Știri
Știri din categoria Retail
Afacerile în comerțul cu amănuntul au stagnat aproape complet în 2025, cu un avans anual de doar 0,2%, conform Economedia. Creșterea modestă a fost susținută de vânzările de produse nealimentare, care au urcat cu 1,9%.
În decembrie 2025, comparativ cu noiembrie 2025, s-a observat o accelerare a activității în retail, specifică perioadei de sărbători. Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut cu 5,8% pe serie brută. Această creștere a fost determinată de majorarea vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun cu 15,5% și de comerțul cu carburanți, unde vânzările au crescut cu 8,5%. În contrast, vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 1,4%, indicând o prudență mai mare a consumatorilor.
Comparativ cu decembrie 2024, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a înregistrat o scădere de 1,6% în decembrie 2025. Această scădere a fost influențată de reducerea vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun cu 3,5%, precum și de scăderea vânzărilor de produse nealimentare cu 2,3%. Singura categorie cu o evoluție pozitivă a fost comerțul cu amănuntul al carburanților, care a crescut cu 4,3%.
În ceea ce privește întregul an 2025, comparativ cu 2024, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut cu doar 0,2%. Această stagnare este rezultatul creșterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (+1,9%) și la comerțul cu carburanți (+1,5%), în timp ce vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au scăzut cu 2,7%.
| Aspect | Detaliu |
|---|---|
| Creștere totală | +0,2% |
| Vânzări produse nealimentare | +1,9% |
| Vânzări carburanți | +1,5% |
| Vânzări produse alimentare, băuturi și tutun | -2,7% |
Aceste date sugerează o temperare a consumului populației, inclusiv în segmentele esențiale, chiar și în perioadele de vârf pentru comerț.
Recomandate
eMAG a deschis un Beauty Hub, un shop-in-shop fizic dedicat frumuseții , în showroom-ul eMAG Băneasa. Conceptul este dublat și în online, direct în aplicație, cu o selecție de produse gândită pentru diverse rutine de îngrijire. Spațiul este prezentat ca unul de descoperire și testare, prin care eMAG aduce mai aproape de clienți branduri internaționale și locale din categorii precum cosmetice de lux, dermato-cosmetice și îngrijire profesională pentru păr. Începând de vineri, 27 martie, vizitatorii pot primi recomandări personalizate de la specialiștii prezenți în showroom și au acces la o gamă de 1.600 de produse, notează publicația. În weekendul inaugural, clienții pot beneficia gratuit de o dermo-analiză realizată cu sistemul digital VISIA, care folosește scanare multi-spectrală pentru evaluarea pielii. Consultanțele sunt disponibile vineri între 12:00-16:00, iar sâmbătă și duminică între 12:00-18:00, în limita locurilor disponibile. „Segmentul de beauty este una dintre categoriile noastre cu cea mai rapidă creștere, adunând sute de mii de articole în shop-urile noastre dedicate. Dar pentru că în acest domeniu încrederea se construiește prin interacțiune directă, am creat Beauty Hub. Aici, clienții pot testa fizic produsele și pot discuta cu specialiști, având apoi libertatea de a le recumpăra online, cu aceeași ușurință cu care i-am obișnuit”, a declarat Stejara Pircan , Senior VP eMAG România, Bulgaria și Ungaria. Cu ocazia inaugurării, în perioada 27-29 martie, eMAG oferă o reducere de 20% la orice achiziție realizată în Beauty Hub. [...]
Rata de returnare a ambalajelor cu simbolul SGR a depășit 85% în februarie , potrivit AGERPRES , care citează date publicate de RetuRo, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare (SGR). În luna februarie 2026, au fost colectate peste 311 milioane de ambalaje cu simbolul SGR, dintr-un total de 364 de milioane de ambalaje introduse pe piață în aceeași perioadă, conform companiei. Rezultatele din februarie și bilanțul pe primele două luni din 2026 RetuRo arată că, la nivelul primelor două luni din 2026, românii au returnat aproximativ 667 de milioane de ambalaje de băuturi, comparativ cu 694 de milioane puse pe piață. Totodată, compania precizează că a predat către reciclatori circa 59.000 de tone de materiale în primele două luni ale anului, în baza fluxurilor colectate prin SGR. Ambalaje colectate în februarie 2026: peste 311 milioane Ambalaje introduse pe piață în februarie 2026: 364 milioane Rata de returnare în februarie 2026: peste 85% Ambalaje returnate în ianuarie-februarie 2026: aproximativ 667 milioane Ambalaje puse pe piață în ianuarie-februarie 2026: 694 milioane Materiale predate către reciclatori în ianuarie-februarie 2026: circa 59.000 de tone Date cumulate de la lansarea SGR și structura acționariatului RetuRo De la lansarea SGR în România, au fost colectate peste 9,2 miliarde de ambalaje, iar la reciclatori au ajuns peste 677.000 de tone de materiale, potrivit datelor comunicate de RetuRo. RetuRo Sistem Garanție Returnare S.A. este o companie non-profit, creată de un consorțiu format din trei acționari privați și statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Structura acționariatului este: Asociația Berarii României pentru Mediu (30%), Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%), Asociația Retailerilor pentru Mediu (20%) și statul român (20%). [...]
Békési Csaba Lajos a fost numit președinte al ANPC , potrivit Agrointeligența , care citează decizia publicată în Monitorul Oficial nr. 224 din 23 martie. Numirea este consemnată în Monitorul Oficial și este semnată de premierul Ilie Bolojan. ANPC este în subordinea Guvernului României și în coordonarea ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, mai notează publicația. Békési Csaba Lajos este din județul Bihor și are susținere politică din partea PSD, conform aceleiași surse. Până la această numire, el a ocupat funcția de director executiv al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Bihor. Agrointeligența mai scrie că noul președinte al ANPC este implicat în viticultură, deținând împreună cu tatăl său, Békési Ludovic, o podgorie și o cramă sub brandul Woywoda Wines, în satul Vaida, comuna Roșiori, în regiunea viticolă Crișana. Potrivit relatării, plantația a fost înființată în 2017, pe o suprafață de aproape 2 hectare, iar proiectul a beneficiat de finanțare parțială prin Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Afacerea familiei ar include și o pensiune de trei margarete, precum și spații de degustare în cadrul cramei, la circa 20 de kilometri de Oradea. Până acum, atribuțiile funcției de președinte al ANPC au fost exercitate de vicepreședintele instituției, Ionel Obretin, mai precizează sursa. [...]
Un șofer din județul Bacău a încercat să plătească un plin cu trei găleți de monede , într-un gest de protest față de scumpirea carburanților, potrivit Antena 3 CNN . Materialul, publicat luni, 23 martie 2026, arată că protestul a avut loc la o benzinărie din Bacău, după ce șoferul a alimentat „plinul” și a venit la casă cu monedele adunate în trei găleți. Contextul este o serie de acțiuni similare, pe fondul nemulțumirilor legate de prețurile la benzină și motorină. Antena 3 CNN amintește că, vineri, în județul Bihor, mai mulți șoferi au organizat un marș în care au alimentat de 2 lei, apoi au claxonat minute în șir pe străzi. Din informațiile prezentate de sursă nu rezultă dacă plata a fost acceptată sau care a fost deznodământul situației la casă, dincolo de faptul că episodul a fost surprins în imagini video și prezentat ca formă de protest. Astfel de gesturi au un impact direct asupra operațiunilor din stații, deoarece plata cu un volum mare de monede poate întârzia procesarea tranzacțiilor și poate afecta fluxul de clienți, însă articolul nu oferă detalii despre eventuale consecințe sau măsuri luate ulterior. [...]
Vânzările din retail au scăzut cu 6,5% în ianuarie 2026 , cea mai mare diminuare de după pandemie, potrivit Economedia , care citează declarațiile lui Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), transmise de Agerpres. Paraschiv a spus că România a intrat într-o etapă de contracție a consumului, iar efectele se propagă pe întreg lanțul economic din spatele comerțului modern și tradițional, de la producători și procesatori până la distribuitori. Declarațiile au fost făcute la dezbaterea „Ce învățăm din crize. Economia trece de la dezordinea tarifară la cea energetică”, organizată de CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării. Pe ansamblul anului 2025, datele indică aceeași tendință, chiar dacă statistic apare o creștere marginală a cifrei de afaceri. Reprezentantul comercianților a explicat că avansul de 0,2% (2025 față de 2024) trebuie interpretat în contextul inflației medii anuale de 7,8%, ceea ce ar însemna o scădere de 7,5-7,6% a volumelor vândute. În primele luni din 2026, trendul descendent ar fi continuat și în februarie, iar în martie nu s-ar fi produs revenirea sezonieră așteptată de retaileri. Paraschiv a indicat scăderea puterii de cumpărare drept factor principal, susținând că, deși salariile ar urma să crească în 2026 cu 5-6%, inflația ar eroda aproape integral acest avans, astfel încât veniturile reale ar fi mai mici cu 4-6%. În acest context, consumatorii cumpără mai puțin, se orientează către produse mai ieftine, amână achizițiile mari și caută promoții. Paraschiv a descris fenomenul ca „down-trading”, adică trecerea de la produse mai scumpe la produse medii sau ieftine, inclusiv către mărcile proprii ale retailerilor. [...]
Alimentele ar putea să se scumpească în lunile următoare , potrivit HotNews , care citează declarațiile lui Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România. Estimarea vizează în special pâinea și produsele de panificație, lactatele și mezelurile, unde creșterile de preț ar putea ajunge până la 8-10% până la finalul lui 2026, pe fondul costurilor mai mari cu energia și transportul. Mesajul principal este că scumpirile nu vor apărea uniform, ci diferit de la un produs la altul, în funcție de cât de mult cântăresc în costul final consumul de energie, procesarea și distribuția. Potrivit lui Paraschiv, cele mai expuse sunt produsele cu o componentă energetică mare. În această categorie intră pâinea și alte produse de panificație, care presupun coacere în cuptoare electrice sau pe gaz, apoi transport frecvent, de regulă pentru marfă cu preț mic și volum mare. Același tip de presiune este așteptat și în cazul lactatelor și al mezelurilor, unde procesarea și păstrarea implică, la rândul lor, costuri importante cu energia. Pe scurt, estimările prezentate sunt acestea: pâine și produse de panificație: în jur de 8% până la finalul anului; lactate: până la 8%; mezeluri și salamuri: între 8% și 10%. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei dezbateri organizate de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, unde s-a discutat despre efectele noii presiuni energetice asupra economiei. În această interpretare, inflația internă nu este singura problemă. Un rol important îl joacă și scumpirea petrolului, care duce mai departe la costuri mai mari cu combustibilul, transportul și producția agricolă. Cu alte cuvinte, presiunea ajunge la raft în mai multe etape, nu doar prin decizia comerciantului de a modifica prețul. În același context, economistul Laurian Lungu a vorbit despre variantele pe care le are Guvernul pentru a atenua șocul produs de petrolul scump. Printre scenariile discutate se află lipsa intervenției, sprijinul selectiv, reducerea accizelor sau un plafon temporar al prețurilor la combustibili. Ideea de bază este că, fără o măsură de amortizare, o parte mare din costuri ajunge direct la consumator, iar acest lucru poate împinge din nou în sus inflația, dobânzile și costurile de finanțare ale statului. Din perspectiva comerțului, prima jumătate a lui 2026 este văzută în continuare ca o perioadă de consum slab și de presiune asupra salariilor. Totuși, în aceeași dezbatere a fost invocat și un posibil efect pozitiv: unele sectoare agroalimentare românești, cum este cel al cărnii de pasăre, ar putea profita de context pentru a-și crește rolul în aprovizionarea europeană. [...]
