Știri din categoria Retail

Acasă/Știri/Retail/Dispozitivele cu emisii electromagnetice...

Dispozitivele cu emisii electromagnetice peste limite, inclusiv invertori fotovoltaici și switch-uri de rețea - riscuri pentru echipamente wireless și comunicații

Insigna Zoll pe uniforma unui ofițer de vamă în timpul verificărilor.

Autoritatea germană a găsit nereguli la 58% dintre dispozitivele verificate în retail, potrivit Notebookcheck, care citează date ale Bundesnetzagentur (agenția federală responsabilă inclusiv de supravegherea conformității tehnice). Verificările vizează respectarea cerințelor legale de siguranță și compatibilitate electromagnetică pentru produse vândute în comerț.

În 2025, Bundesnetzagentur a controlat în retail 2.400 de tipuri de dispozitive, iar 58% dintre acestea nu au îndeplinit cerințele aplicabile. În total, este vorba despre 1,9 milioane de dispozitive vândute care nu au respectat prevederile, conform informațiilor din sursă. O parte dintre abateri au fost încadrate ca având risc redus pentru siguranță, precum lipsa marcajului CE (indicator că produsul declară conformitatea cu standardele UE) sau existența unei instrucțiuni de utilizare care nu era disponibilă în limba germană.

Grafic cu cele mai frecvente dispozitive neconforme în retail.

Totuși, autoritatea a identificat și cazuri cu potențial mai serios, inclusiv invertoare pentru sisteme fotovoltaice și echipamente de rețea (switch-uri) care ar fi generat o tensiune de perturbare prea mare. În astfel de situații, consecința poate fi interferența cu dispozitive fără fir, cu recepția radio și, în anumite condiții, chiar cu semnale militare, ceea ce mută discuția din zona „defectelor de etichetare” în cea a riscurilor de funcționare și de siguranță în utilizare.

Grafic cu numărul de controale vamale efectuate pe luni.

Ca măsură de aplicare, Bundesnetzagentur a indicat că importul a 359.000 de produse a fost oprit la vamă. Din 8.202 transporturi pe care vama le-a considerat suspecte, 89% s-au dovedit neconforme cu directivele, un semnal că o parte relevantă a problemelor de siguranță și conformitate intră în piață prin lanțul de aprovizionare și ajunge în retail înainte de a fi depistată.

Recomandate

Articole pe același subiect

Kaufland invită agricultorii să își aducă produsele la raft.
Retail12 feb. 2026

Kaufland cheamă producătorii locali să intre la raft - înscrieri prin pagina dedicată retailerului

Kaufland a lansat o pagină de înscriere pentru producătorii locali potrivit Kaufland , invitând agricultori și mici procesatori să devină parteneri și să își aducă produsele la raft în magazinele rețelei. Retailerul își prezintă inițiativa ca un demers de extindere a colaborării cu furnizori din România, sub eticheta „Produs Local”, și transmite că „caută parteneri de încredere”. Mesajul este adresat atât producătorilor de materie primă, cât și celor care fac produse finite, din categorii precum legume și fructe, lactate sau panificație și patiserie. Pe aceeași pagină, compania publică și o listă de producători locali deja prezenți în rețea, organizați pe județe, cu exemple din mai multe zone ale țării (de la Alba și Cluj, până la Iași, Sibiu, Suceava sau Timiș). Lista include nume de branduri din segmente diverse, în special din zona de panificație și produse alimentare. Pentru producătorii interesați, Kaufland indică un formular de înscriere, unde sunt cerute informații de bază precum numele brandului/afacerii și categoria de produse. Pagina funcționează ca punct de intrare pentru inițierea discuțiilor comerciale, fără a detalia public criteriile de selecție sau calendarul de evaluare. Demersul contează într-un context în care retailerii încearcă să își diferențieze oferta prin sortimente regionale și parteneriate cu furnizori mai mici, iar pentru producători accesul la o rețea națională poate însemna volume mai mari, dar și cerințe mai stricte de livrare și conformitate. [...]

Clădirea IKEA cu fațada albastră și galbenă, parcarea din față.
Retail06 feb. 2026

IKEA România dezvoltă serviciile de buyback și resell pentru mobilier second-hand - parte din strategia de economie circulară locală

IKEA își pune accentul în România pe serviciile de buyback & resell , potrivit Economica.net , în condițiile în care retailerul a testat deja, la nivel global, platforme digitale care conectează clienții între ei pentru vânzarea și cumpărarea de produse folosite. Compania are trei magazine pe plan local și a raportat vânzări anuale de 1,5 miliarde de lei în anul fiscal 2025. Direcția este relevantă pentru piața locală de retail deoarece mută o parte din valoare dinspre vânzarea exclusivă de produse noi către prelungirea ciclului de viață al mobilierului, prin răscumpărare și revânzare. În România, serviciul este disponibil pe tot parcursul anului în magazinele IKEA, iar compania îl poziționează ca instrument de economie circulară (model care urmărește reducerea risipei prin reutilizare și revalorificare). „În România ne concentrăm în prezent pe promovarea și dezvoltarea serviciilor noastre de buyback & resell, disponibile pe tot parcursul anului în magazinele IKEA, reafirmându-ne astfel angajamentul față de principiile economiei circulare și viziunea de a face stilul de viață sustenabil cât mai accesibil pentru cât mai mulți oameni.” Din datele companiei, de la începutul anului fiscal curent (1 septembrie 2025), IKEA a revândut peste 400 de articole de mobilier second-hand, iar vânzătorii au primit, în medie, 53 de euro pe un card de retur. Printre produsele care revin frecvent în circuit se numără pătuțurile pentru bebeluși și mesele pentru înfășat, dar și familiile BILLY și MALM. Capacitatea programului a crescut: IKEA spune că în prezent primește în buy-back și revânzare 1.000 de articole, față de 370 „cu puțin timp înainte”. Tot recent, retailerul a introdus opțiunea ca, la returnare, clienții să lase un mesaj scris pentru viitorii proprietari, un detaliu care încearcă să crească acceptarea produselor revândute și să normalizeze cumpărarea de mobilier folosit în magazin. Mecanismul rămâne unul simplu: clienții pot aduce înapoi în magazine piese de mobilier IKEA de care nu mai au nevoie, cu condiția ca produsele să fie funcționale și nemodificate. IKEA le răscumpără și le revinde în „Atelierul de Circularitate”, un spațiu dedicat din magazine, iar în schimb oferă un card de retur. În paralel, compania indică și alte proiecte de economie circulară, inclusiv un proiect pilot cu Primăria Sectorului 1 pentru colectarea de mobilier folosit în vederea donării către comunități defavorizate. Pe partea de dezvoltare, IKEA arată că a testat deja în Europa o „piață digitală” second-hand: proiectul pilot a pornit în august 2024 la Oslo și Madrid și a fost extins ulterior în Norvegia și Spania, iar apoi a ajuns în Portugalia (aprilie 2025), Polonia (octombrie 2025) și Suedia (ianuarie 2026). Compania precizează că intenționează să continue dezvoltarea și extinderea serviciului în Europa pe parcursul anului 2026, pe baza lecțiilor din fiecare piață, însă pentru România, mesajul central rămâne, deocamdată, accelerarea promovării și a utilizării buyback & resell în magazine. [...]

O femeie cu un coș de cumpărături în magazin, analizând produsele de pe rafturi.
Retail05 feb. 2026

Afacerile în comerțul cu amănuntul au stagnat în 2025 - creșterea modestă susținută de produsele nealimentare

Afacerile în comerțul cu amănuntul au stagnat aproape complet în 2025 , cu un avans anual de doar 0,2%, conform Economedia . Creșterea modestă a fost susținută de vânzările de produse nealimentare, care au urcat cu 1,9%. În decembrie 2025, comparativ cu noiembrie 2025, s-a observat o accelerare a activității în retail, specifică perioadei de sărbători. Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut cu 5,8% pe serie brută . Această creștere a fost determinată de majorarea vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun cu 15,5% și de comerțul cu carburanți, unde vânzările au crescut cu 8,5%. În contrast, vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 1,4%, indicând o prudență mai mare a consumatorilor. Comparativ cu decembrie 2024, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a înregistrat o scădere de 1,6% în decembrie 2025. Această scădere a fost influențată de reducerea vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun cu 3,5%, precum și de scăderea vânzărilor de produse nealimentare cu 2,3%. Singura categorie cu o evoluție pozitivă a fost comerțul cu amănuntul al carburanților, care a crescut cu 4,3%. Evoluția vânzărilor în decembrie 2025 comparativ cu decembrie 2024: Produse alimentare, băuturi și tutun : -3,5% Produse nealimentare : -2,3% Carburanți pentru autovehicule : +4,3% În ceea ce privește întregul an 2025, comparativ cu 2024, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut cu doar 0,2%. Această stagnare este rezultatul creșterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (+1,9%) și la comerțul cu carburanți (+1,5%), în timp ce vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au scăzut cu 2,7%. Sinteza evoluției anuale 2025 vs. 2024: Aspect Detaliu Creștere totală +0,2% Vânzări produse nealimentare +1,9% Vânzări carburanți +1,5% Vânzări produse alimentare, băuturi și tutun -2,7% Aceste date sugerează o temperare a consumului populației, inclusiv în segmentele esențiale, chiar și în perioadele de vârf pentru comerț. [...]

Echipa Lidl zâmbind în fața unui nou magazin deschis.
Retail05 feb. 2026

Lidl România deschide primele două magazine din 2026, la Bragadiru și Bacău - startul expansiunii anuale

Lidl România a deschis pe 5 februarie 2026 primele două magazine din acest an , în Bragadiru (Ilfov) și Bacău care citează un comunicat al companiei. Mișcarea marchează startul expansiunii anuale a rețelei, cu o inaugurare lângă București, într-o zonă cu creștere rapidă a populației și a traficului comercial. Unitatea din comuna Bragadiru are o suprafață de vânzare de peste 1.400 mp și 145 de locuri de parcare, conform datelor transmise de retailer. Deschiderea din Ilfov este relevantă în contextul în care Lidl își consolidează prezența în proximitatea Capitalei, unde competiția între marile lanțuri alimentare este intensă, iar accesul facil și parcarea rămân criterii importante pentru clienți. În paralel cu extinderea, compania continuă și optimizarea rețelei: noul magazin din municipiul Brăila înlocuiește unitatea de pe Strada Calea Galați, care urmează să fie închisă tot pe 5 februarie. Lidl leagă această schimbare de obiectivul de a reduce impactul asupra mediului și de a îmbunătăți experiența de cumpărături, inclusiv prin standarde de eficiență energetică, precum iluminat LED cu senzori de prezență și sisteme de recuperare a căldurii integrate în climatizare. La nivel local, Lidl are peste 380 de magazine și 6 centre logistice , cu peste 13.000 de angajați în România, în timp ce la nivel de grup operează peste 12.600 de magazine și peste 230 de centre logistice și depozite în 31 de țări. Pentru piața românească, deschiderile de la început de an indică faptul că retailerul își menține direcția de creștere, combinând inaugurări noi cu relocări și modernizări menite să susțină eficiența operațională a rețelei. [...]

Interior modern al unui centru comercial din România, cu magazine și oameni.
Retail05 feb. 2026

Centrele comerciale și parcurile de retail se extind - România intră într-o nouă etapă

Piața de retail modern din România a depășit pragul de 5 milioane mp , iar 2026 ar putea aduce un nou vârf de livrări, potrivit Termene.ro . Depășirea acestui nivel indică o accelerare a extinderii rețelelor și a investițiilor în spații comerciale, într-un moment în care competiția pentru consumator se mută tot mai mult în formate moderne. Ce înseamnă pragul de 5 milioane mp pentru expansiunea retailului modern Trecerea peste 5 milioane de metri pătrați de spații de retail modern este relevantă nu doar ca reper statistic, ci și ca semnal că piața a intrat într-o etapă de maturizare, în care dezvoltările noi se adaugă peste un stoc deja consistent. În practică, acest lucru se traduce printr-o prezență mai mare a comerțului organizat și printr-o presiune mai ridicată pe diferențiere (mix de chiriași, proximitate, preț, servicii). Pentru România, extinderea stocului modern are implicații directe asupra modului în care se face comerțul: de la acces mai facil la branduri și oferte standardizate, până la reconfigurarea fluxurilor de cumpărături în orașe și în zonele periurbane. În același timp, creșterea suprafețelor moderne poate pune presiune pe retailul tradițional, mai ales acolo unde noile proiecte captează rapid traficul. De ce 2026 este văzut ca posibil „an record” Conform aceleiași surse, 2026 „ar putea fi un an record”, formulare care sugerează un pipeline (portofoliu) de proiecte aflate în pregătire sau în execuție și o așteptare de livrări peste media recentă. Pentru piață, un an record înseamnă, de regulă, mai multe inaugurări și extinderi, dar și o intensificare a negocierilor dintre proprietari și retaileri pentru ocuparea spațiilor. Un astfel de scenariu contează pentru că influențează atât strategia rețelelor (unde și cât de repede se extind), cât și dinamica chiriilor și a costurilor operaționale. În perioade cu livrări mari, competiția se vede în atragerea chiriașilor ancora (magazine care generează trafic) și în calibrarea ofertelor către consumatori, inclusiv prin promoții și diversificarea categoriilor. Unde se vede cel mai clar extinderea și ce urmează Expansiunea retailului modern tinde să fie vizibilă în două direcții: consolidarea în marile orașe și avansul în orașe medii, unde penetrarea formatelor moderne are încă loc de creștere. În ambele cazuri, pragul de 5 milioane mp sugerează că dezvoltatorii și retailerii mizează pe cerere suficientă pentru a susține noi suprafețe, chiar dacă ritmul și succesul diferă de la o zonă la alta. Pe termen scurt, miza pentru 2026 va fi dublă: livrarea efectivă a proiectelor anunțate și capacitatea pieței de a absorbi noile spații fără creșterea semnificativă a gradului de neocupare. În funcție de cum evoluează consumul și costurile, expansiunea poate continua în același ritm sau se poate reorienta către proiecte mai mici, mai flexibile. Depășirea pragului de 5 milioane mp indică o piață mai matură și o competiție mai intensă între formatele moderne. Un posibil „an record” în 2026 ar însemna livrări mai mari de spații și o accelerare a extinderii rețelelor. Impactul se vede în reorganizarea comerțului local, presiune pe retailul tradițional și negocieri mai dure pentru ocuparea spațiilor noi. [...]

Persoană pe pista aeroportului, purtând echipament de siguranță și căști.
Retail01 feb. 2026

[Actualizat la 01.02.2026 - Posibil fake news!] - Temu și Shein evită aeroportul Otopeni - taxa de 25 lei per colet influențează rutele logistice în România

Actualizare 1 februarie 2026, ora 21:45 Publicația specializată în aviație BoardingPass a publicat o reacție oficială în care contrazice informațiile vehiculate în presă privind presupusa scădere a traficului cargo din China spre România, după introducerea taxei de 25 lei per colet. Potrivit sursei, numărul de zboruri cargo în ianuarie 2026 s-a menținut constant, comparabil cu lunile anterioare, excluzând decembrie, lună cu trafic sezonier crescut. Datele prezentate în analiza noastră anterioară trebuie așadar contextualizate și completate. Citiți aici articolul integral care clarifică situația. ARTICOL INIȚIAL: Taxa de 25 lei pe colet a mutat fluxurile Temu și Shein din România spre Ungaria , potrivit Adevarul.ro . În loc să intre în UE prin Aeroportul Henri Coandă (Otopeni), transporturile din China sunt descărcate tot mai des la Budapesta, în state care nu percep această taxă. Miza este una fiscală și logistică: odată cu relocarea intrărilor, România nu mai încasează nu doar taxa de 25 lei, ci nici TVA și taxele vamale aferente importurilor procesate local. În a doua jumătate a lui 2025, Otopeni procesa peste 7 milioane de colete, cu o valoare totală de peste 212 milioane euro, însă „99% dintre aceste volume au fost relocate”, conform datelor Asociației Comisionarilor în Vamă citate în articol. „Noua taxă de 25 de lei aplicată coletelor extracomunitare a avut un efect contrar celui așteptat.” Statul estima încasări de 36,8 milioane euro din această taxă logistică, însă pierderile ar fi mult mai mari prin scăderea colectării în vamă. Pentru semestrul II 2025, articolul indică o pierdere de 100 milioane euro care ar fi fost colectați prin procedura vamală clasică, iar estimarea anuală totală urcă la aproximativ 700 milioane euro, fără a include efectele indirecte asupra economiei locale. Impactul se vede și în activitatea aeroportuară. Mai puține zboruri cargo înseamnă, potrivit aceleiași surse, pierderi de peste 2,5 milioane euro din taxe de aterizare și operare pentru Otopeni, în timp ce Budapesta își consolidează rolul de hub logistic regional pe fondul acestor redirecționări. Din perspectiva companiilor de comerț electronic transfrontalier, taxa de 25 lei funcționează ca un cost fix pe colet, care poate schimba rapid ruta optimă de intrare în UE. În practică, efectele descrise în articol se traduc prin: mutarea punctului de intrare în Uniunea Europeană din România către alte state (în special Ungaria); scăderea volumelor procesate la Otopeni și, implicit, reducerea veniturilor din operațiuni aeroportuare; diminuarea colectării locale de TVA și taxe vamale, odată ce vămuirea are loc în alt stat membru. Articolul mai notează că Italia a încercat o măsură similară, dar cu o taxă de 2 euro per colet, iar volumele ar fi scăzut cu 36%, cu zboruri redirecționate către Belgia, Olanda și Ungaria. În acest context, rămâne deschisă întrebarea dacă taxa de 25 lei va fi menținută sau eliminată în 2026, pe fondul semnalelor că operatorii s-au adaptat rapid și au ocolit România ca punct de intrare. [...]