Știri
Știri din categoria Retail
Platformele de comerț din afara UE mută vânzări de miliarde în afara României, iar efectul se vede în taxe mai mici la buget și presiune pe locurile de muncă din retailul local, potrivit Antena 3, care citează un studiu al Academiei de Studii Economice din București.
Creșterea cumpărăturilor de pe platforme precum Shein, Temu sau Trendyol vine, conform analizei, cu un „cost ascuns”: produsele sunt fabricate în afara Uniunii Europene și ajung direct la consumatori, fără să genereze locuri de muncă în România, fără să plătească taxe aici și fără să susțină furnizorii sau servicii locale, spre deosebire de magazinele online românești care angajează, plătesc contribuții și investesc local.
Studiul citat estimează că, prin sistemul de TVA aplicat coletelor internaționale, vânzările companiilor din afara UE către România au ajuns în 2025 la cel puțin 4,4 miliarde de lei. În 2026, comenzile românilor către astfel de platforme ar fi crescut cu încă 20%, potrivit aceleiași surse.
Pe acest fond, dacă tendința continuă fără măsuri corective, economia României ar putea pierde în acest an aproximativ 1,78 miliarde de lei și peste 4.600 de locuri de muncă, mai arată studiul. Ca termen de comparație, comerțul electronic al retailerilor români susținea în 2024 aproape 16.000 de locuri de muncă directe.
În paralel, o lege aflată în dezbatere la Parlament – Legea 361/2026 – propune eliminarea unei taxe de 25 de lei per colet aplicată pachetelor venite din afara UE cu valoare sub 150 de euro (aprox. 750 lei). Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) se opune, argumentând că taxa ar fi adus la buget aproximativ 32 de milioane de euro (aprox. 160 milioane lei) doar în primele trei luni ale anului.
Directorul ARMO, Cristian Pelivan, susține că problema este una de „reguli egale” pentru toți vânzătorii care livrează către consumatorii români, invocând inclusiv obligațiile de siguranță a produselor, protecția consumatorilor și responsabilitatea de mediu.
„Nu cerem privilegii pentru companiile românești, ci reguli egale pentru toți cei care vând către consumatorii români”, a declarat Cristian Pelivan, directorul ARMO.
În lipsa unor măsuri, avertismentul industriei locale, pe baza studiului citat, este că expansiunea comerțului online transfrontalier poate crește volumele de vânzări, dar cu beneficii limitate pentru economia locală, în special prin pierderea de venituri fiscale și efecte asupra ocupării.
Recomandate
Suprataxa UE de 3 euro pe coletele ieftine din afara Uniunii a început să taie din volumele de livrări din China , iar primele semnale din Polonia indică scăderi de „două cifre” ale expedierilor, cu efect direct asupra curierilor și operatorilor logistici, potrivit Ziarul Financiar . Măsura vizează în special fluxurile generate de platforme precum Temu, Shein și AliExpress și schimbă ecuația costului total pentru cumpărătorul final. Taxa se aplică de la 1 iulie pentru colete cu valoare sub 150 de euro (aprox. 785 lei) și este descrisă în material ca o „suprataxă de 3 euro pe articol sau, după caz, pe categorie de articol”. În Polonia, companiile de logistică vorbesc despre scăderi la două cifre, fără a publica date exacte, intervalul posibil fiind foarte larg (între 10% și 99%), tocmai din cauza lipsei de raportări detaliate. Ce se vede în piața de curierat din Polonia InPost, unul dintre jucătorii mari din curierat, a refuzat să indice cât i-a scăzut activitatea pe segmentul livrărilor din China, invocând statutul de companie listată. În schimb, Poczta Polska confirmă că a trebuit să-și adapteze procesele și sistemele informatice pentru noile reguli de import pentru bunuri de până la 150 de euro, dar spune că este prea devreme pentru a evalua schimbările în comportamentul clienților sau impactul asupra volumelor. Un reprezentant al unei companii de curierat citat în articol vorbește despre o încetinire „temporară” a fluxului de expedieri din China către Polonia și despre o scădere a numărului de expedieri și retururi procesate în prima jumătate a lunii iulie față de aceeași perioadă a anului trecut, însă admite că este dificil de separat efectul taxelor de sezonalitatea specifică perioadei de vacanțe. De ce contează: costuri mai mari, volume mai mici, reconfigurări logistice Contextul de piață este unul de volum foarte mare: Comisia Europeană estimează că în 2024 au ajuns zilnic în Europa aproximativ 12 milioane de colete cu valoare sub 150 de euro, scutite atunci de taxe vamale, dublu față de 2023. Bruxelles-ul susține că aproximativ 65% dintre aceste colete erau subevaluate deliberat pentru a evita taxele vamale. Pe termen scurt, efectul descris de experți este unul tipic de „șoc” după schimbarea regulilor: consumatorii își recalculează costul total, o parte abandonează coșurile de cumpărături și caută alternative locale, iar operatorii raportează scăderi de două cifre la expedierile mici din China. Pe termen mediu, analiștii polonezi citați în material se așteaptă la o reorganizare a lanțurilor de aprovizionare și a operațiunilor, inclusiv prin: mai multe depozite în UE; rute diferite de transport; gruparea expedierilor pentru a reduce impactul costurilor. România, „mai drastică” decât suprataxa UE Materialul notează că, în timp ce în Polonia este în vigoare „doar suprataxa UE”, România ar fi „mult mai drastică” în „amendarea” coletelor din China, fără a detalia mecanismele sau nivelurile de taxare. În lipsa acestor date în sursă, comparația rămâne la nivel de observație generală, nu de cuantificare. Concluzia de etapă din piață este că scăderea volumelor nu este tratată ca un fenomen definitiv, dar cumpărăturile online din China „nu vor mai fi la fel”: costurile suplimentare și noile formalități împing platformele și operatorii logistici să-și refacă modelele de livrare, iar consumatorii să-și ajusteze comportamentul de achiziție. [...]
Trendyol își consolidează baza de IMM-uri din România și împinge vânzările peste graniță , după ce a atras încă 1.000 de comercianți locali în ultimele luni, ajungând la 11.000 de vânzători români activi pe platformă, potrivit Ziarul Financiar . Miza pentru retailul online este dublă: crește dependența marketplace-ului de oferta locală, dar și presiunea competitivă asupra canalelor tradiționale de vânzare ale micilor comercianți. Din totalul vânzătorilor români, aproximativ 95% sunt întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri). Platforma a raportat anterior atingerea pragului de 10.000 de parteneri la începutul lunii aprilie, ceea ce indică o creștere de circa 1.000 de comercianți în aproximativ trei luni. Ce înseamnă pentru piața locală: volum majoritar din oferta românească Comercianții români generează 55% din volumul total al vânzărilor Trendyol în România, un indicator care sugerează că marketplace-ul nu funcționează doar ca un canal de import, ci ca un canal de distribuție relevant pentru producători și retaileri locali. Între categoriile cu performanțe ridicate sunt menționate bunurile de larg consum (FMCG), cosmeticele, produsele alimentare și articolele pentru casă. Extinderea regională: 3.600 de selleri români vând în Grecia și Bulgaria Pe livrări transfrontaliere (cross-border), Trendyol spune că 3.600 de vânzători români vând activ în Grecia și Bulgaria, iar aceștia ar obține, în medie, un volum suplimentar de business de 35%. În aprilie, numărul era de 2.000 de comercianți activi pe aceste două piețe, ceea ce indică o accelerare a extinderii regionale. „În doar un an, am trecut de la 1.000 la 11.000 de comercianţi români activi pe platformă, un rezultat care demonstrează atât potenţialul antreprenoriatului local, cât şi valoarea pe care marketplace-urile o pot aduce afacerilor aflate în dezvoltare.” — Irem Yılandil, Head of International Expansion, Trendyol Group Ținta pentru 2026 și rolul României în regiune Compania vizează un ecosistem regional de 20.000 de comercianți în Europa Centrală și de Est până la finalul lui 2026. România este descrisă ca principal motor de creștere în regiune: Trendyol are 2,7 milioane de cumpărători activi local și un obiectiv de 4 milioane de clienți activi în 2026. Pentru susținerea partenerilor, Trendyol a extins și componenta de instruire din Trendyol Academy, ajungând la peste 2.300 de materiale de training, de la 1.500 raportate în primăvară. [...]
Golden Goose își pregătește intrarea în România prin deschiderea primului magazin în București , iar recrutările indică un model de retail axat pe servicii de personalizare, nu doar pe vânzarea de produse , potrivit Economedia . Brandul italian de lux, cunoscut pentru sneakerșii cu aspect intenționat „uzat”, a publicat mai multe anunțuri de angajare pentru viitoarea unitate din Capitală. Lista de roluri sugerează că deschiderea se apropie și că magazinul va funcționa cu o echipă completă, de la vânzări la management. Ce posturi recrutează și ce spune asta despre formatul magazinului Compania caută: Store Manager Floor Manager Sales Assistant „Sneaker Maker” – un rol mai puțin obișnuit pentru retailul local În descrierea postului, „Sneaker Maker” este prezentat ca un consultant care lucrează direct cu clienții pentru a transforma produsele în piese unice, printr-o experiență de „co-creation” (co-creare). Activitatea include realizarea de desene și ilustrații pe pantofi cu markere, acuarele sau vopsele acrilice, mici broderii și cusături, precum și ghidarea clientului în procesul de personalizare. Cerințele includ vorbirea limbilor română și engleză, aptitudini artistice, experiență în relația cu clienții și disponibilitatea de a utiliza aplicațiile digitale dezvoltate de Golden Goose pentru gestionarea relației cu consumatorii. Accent pe operațiuni și dezvoltarea bazei de clienți Pentru poziția de Store Manager, compania menționează responsabilități precum atingerea obiectivelor comerciale, coordonarea echipei, dezvoltarea bazei de clienți și promovarea serviciilor de personalizare, descrise ca element central al experienței în magazin. Rolul include și coordonarea activității operaționale, respectarea standardelor globale și dezvoltarea relațiilor cu comunitatea locală pentru atragerea de noi clienți. Context: dimensiunea companiei și poziționarea în piață Fondată la Veneția în 2000, Golden Goose este un nume important în segmentul sneakerșilor premium, recunoscut pentru estetica „lived-in” (aspect deliberat uzat). Produsele se vând, în funcție de model, la prețuri de câteva sute de euro. Compania a încheiat anul 2025 cu venituri de 734 de milioane de euro (aprox. 3,7 miliarde lei), în creștere cu 15% față de anul precedent, și opera 232 de magazine la nivel mondial, cu peste 2.000 de angajați. [...]
Kaufland monetizează parcarea prin abonamente de până la 3.600 lei/an , într-o mișcare care transformă un serviciu „gratuit” pentru clienți într-o sursă de venit și o soluție de acces într-o zonă cu deficit de locuri. Potrivit Economica , inițiativa a fost introdusă la magazinul Kaufland din zona Colentina, București. Retailerul își justifică decizia prin dificultatea de a găsi un loc de parcare în zonă, conform anunțului afișat la intrarea în magazin. „Știm cât de dificil este să găsești un loc liber în zonă. Pentru a-ți oferi o soluție sigură și rapidă, am lansat opțiunea de abonamente dedicată pentru clienții noștri.” Cât costă abonamentele și cum se obțin Conform informațiilor din magazin, tarifele sunt: 400 de lei pentru o lună 1.125 de lei pentru trei luni 2.100 de lei pentru șase luni 3.600 de lei pentru un an Locurile sunt alocate în ordinea solicitărilor, iar abonamentele se încheie la biroul de informații al magazinului. De ce contează pentru piață Măsura este una dintre puținele situații în care un mare retailer din România monetizează parcarea destinată clienților prin abonamente pe termen lung. În cartierele aglomerate din București, unde locurile sunt insuficiente, astfel de spații pot deveni o alternativă și pentru locuitorii din apropiere, nu doar pentru cei care vin la cumpărături. [...]
Kaufland spune că ieftinește peste 500 de produse, iar un coș „de bază” ar scădea cu 111 lei , potrivit HotNews . Pentru consumatori, miza este una direct economică: reducerea se vede la totalul cumpărăturilor, fără schimbarea listei obișnuite, cel puțin în exemplul prezentat. În exemplul din articol, un coș cu produse pentru o săptămână (paste, pulpe de pui, cașcaval, apă, detergent și alte alimente și produse de uz casnic) ar costa în mod obișnuit 448 lei. În perioada promoției, același coș ar ajunge la 337 lei, ceea ce înseamnă o economie de 111 lei. Cum se aplică reducerile și unde se văd Reducerea vizează o selecție de peste 500 de produse din „categorii esențiale”, iar lista poate fi consultată pe kaufland.ro . Mesajul central este că economiile se cumulează la nivelul coșului, nu neapărat la nivelul fiecărui produs luat separat. Rolul programului de loialitate Kaufland Card XTRA Pe lângă reducerile de raft, articolul indică și „extra reduceri” prin programul de loialitate Kaufland Card XTRA . Mecanismul descris este: pentru fiecare leu cheltuit, utilizatorii acumulează un punct XTRA în aplicație; punctele pot fi folosite ulterior pentru achiziționarea produselor marcate XTRA la prețul de 0,01 lei. Tot prin aplicație pot fi activate cupoane digitale, actualizate săptămânal, care ar aduce reduceri suplimentare și beneficii personalizate în funcție de obiceiurile de cumpărare, conform materialului. Exemple de prețuri reduse din articol Pentru un prânz rapid (spaghete cu sos de roșii), HotNews dă câteva exemple punctuale de reduceri prin XTRA: roșii pasate Olympia 750 ml: 14,29 lei → 10,99 lei spaghete Barilla 1 kg: 11,09 lei → 9,39 lei unt Bucovina 65%, 200 g: 8,49 lei → 5,39 lei Materialul este marcat ca „Articol susținut de Kaufland România”, iar cifrele de economii sunt prezentate ca exemplu de coș și de produse, nu ca o garanție pentru orice listă de cumpărături. [...]
Morrisons testează în magazine cărucioare cu inteligență artificială care automatizează scanarea și plata , într-un pariu operațional pe reducerea fricțiunilor la cumpărături și pe creșterea vânzărilor prin recomandări în timp real, potrivit RetailDetail . Lanțul britanic este primul retailer din Marea Britanie care începe să folosească „Caper”, căruciorul inteligent al companiei americane Instacart . Implementarea a fost observată într-un supermarket din Preston, în nord-vestul Angliei. Până acum, acest tip de cărucior fusese disponibil doar la retaileri din SUA și Australia, inclusiv Kroger și Coles. Ce schimbă, concret, în magazin Cărucioarele sunt gândite să aducă în supermarket o parte din „comoditatea” cumpărăturilor online, prin funcții care scurtează procesul de selecție și de plată și ajută clientul să-și urmărească bugetul: recunoașterea automată a produselor imediat ce sunt puse în cărucior; cântărirea automată a produselor proaspete; afișarea pe un ecran tactil a valorii totale a coșului, pentru controlul cheltuielilor; finalizarea plății prin scanarea unui cod de bare de pe ecranul căruciorului, la un punct de casă dedicat („Caper checkout”). Miza comercială: „retail media” și vânzări suplimentare Dincolo de eficiența operațională, Instacart poziționează căruciorul și ca suport de „retail media” (publicitate și promovare în interiorul rețelei retailerului, către clienți aflați la cumpărături). În acest model, ecranul și sistemul de recomandări pot fi folosite pentru: cross-selling (sugestii de produse complementare), recomandări de produse, oferte personalizate, mecanici de tip „gamification” (elemente de joc pentru stimularea interacțiunii și a achiziției). RetailDetail notează că a văzut pentru prima dată căruciorul Caper anul trecut, la târgul NRF Retail’s Big Show Europe din Paris. Context european: testări similare și în Belgia În Belgia, Colruyt Group testează un „Smart Cart” dezvoltat intern, în magazine din Halle, Kessel-Lo și Waterloo. Retailerul spune că utilizatorii apreciază în special eficiența la cumpărăturile săptămânale, controlul bugetului și economia de timp, iar o parte dintre clienți „pur și simplu se bucură” să folosească tehnologia. [...]
