Știri
Știri din categoria Retail
Carrefour introduce în România plata „pe sarcină” pentru activități punctuale în magazine, potrivit Economica.net, printr-un parteneriat cu Traxlo, companie care operează platforma tasku.
Modelul, denumit pay-per-task (plată per activitate, nu per oră), le permite persoanelor aflate în proximitatea magazinelor Carrefour să câștige între 30 și câteva sute de lei pentru sarcini precum pregătirea comenzilor online, reaprovizionarea rafturilor sau verificarea stocurilor. Carrefour devine astfel primul retailer din România care implementează acest tip de soluție pentru eficientizarea pregătirii comenzilor online.
Accesul la „joburi” se face prin crearea unui cont pe platforma tasku, după care utilizatorii sunt conectați cu un magazin Carrefour din apropiere. Sarcinile sunt definite în platformă și vin cu materiale de instruire; execuția este urmărită prin raportare digitală și validare foto, astfel încât echipele din magazine și cele centrale să poată monitoriza rezultatele și să mențină standarde operaționale unitare.
Persoanele pot alege când și unde finalizează sarcinile, fiind sprijinite de instrucțiuni și procese de onboarding în platformă. Din perspectiva retailerului, mecanismul este descris ca unul controlat și „la cerere”, menit să crească temporar capacitatea operațională fără modificarea structurilor existente.
„Venim în România cu o soluție care ajută comunitățile locale să obțină venituri în plus, iar parteneriatul cu Carrefour România reprezintă un prim pas în acest sens”, spune Paulius Vezelis, CEO Traxlo.
Carrefour leagă inițiativa de creșterea comerțului online și de nevoia de flexibilitate în perioadele aglomerate. Bogdan Moise, Director E-commerce Carrefour România, afirmă că „aproximativ 350 de magazine sunt deja integrate în platforme de livrare rapidă”, iar parteneriatul ar adăuga „un nivel suplimentar de flexibilitate operațională”, pentru timpi mai buni de răspuns la variațiile cererii.
Traxlo a fost fondată în 2020, în Stockholm, și are în prezent sediul central în Vilnius. Compania operează în Polonia, România și Marea Britanie (din 2026) și lucrează cu o rețea de zeci de mii de „taskeri” înregistrați, platforma facilitând până acum aproape jumătate de milion de sarcini retail verificate. În Europa, modelul a fost folosit și de grupuri precum REWE Group, Żabka și Salling Group, conform informațiilor publicate de Economica.net.
Recomandate
Dante International , compania care cumulează businessul eMAG , a intrat pe scădere de venituri și pe pierderi mai mari în 2025 , un semnal de presiune pe profitabilitatea celui mai mare jucător din comerțul online local, potrivit unei analize Economica pe baza datelor companiei. În 2025, Dante International (care include eMAG România, Bulgaria, o parte din vânzările din Ungaria și Fashion Days România) a raportat afaceri nete de 8,7 miliarde de lei, în scădere cu 3,1% față de 2024, când businessul urcase la 8,9 miliarde de lei după un avans de 16,5%. Declinul este notabil și prin prisma istoricului recent: este prima dată în perioada post-pandemică când retailerul raportează o scădere a cifrei de afaceri, după ani în care creșterile au fost în principal de două cifre (cu excepția anului 2022, când cifra de afaceri a scăzut cu 2,7% față de 2021). Pierderi aproape duble și marjă negativă Pe lângă reculul veniturilor, compania aproape că și-a dublat pierderile nete: Dante a ajuns la un minus de 370,6 milioane de lei în 2025, față de 191,4 milioane de lei în 2024. Conform datelor citate, asta echivalează cu o marjă negativă de 4,2% din cifra de afaceri. Reduceri de personal pentru al patrulea an la rând Și pe partea de forță de muncă, compania a continuat ajustările: numărul mediu de angajați a scăzut cu 9,4%, de la 3.191 persoane la 2.889 persoane, adică minus 302 persoane. Potrivit datelor, este al patrulea an consecutiv în care retailerul reduce din personal. eMAG a fost înființată în 2001 și operează în România, Ungaria și Bulgaria. [...]
Mega Image a încheiat 2025 cu profi t în creștere, dar și cu datorii mult mai mari , într-un an în care grupul a preluat rețeaua Profi, potrivit Profit . Datele indică o consolidare a businessului, însă și o presiune mai mare pe bilanț, prin avansul puternic al datoriilor și al sumelor de recuperat. Profitul net al retailerului a urcat cu 6,7% față de 2024, de la 116,98 milioane lei la 124,84 milioane lei. În același timp, datoriile au ajuns la 1,98 miliarde lei la finalul anului, cu 47,2% peste nivelul din 2024. Ce se vede în bilanț: datorii mai mari, dar și lichidități în creștere Pe lângă creșterea datoriilor, compania a raportat și o majorare semnificativă a sumelor de recuperat, care au sporit de 3,3 ori, de la 149,28 milioane lei la 502,66 milioane lei. La capitolul lichidități, retailerul avea în casierie și bănci 639,88 milioane lei, față de 376,04 milioane lei în 2024, ceea ce înseamnă un avans de 70,2%. Integrarea Profi: dimensiune mai mare, dar pierderi istorice la rețeaua preluată Grupul Ahold Delhaize operează în România peste 2.700 de unități, dintre care aproximativ 1.700 sunt magazine Profi și circa 1.000 sunt magazine Mega Image. Profi a raportat pierderi istorice de 537,2 milioane lei în 2025, anul în care a fost preluată de Mega Image, pierderea fiind cu peste 150% mai mare decât cea din 2024, conform aceleiași surse. În paralel, Profi Rom Food a înregistrat afaceri de 14,4 miliarde lei, în creștere cu 2,5% față de anul anterior. Compania susține că fuziunea Mega Image și Profi într-o singură entitate juridică nu va schimba identitatea magazinelor, care își vor păstra formatul și oferta. Pentru detalii despre pierderea raportată de Profi, Profit trimite la materialul dedicat: Profit . [...]
Platformele de comerț din afara UE mută vânzări de miliarde în afara României , iar efectul se vede în taxe mai mici la buget și presiune pe locurile de muncă din retailul local, potrivit Antena 3 , care citează un studiu al Academiei de Studii Economice din București . Creșterea cumpărăturilor de pe platforme precum Shein, Temu sau Trendyol vine, conform analizei, cu un „cost ascuns”: produsele sunt fabricate în afara Uniunii Europene și ajung direct la consumatori, fără să genereze locuri de muncă în România, fără să plătească taxe aici și fără să susțină furnizorii sau servicii locale, spre deosebire de magazinele online românești care angajează, plătesc contribuții și investesc local. Dimensiunea fenomenului: vânzări estimate la 4,4 miliarde lei în 2025 Studiul citat estimează că, prin sistemul de TVA aplicat coletelor internaționale, vânzările companiilor din afara UE către România au ajuns în 2025 la cel puțin 4,4 miliarde de lei. În 2026, comenzile românilor către astfel de platforme ar fi crescut cu încă 20%, potrivit aceleiași surse. Pe acest fond, dacă tendința continuă fără măsuri corective, economia României ar putea pierde în acest an aproximativ 1,78 miliarde de lei și peste 4.600 de locuri de muncă, mai arată studiul. Ca termen de comparație, comerțul electronic al retailerilor români susținea în 2024 aproape 16.000 de locuri de muncă directe. Miza de reglementare: taxa de 25 lei/colet și Legea 361/2026 În paralel, o lege aflată în dezbatere la Parlament – Legea 361/2026 – propune eliminarea unei taxe de 25 de lei per colet aplicată pachetelor venite din afara UE cu valoare sub 150 de euro (aprox. 750 lei). Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) se opune, argumentând că taxa ar fi adus la buget aproximativ 32 de milioane de euro (aprox. 160 milioane lei) doar în primele trei luni ale anului. Directorul ARMO, Cristian Pelivan, susține că problema este una de „reguli egale” pentru toți vânzătorii care livrează către consumatorii români, invocând inclusiv obligațiile de siguranță a produselor, protecția consumatorilor și responsabilitatea de mediu. „Nu cerem privilegii pentru companiile românești, ci reguli egale pentru toți cei care vând către consumatorii români”, a declarat Cristian Pelivan, directorul ARMO. În lipsa unor măsuri, avertismentul industriei locale, pe baza studiului citat, este că expansiunea comerțului online transfrontalier poate crește volumele de vânzări, dar cu beneficii limitate pentru economia locală, în special prin pierderea de venituri fiscale și efecte asupra ocupării. [...]
evoMAG extinde oferta pe laptopuri de gaming ASUS TUF în zona 4.200–5.000 de lei , mizând pe configurații cu procesoare Intel/AMD și plăci video NVIDIA din seriile RTX 3050, 4050 și RTX 5050, potrivit evoMAG . Pentru cumpărători, miza este accesul la hardware de gaming la prețuri promoționale și, în unele cazuri, cu opțiuni de plată în rate fără dobândă. Ce modele intră în ofertă și la ce prețuri În selecția prezentată apar cinci laptopuri ASUS TUF, cu 16 GB RAM și stocare SSD de 512 GB sau 1 TB, adresate în principal segmentului de gaming: Laptop Gaming ASUS TUF F16 (Intel Core 5 210H, 16 GB DDR5, 512 GB SSD, GeForce RTX 3050 6 GB) – 4.199,99 lei Laptop Gaming ASUS TUF A16 (Ryzen 7 7445HS, 16 GB, 512 GB SSD, GeForce RTX 4050 6 GB) – 4.699,99 lei Laptop Gaming ASUS TUF A17 (Ryzen 7 7445HS, 16 GB, 512 GB SSD, GeForce RTX 4050 6 GB) – 4.799,99 lei , preț promoțional (redus de la 5.331,99 lei) Laptop Gaming ASUS TUF A17 (Ryzen 7 7445HS, 16 GB, 1 TB SSD, GeForce RTX 4050 6 GB) – 4.999,99 lei Laptop Gaming ASUS TUF F16, generație nouă (Intel Core i5-14450HX, 16 GB, 512 GB SSD, GeForce RTX 5050 8 GB) – 4.999,99 lei Oferta este prezentată ca parte din campania dedicată gamei ASUS TUF . Garanție extinsă și opțiunea de rate: ce condiții sunt menționate Pe lângă prețuri, sunt promovate două elemente cu impact direct în decizia de cumpărare: ASUS oferă gratuit pachetul Perfect Warranty pentru achiziția unui laptop eligibil (condițiile de eligibilitate nu sunt detaliate în material). evoMAG promovează cumpărarea în 4 rate fără dobândă , pentru valori de până la 4.000 de lei , prin TBI Bank . În contextul unei piețe de laptopuri de gaming descrise ca „foarte competitivă”, campania indică o presiune crescută pe preț și pe pachete comerciale (garanție/finanțare) pentru a susține vânzările în această perioadă. [...]
Autoritatea de supraveghere a pieței din Shenzhen pune presiune pe platforme înainte de „6.18”, cerând controale mai dure și limitarea promoțiilor agresive , după ce reclamațiile consumatorilor legate de tranzacțiile online au continuat să crească, potrivit IT之家 . Întâlnirea de orientare administrativă pentru conformitatea tranzacțiilor online în perioada campaniei „6.18 ” a avut loc pe 11 iunie și a reunit peste 60 de platforme și companii de comerț electronic, plus reprezentanți ai asociațiilor de industrie (103 participanți). Printre cei prezenți s-au numărat WeChat Shop (magazinele WeChat), Meituan, JD.com, Pinduoduo, Taotian și Douyin. De ce contează: reclamațiile cresc, iar platformele sunt împinse spre rolul de „gatekeeper” Autoritatea din Shenzhen a prezentat situația generală a sesizărilor și reclamațiilor din 2026 privind principalele platforme de comerț electronic și a publicat cazuri tipice investigate în primul trimestru al anului. Mesajul central al reuniunii a fost că volumul reclamațiilor pentru „platformele principale” este în creștere, iar acestea ajung să reprezinte peste 70% din totalul sesizărilor, pe fondul unor probleme recurente precum: verificarea insuficientă a calificărilor comercianților; calitatea neconformă a produselor; publicitate înșelătoare; lipsuri în serviciile post-vânzare; reguli de platformă considerate nerezonabile; încălcări legate de prețuri și publicitate. În acest context, autoritatea a cerut platformelor să își asume explicit responsabilitatea de „paznic” al pieței (rol de filtrare și control al comercianților și ofertelor), nu doar să reacționeze la controale. Ce li se cere platformelor înainte de campania „6.18” Reuniunea a inclus interpretarea unor reguli noi, menționate de autoritate, inclusiv seturi de norme pentru supravegherea comerțului electronic prin transmisiuni live și pentru regulile platformelor de tranzacționare online, precum și reglementări privind responsabilitatea pentru siguranța alimentară în serviciile de livrare. Pe zona de risc specifică promoțiilor „6.18”, ghidajul de conformitate a vizat cinci teme: transparență și informare, concurență echitabilă, subvenții și promoții, publicitate/marketing și siguranță alimentară. În lista de măsuri cerute explicit, autoritatea a indicat, între altele: eliminarea promoțiilor iraționale de mare amploare și a concurenței „de tip spirală” (presiune competitivă excesivă); verificări substanțiale ale calificărilor comercianților și respectarea cerințelor de informare publică; interzicerea practicilor de tip „umflare” a reputației (comenzi false), tranzacții fictive și promovare falsă; respectarea afișării corecte a prețurilor, interdicția de a inventa „prețul inițial” și de a folosi formule precum „cel mai mic preț de pe internet” dacă induc în eroare; blocarea vânzării de produse fără autorizații, contrafăcute sau expirate și interzicerea publicității false; instruirea de conformitate pentru comercianți și pentru lucrătorii din zona de live-commerce, astfel încât controlul să acopere întregul flux operațional. Angajamente și discuții „unu la unu” cu platformele În cadrul evenimentului, un reprezentant al WeChat Shop a făcut un angajament public de operare „standardizată” pentru „6.18”, iar Meituan, JD.com, Pinduoduo și alte 16 platforme au semnat o „scrisoare de angajament” pentru conformitate în campanie. După reuniune, autoritatea a avut discuții individuale cu mai multe platforme, inclusiv WeChat Shop, Meituan, JD.com, Pinduoduo, Taotian, Douyin, dar și cu Ctrip, Qunar, Taobao Flash Sales, Xiaohongshu, Kuaishou, Zhuanzhuan, Dewu, Vipshop și Online Tianhong. Temele menționate pentru aceste discuții au inclus verificarea calificărilor, închiderea conturilor de utilizator, recomandările personalizate, afișarea licențelor și publicarea regulilor de tranzacționare. Pentru retail și e-commerce, semnalul este că autoritățile locale din China tratează campaniile de discount ca perioade cu risc ridicat de abateri, iar platformele sunt împinse să întărească filtrarea comercianților, disciplina de preț și controlul publicității înainte de vârfurile de vânzări. [...]
Retailerii care aduc muncitori din afara UE trebuie să înceapă recrutarea cu circa șase luni înainte , altfel riscă blocaje care pot lovi direct operațiunile în perioadele de vârf, potrivit Wall-Street . Schimbările introduse de OUG 32/2026 pot scurta procedurile prin digitalizare, dar mută o parte mai mare din responsabilitate către angajatori și cresc riscul de întreruperi dacă procesul nu este gestionat corect. Alexandra Tudorică, Chief Sales Officer la International Work Finder, a spus la retailArena 2026 că noile reguli sunt relevante mai ales pentru retail, logistică, depozite și comerț online, unde muncitorii asiatici au devenit o componentă importantă a lanțului operațional. În aceste activități, deficitul de personal a împins companiile să se bazeze tot mai mult pe recrutarea din Asia, cu angajați prezenți atât în magazine, cât și în depozite, pe linii de ambalare sau în manipularea mărfurilor. Potrivit estimărilor prezentate de Tudorică, aproximativ 70% dintre avizele obținute în ultimii ani au vizat poziții precum manipulant de marfă sau curier. International Work Finder a recrutat aproximativ 5.000 de persoane pentru companii din retail și industriile asociate, conform declarațiilor sale. Digitalizarea procedurilor mută presiunea pe angajatori Una dintre schimbările centrale este trecerea de la dosarul fizic la platforma oficială WorkinRomania , unde urmează să fie încărcate ofertele de muncă și solicitările necesare recrutării. Platforma indică faptul că angajatorii care încadrează lucrători străini trebuie să fie înregistrați sau autorizați, iar agențiile implicate în plasare trebuie, la rândul lor, să fie autorizate. Pentru companii, digitalizarea poate însemna un proces mai transparent și mai ușor de urmărit, însă și un control mai strict pe etape. În același timp, responsabilitatea agenției și a angajatorului nu se mai oprește la momentul sosirii muncitorului în România, ceea ce ridică miza operațională a alegerii partenerilor și a monitorizării întregului parcurs. „Costul unui blocaj” poate depăși costul recrutării Mesajul principal al reprezentantei International Work Finder este că riscul major nu ține de costurile administrative, ci de oprirea recrutării și efectul în lanț asupra activității. Dacă o agenție nu respectă cerințele sau își pierde autorizația, impactul poate ajunge direct în operațiunile clientului, în condițiile în care retailul funcționează pe volume și continuitate. Riscul crește în apropierea perioadelor cu vârf de cerere – Black Friday, sărbătorile de iarnă sau alte vârfuri sezoniere – când necesarul de personal urcă, iar întârzierile nu mai pot fi recuperate rapid. În acest context, Tudorică a avertizat că, dacă un angajator ratează fereastra de recrutare, poate fi prea târziu să reia procesul cu o altă agenție pentru a prinde perioada de vârf. International Work Finder este o agenție specializată în recrutarea și plasarea de personal din Asia (inclusiv din Nepal, Filipine, India, Sri Lanka și Vietnam) și afirmă că a recrutat și plasat peste 15.000 de persoane pentru angajatori din România. Pentru retailerii care depind de acest tip de forță de muncă, concluzia practică a noilor reguli este una operațională: planificarea recrutării trebuie făcută din timp, cu parteneri autorizați și cu implicare mai mare din partea companiei, pentru a evita întreruperi care pot afecta direct vânzările și livrările în perioadele critice. [...]
