Știri
Știri din categoria Retail
Kaufland a lansat o pagină de înscriere pentru producătorii locali potrivit Kaufland, invitând agricultori și mici procesatori să devină parteneri și să își aducă produsele la raft în magazinele rețelei.
Retailerul își prezintă inițiativa ca un demers de extindere a colaborării cu furnizori din România, sub eticheta „Produs Local”, și transmite că „caută parteneri de încredere”. Mesajul este adresat atât producătorilor de materie primă, cât și celor care fac produse finite, din categorii precum legume și fructe, lactate sau panificație și patiserie.
Pe aceeași pagină, compania publică și o listă de producători locali deja prezenți în rețea, organizați pe județe, cu exemple din mai multe zone ale țării (de la Alba și Cluj, până la Iași, Sibiu, Suceava sau Timiș). Lista include nume de branduri din segmente diverse, în special din zona de panificație și produse alimentare.
Pentru producătorii interesați, Kaufland indică un formular de înscriere, unde sunt cerute informații de bază precum numele brandului/afacerii și categoria de produse. Pagina funcționează ca punct de intrare pentru inițierea discuțiilor comerciale, fără a detalia public criteriile de selecție sau calendarul de evaluare.
Demersul contează într-un context în care retailerii încearcă să își diferențieze oferta prin sortimente regionale și parteneriate cu furnizori mai mici, iar pentru producători accesul la o rețea națională poate însemna volume mai mari, dar și cerințe mai stricte de livrare și conformitate.
Recomandate
Kaufland pornește în România o campanie cu reduceri de până la 70% , potrivit Profit.ro , retailerul german anunțând startul unei ediții de „Black Friday de primăvară”. Campania începe de mâine și vizează peste 200 de articole, cu discounturi care pot ajunge la 70%, în mai multe categorii nealimentare: electronice și electrocasnice, bucătărie, multimedia, bricolaj și auto, dar și trolere și textile. „Retailerul german Kaufland dă în România startul campaniei Black Friday de primăvară.” Kaufland operează în prezent o rețea națională de peste 190 de hipermarketuri, conform informațiilor publicate de Profit.ro, ceea ce îi oferă o acoperire largă pentru astfel de promoții cu impact în trafic și vânzări. Compania face parte, alături de Lidl, din grupul german Schwarz, descris de sursă drept cel mai mare grup de retail alimentar din Europa și al patrulea cel mai mare retailer din lume după cifra de afaceri. Grupul este controlat de Dieter Schwarz, despre care Profit.ro notează că Forbes îi estimează averea la 46,5 miliarde de dolari. În România, performanța financiară a Kaufland a continuat să crească: reiese din Profit.ro că afacerile Kaufland România au urcat cu 6% în 2024, la aproape 19,6 miliarde de lei, de la 18,3 miliarde de lei în 2023, compania menținându-se pe locul doi între retailerii alimentari, după Lidl. [...]
Lidl își majorează bugetul de investiții cu 56% față de anul precedent , pe fondul unui plan de consolidare și extindere a rețelei din România, potrivit Termene.ro . Compania operează aproape 400 de magazine la nivel național, iar creșterea bugetului indică o accelerare a dezvoltării pe piața locală. Extinderea rețelei și ținta până în 2030 Expansiunea are loc într-un context în care retailul alimentar din România continuă să crească, susținut de urbanizare, dezvoltarea zonelor periurbane și creșterea relativă a puterii de cumpărare. Strategia Lidl vizează deschiderea de noi unități atât în marile orașe, cât și la periferia acestora sau în localități mai mici, unde competiția modernă este mai redusă. În ultimii doi ani financiari, între martie 2024 și februarie 2026, rețeaua s-a extins cu 41 de magazine, ajungând la 392 de unități. Pe termen mai lung, planul retailerului este să deschidă aproximativ 200 de magazine noi până în 2030, raportat la nivelul rețelei din 2024. În perioada martie 2024 – februarie 2026: +41 de magazine, până la 392 de unități Țintă de expansiune: aproximativ 200 de magazine noi până în 2030 (raportat la rețeaua din 2024) Direcții geografice: orașe mari, zone periurbane și localități mai mici Rațiune operațională: apropierea de client și accesul rapid la infrastructura logistică Formate de magazin, reconstrucții și criterii de eficiență Pentru un discounter, modelul de afaceri se bazează pe volume mari și costuri operaționale reduse, ceea ce face ca amplasarea și logistica să fie decisive. În acest cadru, Lidl își păstrează abordarea de rețea standardizată, dar cu flexibilitate de format, pentru a acoperi tipuri diferite de zone urbane. Compania spune că noile magazine vor respecta standarde ridicate de eficiență energetică și sustenabilitate, iar proiectele includ și reconstrucția unor unități existente. Din perspectiva dimensiunilor, Lidl combină magazinele clasice cu unități mai compacte, adaptate pentru zone urbane dense sau orașe mai mici. „Noile magazine vor respecta standarde ridicate de eficiență energetică și sustenabilitate”, potrivit companiei. Poziționarea în piață și date financiare pentru 2024 La nivel de grup, Lidl face parte din Schwarz, cu sediul central în Neckarsulm, și operează aproximativ 12.600 de magazine și peste 230 de centre logistice în 31 de țări. Grupul are peste 382.400 de angajați, dintre care peste 14.000 în România, unde sunt menționate peste 390 de magazine și șase centre logistice. În piața locală, Lidl ocupă primul loc în rândul firmelor încadrate la codul CAEN 471 (comerț cu amănuntul în magazine nespecializate), în funcție de cifra de afaceri raportată pentru 2024, arată datele Termene.ro. Cota de piață a Lidl este indicată la 13,75% în 2024, urmată de Kaufland (11,23%), Profi (8,10%), Carrefour (7,19%) și Mega Image (6,07%); împreună, primii cinci retaileri ajung la circa 46% din piață. Pentru 2024, Lidl a raportat afaceri de aproape 24 de miliarde de lei, în creștere cu 10% față de 2023. Numărul de angajați a ajuns la 12.735 la finalul lui 2024 (+12% față de anul precedent), iar profitul a fost de 1,2 miliarde de lei (+13% față de 2023), conform datelor Termene.ro. [...]
Carrefour introduce în România plata „pe sarcină” pentru activități punctuale în magazine , potrivit Economica.net , printr-un parteneriat cu Traxlo, companie care operează platforma tasku. Modelul, denumit pay-per-task (plată per activitate, nu per oră), le permite persoanelor aflate în proximitatea magazinelor Carrefour să câștige între 30 și câteva sute de lei pentru sarcini precum pregătirea comenzilor online, reaprovizionarea rafturilor sau verificarea stocurilor. Carrefour devine astfel primul retailer din România care implementează acest tip de soluție pentru eficientizarea pregătirii comenzilor online. Accesul la „joburi” se face prin crearea unui cont pe platforma tasku, după care utilizatorii sunt conectați cu un magazin Carrefour din apropiere. Sarcinile sunt definite în platformă și vin cu materiale de instruire; execuția este urmărită prin raportare digitală și validare foto, astfel încât echipele din magazine și cele centrale să poată monitoriza rezultatele și să mențină standarde operaționale unitare. Persoanele pot alege când și unde finalizează sarcinile, fiind sprijinite de instrucțiuni și procese de onboarding în platformă. Din perspectiva retailerului, mecanismul este descris ca unul controlat și „la cerere”, menit să crească temporar capacitatea operațională fără modificarea structurilor existente. „Venim în România cu o soluție care ajută comunitățile locale să obțină venituri în plus, iar parteneriatul cu Carrefour România reprezintă un prim pas în acest sens”, spune Paulius Vezelis, CEO Traxlo. Carrefour leagă inițiativa de creșterea comerțului online și de nevoia de flexibilitate în perioadele aglomerate. Bogdan Moise, Director E-commerce Carrefour România, afirmă că „aproximativ 350 de magazine sunt deja integrate în platforme de livrare rapidă”, iar parteneriatul ar adăuga „un nivel suplimentar de flexibilitate operațională”, pentru timpi mai buni de răspuns la variațiile cererii. Traxlo a fost fondată în 2020, în Stockholm, și are în prezent sediul central în Vilnius. Compania operează în Polonia, România și Marea Britanie (din 2026) și lucrează cu o rețea de zeci de mii de „taskeri” înregistrați, platforma facilitând până acum aproape jumătate de milion de sarcini retail verificate. În Europa, modelul a fost folosit și de grupuri precum REWE Group, Żabka și Salling Group, conform informațiilor publicate de Economica.net. [...]
Vânzările din retail au scăzut cu 6,5% în ianuarie 2026 , cea mai mare diminuare de după pandemie, potrivit Economedia , care citează declarațiile lui Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), transmise de Agerpres. Paraschiv a spus că România a intrat într-o etapă de contracție a consumului, iar efectele se propagă pe întreg lanțul economic din spatele comerțului modern și tradițional, de la producători și procesatori până la distribuitori. Declarațiile au fost făcute la dezbaterea „Ce învățăm din crize. Economia trece de la dezordinea tarifară la cea energetică”, organizată de CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării. Pe ansamblul anului 2025, datele indică aceeași tendință, chiar dacă statistic apare o creștere marginală a cifrei de afaceri. Reprezentantul comercianților a explicat că avansul de 0,2% (2025 față de 2024) trebuie interpretat în contextul inflației medii anuale de 7,8%, ceea ce ar însemna o scădere de 7,5-7,6% a volumelor vândute. În primele luni din 2026, trendul descendent ar fi continuat și în februarie, iar în martie nu s-ar fi produs revenirea sezonieră așteptată de retaileri. Paraschiv a indicat scăderea puterii de cumpărare drept factor principal, susținând că, deși salariile ar urma să crească în 2026 cu 5-6%, inflația ar eroda aproape integral acest avans, astfel încât veniturile reale ar fi mai mici cu 4-6%. În acest context, consumatorii cumpără mai puțin, se orientează către produse mai ieftine, amână achizițiile mari și caută promoții. Paraschiv a descris fenomenul ca „down-trading”, adică trecerea de la produse mai scumpe la produse medii sau ieftine, inclusiv către mărcile proprii ale retailerilor. [...]
Grupul polonez Żabka avea 173 de magazine Froo în România la finalul lui 2025 , potrivit Mediafax , pe fondul unei extinderi accelerate și al introducerii de servicii digitale care, spune compania, cresc valoarea cumpărăturilor. La nivel de grup, Żabka a raportat că rețeaua sa a ajuns la 12.339 de magazine în Europa la sfârșitul lui 2025, după 1.394 de deschideri brute noi, ceea ce reprezintă un avans de 19,6% față de anul anterior. În România, numărul de magazine operate sub marca Froo a crescut cu 188% față de anul precedent, iar traficul de clienți „se apropie de nivelurile observate în Polonia”. „Datorită expansiunii și alegerii locațiilor potrivite, traficul în magazinele românești se apropie de nivelul Poloniei”, a explicat managementul grupului. În strategia actualizată și prezentată în 2025, grupul și-a revizuit obiectivul anual de deschideri în Polonia și România la peste 1.300 de magazine, țintă care ar susține atingerea unui total de aproximativ 16.000 de unități până la finalul lui 2028, cu circa 1.500 peste estimarea de la momentul primei listări la Bursa de Valori din Varșovia. Pe zona de digital, compania indică o utilizare intensă a aplicației mobile, despre care afirmă că îi determină pe utilizatori să cumpere cu 20% mai mult decât clienții care nu folosesc aplicația. În paralel, Żabka menționează proiecte și instrumente precum: aplicația mobilă, pentru acces rapid la promoții; Izidrop, pentru livrări rapide de comerț electronic; Żabka Ads, o rețea cu aproape 6.000 de ecrane în magazine, pentru oferte personalizate și interacțiune digitală. Din punct de vedere financiar, grupul a raportat pentru 2025 vânzări consolidate către clienți de aproximativ 7,29 miliarde euro (+14,1%), EBITDA ajustată de 953 milioane euro (+16%) și un profit net ajustat de peste 234 milioane euro (marjă de 3,2%). Compania a mai indicat un flux de numerar liber de 408 milioane euro și o scădere a raportului datorie/EBITDA ajustată la nivelul-țintă al conducerii, elemente prezentate ca bază pentru investiții viitoare, inclusiv în extinderea din România. [...]
Trendyol și Temu au urcat în topul magazinelor online din România, scoțând Altex de pe podium , potrivit Economica.net , care citează un studiu MerchantPro bazat pe datele SimilarWeb pentru ultimele trei luni. Schimbarea confirmă avansul rapid al platformelor internaționale pe o piață unde eMAG rămâne lider , dar competiția devine tot mai intensă. Clasamentul arată că doar 11 dintre primele 30 de magazine sunt românești, iar prezența acestora în partea superioară a topului este în scădere. Platformele globale câștigă teren prin ofertă variată, prețuri agresive și investiții consistente în marketing și logistică. Topul celor mai vizitate magazine online din România (date SimilarWeb) eMAG Trendyol Temu Altex Dedeman Shein farmaciatei.ro Zalando Zara H&M About You Amazon AliExpress Carrefour Auchan catena.ro Notino Elefant Flanco Media Galaxy Bookzone pieseauto.ro Decathlon epantofi springfarma PC Garage carturesti.ro Fashion Days bebetei.ro ePantofi (variantă regională / trafic separat) Cea mai spectaculoasă evoluție aparține Trendyol, care a urcat nouă poziții într-un singur an, ajungând la aproximativ 1,3 milioane de cumpărători activi . Extinderea către un model de marketplace generalist a adus rapid vizibilitate și trafic. În paralel, Temu își consolidează poziția, cu circa 4,7 milioane de utilizatori activi lunar , după o expansiune agresivă în anii anteriori. Această strategie a permis depășirea unor retaileri tradiționali români. Pe de altă parte, Altex și Dedeman au coborât în clasament, iar restul jucătorilor locali sunt concentrați mai ales în nișe precum farmaceuticele, cărțile sau piesele auto. Tendințe majore din piață segmentul fashion este dominat tot mai mult de branduri internaționale Fashion Days a pierdut masiv vizibilitate și a coborât în clasament jucătorii locali pierd teren în categoriile generaliste sectorul Pharma rămâne singurul cu creștere pentru companiile românești Concluzia MerchantPro este că piața de eCommerce din România se transformă rapid: avantajul competitiv se mută către platformele globale, care pot scala rapid oferta și livrarea, în timp ce retailerii locali rezistă mai ales prin specializare. [...]
