă sunt comparate aceleași perioade, cu aceeași metodă. Gheorghiu indică, în acest context, următoarele comparații: în primele șase luni din 2025, deficitul cash ar fi fost 3,64% din PIB, iar în aceeași perioadă din 2026 ar fi scăzut la 2%; deficitul ESA ar fi scăzut de la 3,6% la 3,4%, „o reducere modestă, dar o reducere”. Ea mai afirmă că discuția despre „35 de miliarde de lei” care ar fi fost „ascunse” de Guvernul Bolojan ar proveni din „compararea merelor cu perele”. Miza: credibilitatea politicilor fiscale și presiunea promisiunilor Gheorghiu admite că reducerea deficitului „a avut costuri pentru oameni și economie”, dar o consideră necesară și avertizează că reluarea cheltuielilor de tip „pomeni” ar putea anula câștigurile obținute. În final, ea transmite că PSD, aflat acum la guvernare, trebuie să demonstreze că poate guverna, nu doar să promită: „Atacurile politice nu plătesc facturi şi nu reduc deficitul.” Declarațiile vin după ce Sorin Grindeanu, liderul PSD, a acuzat Guvernul Bolojan că „a sacrificat economia și a adâncit criza”, lăsând „datorii de peste 30 de miliarde de lei” și „cel mai mare deficit din Uniunea Europeană”, susținând totodată că PSD va schimba direcția. [...]
Trecerea la impozitarea locuințelor după valoarea de piață ar putea împinge în sus taxele locale din 2027, cu majorări de până la cinci ori în unele cartiere , potrivit Libertatea . Schimbarea ar înlocui formula actuală, bazată pe suprafață, materiale și zonă, cu una legată de prețurile din piața imobiliară, ceea ce ar amplifica diferențele între zonele scumpe și restul orașelor. În marile orașe, măsura ar putea duce la o nouă dublare a sumelor datorate, iar în cartierele considerate scumpe impozitul ar putea crește de până la cinci ori, conform Observator News, citat de publicație. Contextul este că taxele locale pe proprietate au fost deja majorate cu mai puțin de un an în urmă, iar noul Guvern ia în calcul această „schimbare fundamentală” de calcul. De ce contează: costuri mai mari pentru proprietari, inclusiv în zone centrale Introducerea valorii de piață ar schimba puternic povara fiscală în zonele unde prețurile tranzacțiilor au crescut accelerat în ultimii ani. Libertatea notează că social-democrații au început să se delimiteze de măsură, argumentând că reformele fiscale nu ar trebui să îi afecteze pe cei cu venituri reduse. În material sunt citate și avertismente privind efectul asupra persoanelor cu venituri medii sau mici care locuiesc în zone centrale, inclusiv din motive istorice sau familiale, nu neapărat financiare. Problema practică: „valoarea de piață” e greu de stabilit fără tranzacție Specialiști citați de Libertatea spun că estimarea valorii unei case fără un act de vânzare-cumpărare este dificilă. Dan Schwartz , analist fiscal, este citat astfel: „Preţul de piaţă al imobilului nu poţi să-l ştii decât atunci când îl vinzi. Poţi să estimezi. Dar de ce să plătim un impozit la o valoare estimată?” În articol apare și exemplul unui proprietar îngrijorat de criteriile de evaluare, în condițiile în care în unele zone „metrul” ar fi ajuns la peste 1.000 de euro (aprox. 5.000 lei), iar clădirile sunt vechi. „Taxa pe lux”: prag de 2,5 milioane lei și creșteri mult mai mari Planul aflat în discuție include și aplicarea „taxei pe lux” pentru proprietățile rezidențiale care depășesc pragul de 2,5 milioane de lei (aprox. 470.000 euro ). În aceste cazuri, proprietarii ar putea ajunge să plătească de până la 27 de ori mai mult față de nivelul actual, potrivit informațiilor prezentate. Economistul Cristi Păun este citat cu o critică legată de suprataxarea unor bunuri cumpărate din venituri deja impozitate și, în cazul creditelor, cu cost total mult peste prețul inițial: „Noi plătim aceste case din venituri care au fost deja impozitate. În momentul în care cumpărăm aceste case pe credit, plătim de 2-3 ori valoarea acestor case.” Ce urmează: implementare „treptată”, dar cu incertitudini Ideea impozitării după valoarea de piață a mai apărut în programe guvernamentale anterioare, însă a fost amânată repetat din cauza lipsei unor baze de date integrate, mai notează Libertatea. Reprezentanții noului Executiv transmit acum că mecanismul ar putea fi implementat treptat, fără ca articolul să detalieze un calendar sau o metodologie de evaluare. [...]
Premierul britanic Andy Burnham redeschide discuția despre libera circulație , sugerând că Regatul Unit ar putea reveni la regulile Uniunii Europene, pe fondul schimbărilor din profilul imigrației după Brexit, potrivit Digi24 , care citează Sunday Times. Miza este una de reglementare, cu efecte directe asupra pieței muncii și asupra relației Londrei cu UE. Burnham susține că imigrația în Regatul Unit a devenit „diferită” după Brexit, în sensul că mai mulți străini se stabilesc definitiv, în loc să vină temporar și să se întoarcă în țările de origine. În acest context, el cere o „dezbatere sinceră”, „obiectivă” și „bazată pe dovezi concrete” despre libera circulație. „Cred că trebuie să avem o dezbatere foarte obiectivă, bazată pe dovezi concrete, cu privire la acest subiect.” De ce revine tema liberei circulații în agenda politică Libera circulație a fost una dintre temele centrale ale referendumului din 2016, fiind intens contestată și considerată un factor important în votul pentru ieșirea din UE. Burnham spune că, deși libera circulație a adus „provocări foarte semnificative”, tipul de migrație de atunci era mai degrabă unul „de tip «ușă rotativă»”, cu oameni care veneau pentru câțiva ani și apoi plecau. „Migrația de tip «ușă rotativă», în care oamenii veneau și apoi se întorceau, este diferită.” Indicatorul care apasă pe decizie: migrația netă În material sunt menționate două repere care conturează schimbarea de după Brexit: migrația netă anuală înainte de votul din 2016: 330.000 de persoane ; după ieșirea din UE (ianuarie 2020): nivel record de peste 900.000 . Burnham argumentează că ușurința cu care funcționa libera circulație era „benefică și pentru britanici”, nu doar pentru cetățenii UE. Apropierea de UE și accesul la Eurodac , parte din pachet Prim-ministrul spune că ia în calcul diferite „opțiuni” pentru a apropia Regatul Unit de UE, poziție prezentată la conferința Partidului Laburist de luna trecută, fără a indica însă o variantă preferată. În același timp, Burnham invocă și pierderi operaționale asociate renunțării la libera circulație, inclusiv ieșirea din Eurodac – baza de date biometrică a UE folosită pentru gestionarea cererilor de azil și controlul la frontieră – la care Regatul Unit a pierdut accesul după Brexit. „Gândiți-vă la ce am pierdut, și anume capacitatea de a face parte din Eurodac și de a colabora în privința datelor referitoare la migrație.” Burnham afirmă că o strângere a legăturilor cu Europa ar putea sprijini economia și ar întări controlul asupra migrației, susținând că acest lucru „va contribui la creșterea PIB-ului britanic”, fără a oferi în articol o estimare numerică sau un calendar pentru o eventuală schimbare de politică. [...]
Guvernul își fixează ca prioritate modernizarea Armatei , iar mesajul transmis de premierul Luca Niculescu de Ziua Armatei Române indică o direcție de politică publică cu implicații operaționale: investiții în capabilități, întărirea cooperării cu aliații și măsuri care vizează cariera și condițiile militarilor, potrivit Știrile Pro TV . Într-un mesaj publicat pe Facebook cu ocazia ceremoniei dedicate Zilei Armatei, șeful Executivului a prezentat cele trei direcții asumate de guvern în domeniul apărării: modernizarea Armatei României, consolidarea alianțelor și „respectul față de omul în uniformă”. În același mesaj, Niculescu a legat securitatea de funcționarea „normalității” cotidiene, susținând că aceasta este asigurată de militarii care „veghează, zi și noapte”. Ce înseamnă, în termeni practici, „respectul față de omul în uniformă” Premierul a indicat explicit câteva așteptări privind gestionarea resursei umane din Armată, fără a anunța măsuri concrete sau termene: „condiții demne” pentru militari; „o carieră bazată pe merit și competență”; grijă pentru veterani. Niculescu a subliniat că „nici cele mai performante echipamente nu pot înlocui profesionalismul și curajul oamenilor”, poziționând componenta de personal ca element central al politicilor de apărare. Context: rolul NATO și misiunile externe în mesajul premierului În mesajul său, premierul a afirmat că Armata este „un scut de apărare” și o instituție care întruchipează valori precum curajul, solidaritatea și datoria. Totodată, a menționat contribuția militarilor români în teatrele de operații din afara țării, pe care a asociat-o cu „credibilitatea României ca membru al NATO”. „Îi cinstim și pe militarii care au servit în teatrele de operații din afara țării, contribuind prin curajul și profesionalismul lor la credibilitatea României ca membru al NATO.” Materialul este atribuit de publicație și agenției News.ro, iar mesajul premierului se încheie cu mulțumiri adresate militarilor și urarea „La mulți ani Armatei Române!”. În articol nu sunt prezentate detalii despre bugete, programe de achiziții sau calendar de implementare pentru direcțiile enunțate. [...]
