Știri
Știri din categoria Diverse
Semifinala Sorana Cîrstea – Coco Gauff are miză de clasament pentru româncă, care poate ajunge în Top 20 dacă ar câștiga finala turneului WTA 1000 de la Roma, potrivit Libertatea.
Meciul se joacă astăzi, după ora 16.00, iar transmisia este anunțată în direct la TV pe Digi Sport 1. Partida este disponibilă și în format live text pe Libertatea.ro.
Sorana Cîrstea (36 de ani, locul 27 WTA) traversează, conform aceleiași surse, cel mai bun sezon al carierei pe zgură: are 10 victorii pe această suprafață, cu una mai puțin decât recordul personal stabilit în 2021. La Roma, românca a ajuns pentru prima dată în semifinale, după ce a trecut de adversare precum Linda Noskova, Jelena Ostapenko și Aryna Sabalenka (favorita numărul 2).
În 2026, Cîrstea a mai atins faza semifinalelor la turneele de la Cluj-Napoca și Rouen. Miza imediată este însă mai mare: dacă ar câștiga finala de la Roma, ar intra în Top 20, cea mai bună clasare din carieră, potrivit Libertatea.
Coco Gauff (22 de ani, locul 4 WTA) este considerată favorită de specialiști, după un parcurs descris ca mai ușor până în semifinale. Americanca le-a învins pe Valentova, Solana Sierra, Iva Jovic și Mirra Andreeva, ultimele două meciuri fiind câștigate în trei seturi.
Libertatea notează că Gauff are în palmares două titluri de Grand Slam (US Open 2023 și Roland Garros 2025) și a câștigat toate cele trei confruntări directe anterioare cu Sorana Cîrstea.
Înaintea meciului, Cîrstea a spus, potrivit GSP.ro:
„Coco este o luptătoare incredibilă, mentalitatea pe care o are este uimitoare. (...) Simt că pot să câștig, dar trebuie să fiu mai curajoasă.”
Gauff a apreciat, la rândul ei, dificultatea duelului:
„Sorana e o jucătoare foarte puternică (...) e ultimul ei sezon, așa că joacă fără să aibă nimic de pierdut. Voi ieși pe teren și mă aștept la o altă bătălie dură.”
Semifinala Cîrstea – Gauff este al doilea meci pe Terenul Central, după prima semifinală masculină, programată la ora 14.00, între Jannik Sinner și Andrey Rublev, conform informațiilor publicate.
Recomandate
Curtea Supremă a Ucrainei a validat sancțiunile prezidențiale împotriva unui cetățean ucrainean , respingând acțiunea în justiție a fostului președinte Petro Poroșenko , potrivit Digi24 . Decizia, luată pe 10 iulie, consolidează o practică pe care experți juridici o consideră discutabilă: folosirea regimului de sancțiuni – creat inițial pentru a viza Rusia și aliații săi – și împotriva cetățenilor ucraineni. Ucraina a introdus sancțiuni după declanșarea războiului de către Rusia în 2014, ca instrument de presiune asupra Moscovei. Sub președinția lui Volodimir Zelenski, însă, sancțiunile au fost aplicate tot mai frecvent și intern, inclusiv unor persoane fără afilieri pro-ruse evidente, notează Kyiv Independent (citat de Digi24). De ce contează: sancțiuni fără hotărâre judecătorească, validate de instanța supremă Potrivit materialului, una dintre criticile centrale este că impunerea de sancțiuni asupra cetățenilor ucraineni fără o hotărâre judecătorească ridică semne de întrebare privind legalitatea. Experți juridici citați de publicația ucraineană susțin că procedura în sine ar fi ilegală. O altă vulnerabilitate indicată este lipsa motivării concrete: decretele prezidențiale privind sancțiunile ar conține, de regulă, formulări generale, fără a preciza motive specifice, ceea ce alimentează acuzațiile că măsurile nu au o justificare juridică solidă. Context politic: Poroșenko, principalul adversar al lui Zelenski Petro Poroșenko a pierdut alegerile prezidențiale din 2019 în fața lui Zelenski și este liderul partidului de opoziție „Solidaritatea Europeană”. În acest cadru, experții citați descriu extinderea sancțiunilor asupra cetățenilor ucraineni ca un instrument folosit pentru a-i pedepsi pe criticii guvernului și pe oponenții politici. Efect colateral: controverse relansate despre Curtea Supremă Decizia a reaprins și discuțiile despre Curtea Supremă a Ucrainei, descrisă în articol ca nereformată și afectată de scandaluri de corupție. Instanța nu a răspuns unei solicitări de comentarii din partea Kyiv Independent, conform aceleiași relatări. [...]
Companiile de pe rutele logistice NATO devin o vulnerabilitate operațională după ce Rusia a piratat camere de supraveghere conectate la internet pentru a monitoriza transporturi militare către Ucraina, potrivit Digi24 . Informația provine dintr-o anchetă comună a serviciilor olandeze AIVD (Serviciul General de Informații și Securitate) și MIVD (Serviciul Militar de Informații și Securitate), care susțin că au fost vizate camere IP (camere accesibile de la distanță prin internet), inclusiv un număr redus amplasate de-a lungul rutelor militar-logistice din Țările de Jos. Printre sistemele compromise s-au aflat și camere utilizate de companii. Ce impact operațional are pentru companii și infrastructură Potrivit serviciilor olandeze, accesul la aceste camere a permis colectarea de informații despre rutele de transport militar și despre echipamente de apărare livrate Ucrainei. În practică, camerele amplasate pe trasee cheie pot oferi indicii despre mișcarea transporturilor și pot expune fluxuri logistice sensibile. AIVD și MIVD afirmă că organizațiile care aveau camere IP pe aceste rute au fost avertizate ulterior, pentru a lua măsuri de securizare. Cum au fost exploatate camerele IP Serviciile descriu o metodă care pornește de la faptul că multe camere conectate la internet sunt insuficient securizate. Atacatorii pot identifica dispozitivele prin servicii online care scanează rețelele după echipamente expuse, inclusiv pe baza unor caracteristici precum marca. După identificare, accesul poate fi obținut relativ ușor, în special când există: parole implicite (setări din fabrică rămase neschimbate); firmware învechit (software intern neactualizat); configurații implicite care lasă dispozitivul expus. Nu este doar Olanda: avertismente anterioare au inclus și România Agențiile olandeze susțin că tactica nu se limitează la Țările de Jos și că este folosită sistematic și în alte state NATO și UE, precum și în Ucraina. În plus, Digi24 amintește că, în mai 2025, serviciile de informații ale Regatului Unit și aliații lor au acuzat Rusia că a încercat să acceseze ilegal camere de supraveghere de la frontieră, inclusiv din România, pentru a spiona și a perturba fluxul de ajutoare occidentale către Ucraina, informație relatată de The Guardian . Conform serviciilor britanice, aproximativ 10.000 de camere ar fi fost accesate, dintre care 80% în Ucraina și 10% în România, restul fiind distribuite inclusiv în Polonia, Ungaria și Slovacia, fără detalii complete despre toate locațiile. [...]
Ucraina își reorganizează atacurile la distanță printr-un comandament dedicat , o mișcare cu impact operațional direct asupra modului în care armata își concentrează resursele pentru lovituri „cu rază lungă” împotriva Rusiei, potrivit Digi24 . Președintele Volodimir Zelenski a semnat un decret de înființare a „Comandamentului de Atac cu Rază Lungă” în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei , iar informația este relatată de Ukrainska Pravda . Scopul declarat este „slăbirea” capacităților Rusiei în război. În declarațiile citate, Zelenski a spus că noul comandament trebuie să concentreze „100% din resursele disponibile” pentru a reduce „mai semnificativ” potențialul beligerant al Rusiei și că viitorul comandant ar urma să fie „un lider puternic”, cu „cel mai înalt nivel de experiență”. Ce prevede decretul și ce se schimbă în practică Decretul stabilește că structura este creată: „pentru a spori eficacitatea atacurilor la distanță”; pentru a „reduce capacitatea inamicului de a purta război împotriva Ucrainei”; pentru a „submina potențialul său militar”. Totodată, Zelenski a cerut ministrului Apărării și comandantului-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei să prezinte un candidat pentru numirea în funcția de comandant al acestui comandament. În materialul citat nu este menționat un nume și nici un calendar pentru numire. [...]
UE pregătește un sprijin de 100 de milioane de euro pentru apărarea aeriană a Moldovei, un semnal de creștere a finanțării de securitate la granița estică , potrivit Digi24 . Pachetul ar urma să fie cel mai mare ajutor european de apărare aprobat până acum pentru Republica Moldova și este programat pentru aprobare pe 13 iulie, conform unor declarații făcute pentru Kyiv Independent. Finanțarea, în valoare de 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei), va fi alocată din „ Facilitatea Europeană pentru Pace ” – un fond alimentat prin contribuții directe ale celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, operațional din 2021. Ce se schimbă operațional: dimensiunea sprijinului și ritmul deciziilor Un înalt oficial al UE și un diplomat național au confirmat pentru Kyiv Independent că pachetul de sprijin pentru apărarea aeriană urmează să fie aprobat pe 13 iulie. În articol nu sunt detaliate tipurile de echipamente sau calendarul livrărilor, astfel că impactul concret în teren rămâne, deocamdată, neprecizat. Contextul invocat este deteriorarea mediului de securitate în regiune, pe fondul atacurilor cu rachete balistice ale Rusiei asupra Kievului, care au evidențiat lipsa unor sisteme adecvate de apărare aeriană în Europa. Moldova este prezentată drept una dintre țările cele mai expuse, inclusiv din cauza vecinătății cu Ucraina și a prezenței unui contingent de soldați ruși în regiunea Transnistria. Dimensiunea finanțării: cum se raportează la sprijinul anterior În ultimii cinci ani, Moldova a primit în total 197 de milioane de euro (aprox. 985 milioane lei) din același fond, printr-o serie de plăți, cea mai recentă fiind de 20 de milioane de euro (aprox. 100 milioane lei) pentru apărarea aeriană, efectuată în aprilie 2025. În luna mai, șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a cerut o creștere „radicală” a contribuțiilor către Moldova prin acest mecanism, până la 120 de milioane de euro pe an (aprox. 600 milioane lei). Votul din 13 iulie ar acoperi, singur, marea majoritate a acestei ținte, însă rămâne neclar dacă va exista o plată suplimentară în a doua jumătate a lui 2026. Context mai larg: discuții despre un proiect european de apărare aeriană Separat de sprijinul pentru Moldova, Comisia Europeană a propus un proiect de apărare aeriană la nivelul întregii Uniuni, cu un cost estimat între 55 și 80 de miliarde de euro (aprox. 275–400 miliarde lei). Ideea urmează să fie discutată de statele membre, următoarea ocazie menționată fiind o reuniune informală a miniștrilor apărării programată pentru 1 septembrie. [...]
Volkswagen a raportat o scădere globală de 8,6% a livrărilor în T2, trasă în jos de China , unde piața s-a contractat puternic și livrările grupului s-au prăbușit, potrivit Stirile Pro TV . Mișcarea accentuează presiunea economică asupra celui mai mare producător auto european, într-un moment în care dependența de cea mai mare piață a sa rămâne ridicată. În trimestrul al doilea (aprilie–iunie), grupul german a livrat 2,077 milioane de vehicule, iar declinul de 8,6% este cea mai accentuată contracție trimestrială din ultimii patru ani. Livrările sunt un indicator important al evoluției vânzărilor, iar informațiile sunt relatate de Reuters, citată de News.ro. China, punctul vulnerabil: -36,6% la livrări Scăderea vine în principal din China, cea mai mare piață a companiei, unde livrările au scăzut cu 36,6% față de aceeași perioadă a anului trecut. Volkswagen indică și un context de piață nefavorabil: piața auto chineză s-a contractat cu aproximativ 20%, iar grupul nu a reușit să evite impactul. Potrivit aceleiași surse, este cea mai severă scădere trimestrială a Volkswagen în China de la sfârșitul anului 2021 și cea mai mare diminuare a livrărilor la nivel mondial de după trimestrul al doilea din 2022. Unde a compensat Volkswagen și ce urmează În afara Chinei, compania a raportat creșteri ale livrărilor în mai multe regiuni: America de Nord: +7,7% Europa Occidentală: +1,8% Europa Centrală și de Est: +6,7% Volkswagen mizează pe o îmbunătățire a situației în a doua parte a anului, odată cu lansarea unei noi game dezvoltate special pentru piața locală, în cadrul strategiei „În China, pentru China”. Grupul intenționează să introducă peste 20 de modele cu propulsie alternativă pe piața chineză în acest an. Totuși, competiția din partea producătorilor chinezi de vehicule electrice rămâne puternică, iar analiștii citați arată că Volkswagen depinde încă în mare măsură de vânzările de automobile cu motoare cu ardere internă, într-o piață în care vehiculele electrice au devenit cea mai importantă categorie de vânzări. În același context, Volkswagen este cel mai recent constructor auto german care raportează rezultate slabe în China, după Mercedes-Benz, BMW și Porsche . [...]
Departamentul Justiției din SUA încearcă să forțeze jurnaliști să depună mărturie despre o investigație privind securitatea noului Air Force One , într-un demers care ridică miza pentru protecția surselor și libertatea presei, potrivit Digi24 . Administrația Trump a emis citații pentru mai mulți reporteri de la „The New York Times”, după ce publicația a relatat despre vulnerabilități de securitate ale noului avion prezidențial Air Force One, un Boeing 747-8 donat de Qatar președintelui Donald Trump. Jurnaliștii sunt chemați să depună mărturie miercuri în fața unui mare juriu federal din Manhattan. În unele cazuri, citațiile au fost înmânate de agenți federali care s-au prezentat la domiciliile jurnaliștilor. „The New York Times” califică demersul drept un „act revoltător de intimidare”. Ce urmărește ancheta și cine a emis citațiile Citațiile conțin puține detalii și cer doar ca jurnaliștii să depună mărturie „în legătură cu o presupusă încălcare a legii penale federale”, fără alte precizări. Acestea au fost emise de Jay Clayton , procurorul federal din Manhattan, descris ca un apropiat al lui Trump și recent nominalizat de președinte pentru funcția de director al serviciilor naționale de informații, conform articolului. Printre jurnaliștii citați sunt menționați Julian E. Barnes, Eric Lipton, Tyler Pager și Eric Schmitt. Miza pentru presă: surse anonime și efect de descurajare „The New York Times” a condamnat acțiunile administrației, printr-o declarație a avocatului-șef al redacției, David McCraw: „Apariţia agenţilor federali la uşa reporterilor ar trebui să şocheze conştiinţa oricărui american care crede în Constituţie şi în libertatea presei pe care aceasta o protejează.” „Jurnaliştii noştri relatează faptele şi promovează dreptul publicului american de a şti cum funcţionează guvernul lor şi cum sunt folosiţi banii contribuabililor.” În material se arată că ambele articole despre Air Force One au citat surse care au vorbit sub condiția anonimatului, pe fondul caracterului sensibil al subiectului (securitate). Totodată, susținătorii Primului Amendament avertizează că astfel de citații pot descuraja activitatea jurnalistică de culegere a informațiilor. Context: presiune juridică mai largă asupra redacțiilor Potrivit aceleiași relatări, Departamentul de Justiție a încercat anterior să obțină mărturii și de la jurnaliști de la The Wall Street Journal și The Washington Post, dar a retras citațiile după reacția celor două redacții, care au depus documente confidențiale. Articolul mai notează că „The New York Times” este implicat în mai multe procese care îl vizează pe Trump și administrația sa, inclusiv un proces intentat de Trump anul trecut, precum și acțiuni în instanță inițiate de ziar împotriva Departamentului Apărării, pe tema accesului reporterilor la subiecte militare. [...]
