Știri
Știri din categoria Retail
Autoritatea de supraveghere a pieței din Shenzhen pune presiune pe platforme înainte de „6.18”, cerând controale mai dure și limitarea promoțiilor agresive, după ce reclamațiile consumatorilor legate de tranzacțiile online au continuat să crească, potrivit IT之家.
Întâlnirea de orientare administrativă pentru conformitatea tranzacțiilor online în perioada campaniei „6.18” a avut loc pe 11 iunie și a reunit peste 60 de platforme și companii de comerț electronic, plus reprezentanți ai asociațiilor de industrie (103 participanți). Printre cei prezenți s-au numărat WeChat Shop (magazinele WeChat), Meituan, JD.com, Pinduoduo, Taotian și Douyin.
Autoritatea din Shenzhen a prezentat situația generală a sesizărilor și reclamațiilor din 2026 privind principalele platforme de comerț electronic și a publicat cazuri tipice investigate în primul trimestru al anului. Mesajul central al reuniunii a fost că volumul reclamațiilor pentru „platformele principale” este în creștere, iar acestea ajung să reprezinte peste 70% din totalul sesizărilor, pe fondul unor probleme recurente precum:
În acest context, autoritatea a cerut platformelor să își asume explicit responsabilitatea de „paznic” al pieței (rol de filtrare și control al comercianților și ofertelor), nu doar să reacționeze la controale.
Reuniunea a inclus interpretarea unor reguli noi, menționate de autoritate, inclusiv seturi de norme pentru supravegherea comerțului electronic prin transmisiuni live și pentru regulile platformelor de tranzacționare online, precum și reglementări privind responsabilitatea pentru siguranța alimentară în serviciile de livrare.
Pe zona de risc specifică promoțiilor „6.18”, ghidajul de conformitate a vizat cinci teme: transparență și informare, concurență echitabilă, subvenții și promoții, publicitate/marketing și siguranță alimentară.
În lista de măsuri cerute explicit, autoritatea a indicat, între altele:
În cadrul evenimentului, un reprezentant al WeChat Shop a făcut un angajament public de operare „standardizată” pentru „6.18”, iar Meituan, JD.com, Pinduoduo și alte 16 platforme au semnat o „scrisoare de angajament” pentru conformitate în campanie.
După reuniune, autoritatea a avut discuții individuale cu mai multe platforme, inclusiv WeChat Shop, Meituan, JD.com, Pinduoduo, Taotian, Douyin, dar și cu Ctrip, Qunar, Taobao Flash Sales, Xiaohongshu, Kuaishou, Zhuanzhuan, Dewu, Vipshop și Online Tianhong. Temele menționate pentru aceste discuții au inclus verificarea calificărilor, închiderea conturilor de utilizator, recomandările personalizate, afișarea licențelor și publicarea regulilor de tranzacționare.
Pentru retail și e-commerce, semnalul este că autoritățile locale din China tratează campaniile de discount ca perioade cu risc ridicat de abateri, iar platformele sunt împinse să întărească filtrarea comercianților, disciplina de preț și controlul publicității înainte de vârfurile de vânzări.
Recomandate
Retailerii care aduc muncitori din afara UE trebuie să înceapă recrutarea cu circa șase luni înainte , altfel riscă blocaje care pot lovi direct operațiunile în perioadele de vârf, potrivit Wall-Street . Schimbările introduse de OUG 32/2026 pot scurta procedurile prin digitalizare, dar mută o parte mai mare din responsabilitate către angajatori și cresc riscul de întreruperi dacă procesul nu este gestionat corect. Alexandra Tudorică, Chief Sales Officer la International Work Finder, a spus la retailArena 2026 că noile reguli sunt relevante mai ales pentru retail, logistică, depozite și comerț online, unde muncitorii asiatici au devenit o componentă importantă a lanțului operațional. În aceste activități, deficitul de personal a împins companiile să se bazeze tot mai mult pe recrutarea din Asia, cu angajați prezenți atât în magazine, cât și în depozite, pe linii de ambalare sau în manipularea mărfurilor. Potrivit estimărilor prezentate de Tudorică, aproximativ 70% dintre avizele obținute în ultimii ani au vizat poziții precum manipulant de marfă sau curier. International Work Finder a recrutat aproximativ 5.000 de persoane pentru companii din retail și industriile asociate, conform declarațiilor sale. Digitalizarea procedurilor mută presiunea pe angajatori Una dintre schimbările centrale este trecerea de la dosarul fizic la platforma oficială WorkinRomania , unde urmează să fie încărcate ofertele de muncă și solicitările necesare recrutării. Platforma indică faptul că angajatorii care încadrează lucrători străini trebuie să fie înregistrați sau autorizați, iar agențiile implicate în plasare trebuie, la rândul lor, să fie autorizate. Pentru companii, digitalizarea poate însemna un proces mai transparent și mai ușor de urmărit, însă și un control mai strict pe etape. În același timp, responsabilitatea agenției și a angajatorului nu se mai oprește la momentul sosirii muncitorului în România, ceea ce ridică miza operațională a alegerii partenerilor și a monitorizării întregului parcurs. „Costul unui blocaj” poate depăși costul recrutării Mesajul principal al reprezentantei International Work Finder este că riscul major nu ține de costurile administrative, ci de oprirea recrutării și efectul în lanț asupra activității. Dacă o agenție nu respectă cerințele sau își pierde autorizația, impactul poate ajunge direct în operațiunile clientului, în condițiile în care retailul funcționează pe volume și continuitate. Riscul crește în apropierea perioadelor cu vârf de cerere – Black Friday, sărbătorile de iarnă sau alte vârfuri sezoniere – când necesarul de personal urcă, iar întârzierile nu mai pot fi recuperate rapid. În acest context, Tudorică a avertizat că, dacă un angajator ratează fereastra de recrutare, poate fi prea târziu să reia procesul cu o altă agenție pentru a prinde perioada de vârf. International Work Finder este o agenție specializată în recrutarea și plasarea de personal din Asia (inclusiv din Nepal, Filipine, India, Sri Lanka și Vietnam) și afirmă că a recrutat și plasat peste 15.000 de persoane pentru angajatori din România. Pentru retailerii care depind de acest tip de forță de muncă, concluzia practică a noilor reguli este una operațională: planificarea recrutării trebuie făcută din timp, cu parteneri autorizați și cu implicare mai mare din partea companiei, pentru a evita întreruperi care pot afecta direct vânzările și livrările în perioadele critice. [...]
ANPC a găsit neconformități la 121 de tone din peste 200 de tone de legume verificate în regiunea București–Ilfov și a aplicat sancțiuni de peste 80.000 de lei, într-un control derulat pe fondul suspiciunilor privind prezentarea unor produse de import drept „made in Ro”, potrivit Ziarul Financiar . Autoritatea spune că cele 121 de tone au fost identificate într-o singură platformă en-gros, ceea ce indică o problemă cu potențial de propagare rapidă în retail. ANPC precizează că neconformitățile țin de „modul de clasificare, prezentare și comercializare” și că a întocmit acte de control în baza Legii 363/2007 privind combaterea practicilor comerciale incorecte. Instituția nu oferă, însă, detalii despre operatorii verificați sau amendați. Ce a găsit ANPC în control În comunicarea autorității, neconformitățile identificate includ: diferențe de calibru și de calitate; încadrarea produselor în categorii de calitate prin raportare la un act normativ care „nu mai este în vigoare”; neconcordanțe între documentele de analiză care au însoțit produsele la intrarea în circuitul comercial și rezultatele unor teste ulterioare. ANPC mai arată că produsele proveneau dintr-un stat din afara Uniunii Europene și au fost însoțite de documente care atestau absența reziduurilor de pesticide, însă testele efectuate ulterior într-un stat membru UE, folosind aceeași metodă, au confirmat prezența a trei substanțe active din categoria pesticidelor, „cu respectarea limitelor maxime admise”. Ce rămâne neclar pentru retail și consumatori Deși verificările au loc „în contextul fraudei” cu fructe și legume de proveniență străină prezentate ca românești, ANPC nu precizează dacă produsele cu probleme erau, efectiv, etichetate la raft ca fiind românești. În plus, lipsa numelor operatorilor controlați și a detaliilor despre lanțul de distribuție limitează, deocamdată, capacitatea pieței de a evalua impactul comercial și reputațional asupra jucătorilor implicați. Ce urmează Anterior, președintele ANPC, Csaba Lajos Békési , declara pentru ZF că instituția va comunica rezultatele și „entitățile verificate”, menționând că acțiunile au vizat depozite cu desfacere către persoane fizice și magazine și că ANPC nu a colaborat în acest caz cu ANAF sau ANSVSA. Ulterior, contactat din nou de ZF, acesta nu a mai răspuns întrebărilor privind firmele verificate. [...]
Marii retaileri avertizează că modificările la plafonarea adaosului comercial pot distorsiona concurența , după ce procesatorii au fost scoși de sub obligația de a-și limita marja de profit la 20%, potrivit news.ro . Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) susține că schimbarea creează „avantaje concurențiale” și „regimuri preferențiale fiscale” în interiorul lanțului comercial. Nemulțumirea vine în contextul în care Camera Deputaților a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, legea de aprobare a OUG 22/2026 , care modifică OUG 67/2023 privind combaterea creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare. În același timp, plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază a fost prelungită de la 30 iunie până la finalul anului 2026. Ce s-a schimbat și de ce contează pentru piață AMRCR reclamă eliminarea obligației pentru procesatori de a limita marja de profit la 20%, ceea ce ar face ca plafonarea să se aplice „doar în cazul importatorilor, distribuitorilor și retailerilor”, în timp ce alți operatori din lanțul de aprovizionare ar fi exceptați. „Plafonarea se va aplica doar în cazul importatorilor, distribuitorilor şi re-tailerilor, în timp ce restul operatorilor din lanţul de aprovizionare sunt ex-ceptaţi de la aceste constrângeri (...)” În viziunea comercianților, cei scoși de sub restricții vor putea stabili liber marjele, ceea ce ar contrazice scopul declarat al legii – limitarea creșterilor excesive de preț – și ar introduce, prin intervenție legislativă, un tratament diferit între verigile lanțului alimentar. Poziția AMRCR este susținută și de Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), conform aceleiași surse. Critici privind procesul legislativ și protecția consumatorilor vulnerabili Retailerii mai susțin că noile prevederi au fost adoptate în Comisia de Agricultură din Camera Deputaților „într-o formă total diferită” față de cea rezultată la Senat, invocând două rapoarte (inclusiv unul suplimentar) și ședințe cu acces „selectiv”, în care operatori economici direct vizați nu ar fi fost anunțați sau invitați. Separat, AMRCR afirmă că în legislație nu există o protecție specifică pentru consumatorii vulnerabili și atrage atenția asupra comisionului tichetelor de masă de 2%: acesta ar urma să se aplice doar produselor din anexă, în timp ce pentru celelalte produse comisionul ar putea fi majorat de emitent. Context: plafonarea vizează 17 categorii de alimente de bază Măsura de plafonare a adaosului comercial se aplică unui set de 17 categorii și, potrivit sursei, include produse precum pâine, lapte, telemea, iaurt, smântână, făină, mălai, ouă, carne de pui și porc, ulei, cartofi, legume și fructe vrac, zahăr, unt și magiun. AMRCR își argumentează poziția și prin contextul economic invocat în comunicat: scăderea consumului, inflație „la cote cu două cifre” și presiuni asupra aprovizionării cu materii prime, energie și alte resurse, pe fondul situației geopolitice internaționale. [...]
Unilever își mută centrul de greutate spre beauty și personal care, iar separarea înghețatei începe să se vadă în profitabilitate , inclusiv în România, unde entitatea locală a raportat un salt puternic al câștigului net în 2025, pe fondul unei cifre de afaceri aproape stabile, potrivit Wall-Street . Grupul a anunțat o investiție de 270 de milioane de dolari (aprox. 1,24 miliarde lei) într-un centru global de inovație la New Haven, Connecticut, dedicat diviziilor de personal care, beauty și wellbeing. Noul hub ar urma să fie deschis până în primăvara lui 2029 și va reuni activități de cercetare și dezvoltare – de la formulare și parfumuri la design de ambalaj și analiză a comportamentului consumatorilor – urmând să deservească atât piața din SUA, cât și piețele globale. Unilever spune că va folosi și inteligență artificială, dar și tehnologii emergente de tip „quantum” (calcul cuantic, o zonă aflată încă în dezvoltare) pentru a accelera dezvoltarea produselor. Aproximativ 300 de angajați vor lucra în noul centru, care va înlocui unitatea de cercetare și dezvoltare din Trumbull, Connecticut, operațională din 1972. Separarea înghețatei: mai multă flexibilitate financiară și un model operațional mai simplu Compania a decis în martie 2024 să separe divizia de înghețată, argumentând că are un model operațional diferit de restul grupului: lanț de aprovizionare specific produselor congelate, sezonalitate mai ridicată, canale de vânzare diferite și nevoi mai mari de capital. Separarea a fost finalizată pe 6 decembrie 2025, când The Magnum Ice Cream Company a fost listată ca business independent la Amsterdam, Londra și New York. Unilever a păstrat o participație minoritară de aproximativ 19,9%, pe care intenționează să o vândă gradual pentru a acoperi costurile separării și pentru flexibilitate financiară. Ce arată cifrele: marjă mai bună și economii peste țintă, iar în România profitul net sare puternic La nivel de grup, Unilever a raportat pentru 2025 un profit operațional de 9,0 miliarde de euro, în creștere cu 2,4% față de 2024, evoluție pusă pe seama costurilor de restructurare mai mici și a pierderilor mai reduse din cedări de active. Profitul operațional „underlying” (indicator intern folosit pentru performanța curentă) a fost de 10,1 miliarde de euro, în scădere cu 1,1% din cauza efectelor valutare, însă marja operațională „underlying” a urcat la 20,0%, de la 19,4%. În paralel, programul de productivitate anunțat în 2024 – care viza economii de aproximativ 800 de milioane de euro în trei ani, pentru a compensa costurile și pierderile operaționale asociate separării – a livrat până la finalul lui 2025 economii de 670 de milioane de euro, peste estimarea anterioară de 650 de milioane de euro. Diferența de 130 de milioane de euro urma să fie realizată în 2026. Pe plan local, Unilever South Central Europe (import și distribuție în România) a raportat pentru 2025 un profit net de peste 444 milioane de lei, față de 30 milioane de lei în anul precedent, în timp ce cifra de afaceri a rămas aproape neschimbată, la 1,358 miliarde de lei (plus 1,4% față de 2024). Reorganizare și achiziții: beauty și personal care, în prim-plan După separarea înghețatei, Unilever a rămas organizat în patru divizii: Beauty & Wellbeing, Personal Care, Home Care și Foods, iar compania afirmă că noua structură îi permite să se concentreze pe branduri mai mari, cu potențial global și modele operaționale mai apropiate. În 2025, grupul a finalizat achizițiile Wild și Dr. Squatch, pentru întărirea portofoliului premium de personal care, iar Hindustan Unilever a finalizat achiziția brandului de beauty Minimalist în India. [...]
Carrefour România își schimbă lanțul de aprovizionare la legume și fructe de sezon, eliminând importurile pentru mai multe categorii și trecând pe surse exclusiv locale , potrivit Profit . Decizia are impact operațional direct: retailerul își reduce dependența de importuri pe segmentul de produse proaspete și își mută presiunea de volum și continuitate către furnizorii din România. În prezent, aprovizionarea cu roșii cu moț, roșii roz și tip „inimă de bou”, cireșe, vinete și ardei gras Bianca se face exclusiv din surse românești, importurile fiind eliminate complet pentru aceste categorii. Compania lucrează cu 32 de cooperative locale. Context: dimensiunea operațiunilor și miza tranzacției Schimbarea vine într-un moment în care grupul Carrefour are o amprentă mare pe piața locală. În 2025, grupul a depășit pragul de 15,5 miliarde de lei cifră de afaceri cumulată în România, în creștere cu aproximativ 7% față de anul anterior, conform datelor analizate de Profit. Grupul operează local prin trei entități juridice: Carrefour România SA, Supeco Investment SRL și Romania Hypermarche SA. Cum arată performanța pe companii în 2025 Carrefour România SA : cifră de afaceri de 14,1 miliarde de lei (plus 13% față de 2024), dar rezultat net negativ de 64,4 milioane de lei (după un profit net de 52,5 milioane de lei în 2024). Numărul mediu de angajați a urcat cu 25%, la 12.673. Supeco Investment SRL : afaceri de 810,6 milioane de lei (plus 1%), profit net de 30,2 milioane de lei (minus 31%). Numărul mediu de angajați: 678 (minus 2%). Romania Hypermarche SA (fosta rețea Cora): afaceri de aproape 606 milioane de lei (minus 52%), profit net de 213,4 milioane de lei (după o pierdere de 123,4 milioane de lei în 2024). Numărul mediu de angajați: 804 (minus 55%). Ce urmează: vânzarea operațiunilor din România În februarie 2026, Carrefour a anunțat că a intrat în negocieri exclusive cu Pavăl Holding (vehiculul de investiții al fraților Adrian și Dragoș Pavăl, proprietarii Dedeman ) pentru vânzarea tuturor operațiunilor din România. Tranzacția este evaluată la 823 milioane de euro (aprox. 4,1 miliarde de lei) și depinde de aprobările autorităților de concurență și de alte avize de reglementare, cu finalizare estimată în a doua jumătate a anului 2026. Carrefour este prezent în România din 2001 și operează o rețea de 478 de magazine: 55 de hipermarketuri, 191 de supermarketuri, 202 magazine de proximitate și 30 de magazine Supeco. [...]
Primark accelerează extinderea în România, cu o investiție de peste 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) într-un nou magazin la Craiova , parte din planul prin care retailerul își mărește rapid amprenta locală și își consolidează poziția pe piața de retail de modă, potrivit Profit . Deschiderea din ElectroPutere Mall marchează debutul Primark în sud-vestul României și în județul Dolj, după intrarea companiei pe piața locală în decembrie 2022. Magazinul din Craiova are o suprafață de vânzare de 3.185 mp, pe un singur nivel, și aduce în România o nouă identitate vizuală, cu vitrine ample, panouri luminoase și ecrane digitale. Ce se schimbă operațional: rețeaua și formatul de magazin Odată cu această deschidere, Primark ajunge să opereze cinci magazine în România, în următoarele locații: București: AFI Cotroceni și ParkLake Shopping Centre Timișoara: Iulius Mall Cluj-Napoca: VIVO! Craiova: ElectroPutere Mall Spațiul din Craiova include și 18 case de marcat tradiționale, compania indicând o miză pe flux rapid de cumpărători și eficiență în operare. Ce urmează: încă un magazin în București și extindere până în 2026 Retailerul a confirmat și planul de a deschide al treilea magazin din București, la Sun Plaza, în următorul an financiar (septembrie 2026 – septembrie 2027), ceea ce ar duce rețeaua la nouă magazine în România. Separat, sunt menționate și deschideri planificate în Iași, Sibiu și Bacău până la finalul anului 2026, în linie cu strategia de extindere națională. Într-un anunț anterior, compania a indicat că noile investiții ar urma să adauge cumulat 10.870 mp de spațiu comercial la nivel național. Context de grup: AB Foods pregătește separarea Primark În paralel cu expansiunea, proprietarul Primark, Associated British Foods (AB Foods) , a decis separarea retailerului de îmbrăcăminte de divizia de produse alimentare printr-o scindare, după o revizuire a structurii grupului, informație atribuită de Profit agenției Agerpres. După finalizarea separării, acționarii AB Foods ar urma să dețină acțiuni în ambele entități listate. [...]
