Știri
Știri din categoria Retail
evoMAG extinde oferta pe laptopuri de gaming ASUS TUF în zona 4.200–5.000 de lei, mizând pe configurații cu procesoare Intel/AMD și plăci video NVIDIA din seriile RTX 3050, 4050 și RTX 5050, potrivit evoMAG. Pentru cumpărători, miza este accesul la hardware de gaming la prețuri promoționale și, în unele cazuri, cu opțiuni de plată în rate fără dobândă.
În selecția prezentată apar cinci laptopuri ASUS TUF, cu 16 GB RAM și stocare SSD de 512 GB sau 1 TB, adresate în principal segmentului de gaming:
Oferta este prezentată ca parte din campania dedicată gamei ASUS TUF.
Pe lângă prețuri, sunt promovate două elemente cu impact direct în decizia de cumpărare:
În contextul unei piețe de laptopuri de gaming descrise ca „foarte competitivă”, campania indică o presiune crescută pe preț și pe pachete comerciale (garanție/finanțare) pentru a susține vânzările în această perioadă.
Recomandate
Platformele de comerț din afara UE mută vânzări de miliarde în afara României , iar efectul se vede în taxe mai mici la buget și presiune pe locurile de muncă din retailul local, potrivit Antena 3 , care citează un studiu al Academiei de Studii Economice din București . Creșterea cumpărăturilor de pe platforme precum Shein, Temu sau Trendyol vine, conform analizei, cu un „cost ascuns”: produsele sunt fabricate în afara Uniunii Europene și ajung direct la consumatori, fără să genereze locuri de muncă în România, fără să plătească taxe aici și fără să susțină furnizorii sau servicii locale, spre deosebire de magazinele online românești care angajează, plătesc contribuții și investesc local. Dimensiunea fenomenului: vânzări estimate la 4,4 miliarde lei în 2025 Studiul citat estimează că, prin sistemul de TVA aplicat coletelor internaționale, vânzările companiilor din afara UE către România au ajuns în 2025 la cel puțin 4,4 miliarde de lei. În 2026, comenzile românilor către astfel de platforme ar fi crescut cu încă 20%, potrivit aceleiași surse. Pe acest fond, dacă tendința continuă fără măsuri corective, economia României ar putea pierde în acest an aproximativ 1,78 miliarde de lei și peste 4.600 de locuri de muncă, mai arată studiul. Ca termen de comparație, comerțul electronic al retailerilor români susținea în 2024 aproape 16.000 de locuri de muncă directe. Miza de reglementare: taxa de 25 lei/colet și Legea 361/2026 În paralel, o lege aflată în dezbatere la Parlament – Legea 361/2026 – propune eliminarea unei taxe de 25 de lei per colet aplicată pachetelor venite din afara UE cu valoare sub 150 de euro (aprox. 750 lei). Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) se opune, argumentând că taxa ar fi adus la buget aproximativ 32 de milioane de euro (aprox. 160 milioane lei) doar în primele trei luni ale anului. Directorul ARMO, Cristian Pelivan, susține că problema este una de „reguli egale” pentru toți vânzătorii care livrează către consumatorii români, invocând inclusiv obligațiile de siguranță a produselor, protecția consumatorilor și responsabilitatea de mediu. „Nu cerem privilegii pentru companiile românești, ci reguli egale pentru toți cei care vând către consumatorii români”, a declarat Cristian Pelivan, directorul ARMO. În lipsa unor măsuri, avertismentul industriei locale, pe baza studiului citat, este că expansiunea comerțului online transfrontalier poate crește volumele de vânzări, dar cu beneficii limitate pentru economia locală, în special prin pierderea de venituri fiscale și efecte asupra ocupării. [...]
Autoritatea de supraveghere a pieței din Shenzhen pune presiune pe platforme înainte de „6.18”, cerând controale mai dure și limitarea promoțiilor agresive , după ce reclamațiile consumatorilor legate de tranzacțiile online au continuat să crească, potrivit IT之家 . Întâlnirea de orientare administrativă pentru conformitatea tranzacțiilor online în perioada campaniei „6.18 ” a avut loc pe 11 iunie și a reunit peste 60 de platforme și companii de comerț electronic, plus reprezentanți ai asociațiilor de industrie (103 participanți). Printre cei prezenți s-au numărat WeChat Shop (magazinele WeChat), Meituan, JD.com, Pinduoduo, Taotian și Douyin. De ce contează: reclamațiile cresc, iar platformele sunt împinse spre rolul de „gatekeeper” Autoritatea din Shenzhen a prezentat situația generală a sesizărilor și reclamațiilor din 2026 privind principalele platforme de comerț electronic și a publicat cazuri tipice investigate în primul trimestru al anului. Mesajul central al reuniunii a fost că volumul reclamațiilor pentru „platformele principale” este în creștere, iar acestea ajung să reprezinte peste 70% din totalul sesizărilor, pe fondul unor probleme recurente precum: verificarea insuficientă a calificărilor comercianților; calitatea neconformă a produselor; publicitate înșelătoare; lipsuri în serviciile post-vânzare; reguli de platformă considerate nerezonabile; încălcări legate de prețuri și publicitate. În acest context, autoritatea a cerut platformelor să își asume explicit responsabilitatea de „paznic” al pieței (rol de filtrare și control al comercianților și ofertelor), nu doar să reacționeze la controale. Ce li se cere platformelor înainte de campania „6.18” Reuniunea a inclus interpretarea unor reguli noi, menționate de autoritate, inclusiv seturi de norme pentru supravegherea comerțului electronic prin transmisiuni live și pentru regulile platformelor de tranzacționare online, precum și reglementări privind responsabilitatea pentru siguranța alimentară în serviciile de livrare. Pe zona de risc specifică promoțiilor „6.18”, ghidajul de conformitate a vizat cinci teme: transparență și informare, concurență echitabilă, subvenții și promoții, publicitate/marketing și siguranță alimentară. În lista de măsuri cerute explicit, autoritatea a indicat, între altele: eliminarea promoțiilor iraționale de mare amploare și a concurenței „de tip spirală” (presiune competitivă excesivă); verificări substanțiale ale calificărilor comercianților și respectarea cerințelor de informare publică; interzicerea practicilor de tip „umflare” a reputației (comenzi false), tranzacții fictive și promovare falsă; respectarea afișării corecte a prețurilor, interdicția de a inventa „prețul inițial” și de a folosi formule precum „cel mai mic preț de pe internet” dacă induc în eroare; blocarea vânzării de produse fără autorizații, contrafăcute sau expirate și interzicerea publicității false; instruirea de conformitate pentru comercianți și pentru lucrătorii din zona de live-commerce, astfel încât controlul să acopere întregul flux operațional. Angajamente și discuții „unu la unu” cu platformele În cadrul evenimentului, un reprezentant al WeChat Shop a făcut un angajament public de operare „standardizată” pentru „6.18”, iar Meituan, JD.com, Pinduoduo și alte 16 platforme au semnat o „scrisoare de angajament” pentru conformitate în campanie. După reuniune, autoritatea a avut discuții individuale cu mai multe platforme, inclusiv WeChat Shop, Meituan, JD.com, Pinduoduo, Taotian, Douyin, dar și cu Ctrip, Qunar, Taobao Flash Sales, Xiaohongshu, Kuaishou, Zhuanzhuan, Dewu, Vipshop și Online Tianhong. Temele menționate pentru aceste discuții au inclus verificarea calificărilor, închiderea conturilor de utilizator, recomandările personalizate, afișarea licențelor și publicarea regulilor de tranzacționare. Pentru retail și e-commerce, semnalul este că autoritățile locale din China tratează campaniile de discount ca perioade cu risc ridicat de abateri, iar platformele sunt împinse să întărească filtrarea comercianților, disciplina de preț și controlul publicității înainte de vârfurile de vânzări. [...]
Retailerii care aduc muncitori din afara UE trebuie să înceapă recrutarea cu circa șase luni înainte , altfel riscă blocaje care pot lovi direct operațiunile în perioadele de vârf, potrivit Wall-Street . Schimbările introduse de OUG 32/2026 pot scurta procedurile prin digitalizare, dar mută o parte mai mare din responsabilitate către angajatori și cresc riscul de întreruperi dacă procesul nu este gestionat corect. Alexandra Tudorică, Chief Sales Officer la International Work Finder, a spus la retailArena 2026 că noile reguli sunt relevante mai ales pentru retail, logistică, depozite și comerț online, unde muncitorii asiatici au devenit o componentă importantă a lanțului operațional. În aceste activități, deficitul de personal a împins companiile să se bazeze tot mai mult pe recrutarea din Asia, cu angajați prezenți atât în magazine, cât și în depozite, pe linii de ambalare sau în manipularea mărfurilor. Potrivit estimărilor prezentate de Tudorică, aproximativ 70% dintre avizele obținute în ultimii ani au vizat poziții precum manipulant de marfă sau curier. International Work Finder a recrutat aproximativ 5.000 de persoane pentru companii din retail și industriile asociate, conform declarațiilor sale. Digitalizarea procedurilor mută presiunea pe angajatori Una dintre schimbările centrale este trecerea de la dosarul fizic la platforma oficială WorkinRomania , unde urmează să fie încărcate ofertele de muncă și solicitările necesare recrutării. Platforma indică faptul că angajatorii care încadrează lucrători străini trebuie să fie înregistrați sau autorizați, iar agențiile implicate în plasare trebuie, la rândul lor, să fie autorizate. Pentru companii, digitalizarea poate însemna un proces mai transparent și mai ușor de urmărit, însă și un control mai strict pe etape. În același timp, responsabilitatea agenției și a angajatorului nu se mai oprește la momentul sosirii muncitorului în România, ceea ce ridică miza operațională a alegerii partenerilor și a monitorizării întregului parcurs. „Costul unui blocaj” poate depăși costul recrutării Mesajul principal al reprezentantei International Work Finder este că riscul major nu ține de costurile administrative, ci de oprirea recrutării și efectul în lanț asupra activității. Dacă o agenție nu respectă cerințele sau își pierde autorizația, impactul poate ajunge direct în operațiunile clientului, în condițiile în care retailul funcționează pe volume și continuitate. Riscul crește în apropierea perioadelor cu vârf de cerere – Black Friday, sărbătorile de iarnă sau alte vârfuri sezoniere – când necesarul de personal urcă, iar întârzierile nu mai pot fi recuperate rapid. În acest context, Tudorică a avertizat că, dacă un angajator ratează fereastra de recrutare, poate fi prea târziu să reia procesul cu o altă agenție pentru a prinde perioada de vârf. International Work Finder este o agenție specializată în recrutarea și plasarea de personal din Asia (inclusiv din Nepal, Filipine, India, Sri Lanka și Vietnam) și afirmă că a recrutat și plasat peste 15.000 de persoane pentru angajatori din România. Pentru retailerii care depind de acest tip de forță de muncă, concluzia practică a noilor reguli este una operațională: planificarea recrutării trebuie făcută din timp, cu parteneri autorizați și cu implicare mai mare din partea companiei, pentru a evita întreruperi care pot afecta direct vânzările și livrările în perioadele critice. [...]
ANPC a găsit neconformități la 121 de tone din peste 200 de tone de legume verificate în regiunea București–Ilfov și a aplicat sancțiuni de peste 80.000 de lei, într-un control derulat pe fondul suspiciunilor privind prezentarea unor produse de import drept „made in Ro”, potrivit Ziarul Financiar . Autoritatea spune că cele 121 de tone au fost identificate într-o singură platformă en-gros, ceea ce indică o problemă cu potențial de propagare rapidă în retail. ANPC precizează că neconformitățile țin de „modul de clasificare, prezentare și comercializare” și că a întocmit acte de control în baza Legii 363/2007 privind combaterea practicilor comerciale incorecte. Instituția nu oferă, însă, detalii despre operatorii verificați sau amendați. Ce a găsit ANPC în control În comunicarea autorității, neconformitățile identificate includ: diferențe de calibru și de calitate; încadrarea produselor în categorii de calitate prin raportare la un act normativ care „nu mai este în vigoare”; neconcordanțe între documentele de analiză care au însoțit produsele la intrarea în circuitul comercial și rezultatele unor teste ulterioare. ANPC mai arată că produsele proveneau dintr-un stat din afara Uniunii Europene și au fost însoțite de documente care atestau absența reziduurilor de pesticide, însă testele efectuate ulterior într-un stat membru UE, folosind aceeași metodă, au confirmat prezența a trei substanțe active din categoria pesticidelor, „cu respectarea limitelor maxime admise”. Ce rămâne neclar pentru retail și consumatori Deși verificările au loc „în contextul fraudei” cu fructe și legume de proveniență străină prezentate ca românești, ANPC nu precizează dacă produsele cu probleme erau, efectiv, etichetate la raft ca fiind românești. În plus, lipsa numelor operatorilor controlați și a detaliilor despre lanțul de distribuție limitează, deocamdată, capacitatea pieței de a evalua impactul comercial și reputațional asupra jucătorilor implicați. Ce urmează Anterior, președintele ANPC, Csaba Lajos Békési , declara pentru ZF că instituția va comunica rezultatele și „entitățile verificate”, menționând că acțiunile au vizat depozite cu desfacere către persoane fizice și magazine și că ANPC nu a colaborat în acest caz cu ANAF sau ANSVSA. Ulterior, contactat din nou de ZF, acesta nu a mai răspuns întrebărilor privind firmele verificate. [...]
Marii retaileri avertizează că modificările la plafonarea adaosului comercial pot distorsiona concurența , după ce procesatorii au fost scoși de sub obligația de a-și limita marja de profit la 20%, potrivit news.ro . Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) susține că schimbarea creează „avantaje concurențiale” și „regimuri preferențiale fiscale” în interiorul lanțului comercial. Nemulțumirea vine în contextul în care Camera Deputaților a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, legea de aprobare a OUG 22/2026 , care modifică OUG 67/2023 privind combaterea creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare. În același timp, plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază a fost prelungită de la 30 iunie până la finalul anului 2026. Ce s-a schimbat și de ce contează pentru piață AMRCR reclamă eliminarea obligației pentru procesatori de a limita marja de profit la 20%, ceea ce ar face ca plafonarea să se aplice „doar în cazul importatorilor, distribuitorilor și retailerilor”, în timp ce alți operatori din lanțul de aprovizionare ar fi exceptați. „Plafonarea se va aplica doar în cazul importatorilor, distribuitorilor şi re-tailerilor, în timp ce restul operatorilor din lanţul de aprovizionare sunt ex-ceptaţi de la aceste constrângeri (...)” În viziunea comercianților, cei scoși de sub restricții vor putea stabili liber marjele, ceea ce ar contrazice scopul declarat al legii – limitarea creșterilor excesive de preț – și ar introduce, prin intervenție legislativă, un tratament diferit între verigile lanțului alimentar. Poziția AMRCR este susținută și de Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), conform aceleiași surse. Critici privind procesul legislativ și protecția consumatorilor vulnerabili Retailerii mai susțin că noile prevederi au fost adoptate în Comisia de Agricultură din Camera Deputaților „într-o formă total diferită” față de cea rezultată la Senat, invocând două rapoarte (inclusiv unul suplimentar) și ședințe cu acces „selectiv”, în care operatori economici direct vizați nu ar fi fost anunțați sau invitați. Separat, AMRCR afirmă că în legislație nu există o protecție specifică pentru consumatorii vulnerabili și atrage atenția asupra comisionului tichetelor de masă de 2%: acesta ar urma să se aplice doar produselor din anexă, în timp ce pentru celelalte produse comisionul ar putea fi majorat de emitent. Context: plafonarea vizează 17 categorii de alimente de bază Măsura de plafonare a adaosului comercial se aplică unui set de 17 categorii și, potrivit sursei, include produse precum pâine, lapte, telemea, iaurt, smântână, făină, mălai, ouă, carne de pui și porc, ulei, cartofi, legume și fructe vrac, zahăr, unt și magiun. AMRCR își argumentează poziția și prin contextul economic invocat în comunicat: scăderea consumului, inflație „la cote cu două cifre” și presiuni asupra aprovizionării cu materii prime, energie și alte resurse, pe fondul situației geopolitice internaționale. [...]
Unilever își mută centrul de greutate spre beauty și personal care, iar separarea înghețatei începe să se vadă în profitabilitate , inclusiv în România, unde entitatea locală a raportat un salt puternic al câștigului net în 2025, pe fondul unei cifre de afaceri aproape stabile, potrivit Wall-Street . Grupul a anunțat o investiție de 270 de milioane de dolari (aprox. 1,24 miliarde lei) într-un centru global de inovație la New Haven, Connecticut, dedicat diviziilor de personal care, beauty și wellbeing. Noul hub ar urma să fie deschis până în primăvara lui 2029 și va reuni activități de cercetare și dezvoltare – de la formulare și parfumuri la design de ambalaj și analiză a comportamentului consumatorilor – urmând să deservească atât piața din SUA, cât și piețele globale. Unilever spune că va folosi și inteligență artificială, dar și tehnologii emergente de tip „quantum” (calcul cuantic, o zonă aflată încă în dezvoltare) pentru a accelera dezvoltarea produselor. Aproximativ 300 de angajați vor lucra în noul centru, care va înlocui unitatea de cercetare și dezvoltare din Trumbull, Connecticut, operațională din 1972. Separarea înghețatei: mai multă flexibilitate financiară și un model operațional mai simplu Compania a decis în martie 2024 să separe divizia de înghețată, argumentând că are un model operațional diferit de restul grupului: lanț de aprovizionare specific produselor congelate, sezonalitate mai ridicată, canale de vânzare diferite și nevoi mai mari de capital. Separarea a fost finalizată pe 6 decembrie 2025, când The Magnum Ice Cream Company a fost listată ca business independent la Amsterdam, Londra și New York. Unilever a păstrat o participație minoritară de aproximativ 19,9%, pe care intenționează să o vândă gradual pentru a acoperi costurile separării și pentru flexibilitate financiară. Ce arată cifrele: marjă mai bună și economii peste țintă, iar în România profitul net sare puternic La nivel de grup, Unilever a raportat pentru 2025 un profit operațional de 9,0 miliarde de euro, în creștere cu 2,4% față de 2024, evoluție pusă pe seama costurilor de restructurare mai mici și a pierderilor mai reduse din cedări de active. Profitul operațional „underlying” (indicator intern folosit pentru performanța curentă) a fost de 10,1 miliarde de euro, în scădere cu 1,1% din cauza efectelor valutare, însă marja operațională „underlying” a urcat la 20,0%, de la 19,4%. În paralel, programul de productivitate anunțat în 2024 – care viza economii de aproximativ 800 de milioane de euro în trei ani, pentru a compensa costurile și pierderile operaționale asociate separării – a livrat până la finalul lui 2025 economii de 670 de milioane de euro, peste estimarea anterioară de 650 de milioane de euro. Diferența de 130 de milioane de euro urma să fie realizată în 2026. Pe plan local, Unilever South Central Europe (import și distribuție în România) a raportat pentru 2025 un profit net de peste 444 milioane de lei, față de 30 milioane de lei în anul precedent, în timp ce cifra de afaceri a rămas aproape neschimbată, la 1,358 miliarde de lei (plus 1,4% față de 2024). Reorganizare și achiziții: beauty și personal care, în prim-plan După separarea înghețatei, Unilever a rămas organizat în patru divizii: Beauty & Wellbeing, Personal Care, Home Care și Foods, iar compania afirmă că noua structură îi permite să se concentreze pe branduri mai mari, cu potențial global și modele operaționale mai apropiate. În 2025, grupul a finalizat achizițiile Wild și Dr. Squatch, pentru întărirea portofoliului premium de personal care, iar Hindustan Unilever a finalizat achiziția brandului de beauty Minimalist în India. [...]
