Știri
Știri din categoria Politică
AUR condiționează intrarea la guvernare de obținerea funcției de premier, ceea ce complică ecuația formării rapide a unui nou cabinet după căderea Guvernului Bolojan, în condițiile în care președintele Nicușor Dan a anunțat discuții „informale” înaintea consultărilor oficiale, potrivit HotNews.
George Simion a declarat că AUR este „dispus să intre la guvernare” și să „corecteze erorile” guvernării anterioare, dar „atâta timp cât AUR este acceptat să desemneze premierul”. În același timp, liderul AUR a spus că PSD, ca primul partid ca pondere în Parlament, „este îndreptățit la prima nominalizare a unui candidat de premier”, indicând o poziționare care combină revendicarea funcției cu recunoașterea unui avantaj procedural al PSD.
Simion s-a declarat nemulțumit de faptul că președintele Dan a vorbit despre „discuții informale” cu partidele înainte de consultările oficiale și a spus că AUR ia în calcul să nu participe la consultări. Declarația sa include și o critică directă la adresa modului în care ar urma să fie organizate discuțiile.
De asemenea, liderul AUR a contestat formularea „termen rezonabil” folosită de președinte pentru instalarea unui nou cabinet, afirmând că expresia poate însemna „jumătate de an, un an” și susținând că „nu putem rămâne cu Ilie Bolojan pe termen nedeterminat” în regim interimar.
Simion a mai afirmat că AUR nu susține „niciun premier de la PSD” și că „singura variantă” în care partidul ar intra la guvernare este să aibă premierul. Tot el a spus că AUR ar sista „orice asistență financiară internațională” până când România ajunge la deficit bugetar de 3%, precizând că „este vorba de Ucraina, dar nu numai de Ucraina”.
În aceeași conferință, senatorul Petrișor Peiu a prezentat măsuri pe care AUR le-ar adopta dacă ar deveni principalul partid de guvernământ, cu accent pe energie. Printre ideile menționate:
Guvernul Bolojan a fost demis marți, după adoptarea moțiunii de cenzură PSD-AUR „Stop planului Bolojan”, cu 281 de voturi din 285 valabil exprimate, peste pragul de 233. Cabinetul rămâne interimar până la desemnarea unui nou premier.
În prima apariție publică după demitere, președintele Nicușor Dan a spus că va începe discuțiile cu partidele și că România va avea „un guvern pro-occidental” într-un „termen rezonabil”, excluzând scenariul alegerilor anticipate.
Pe poziționările partidelor, HotNews notează că liderul PSD Sorin Grindeanu a spus că dorește „păstrarea coaliției” și că PSD nu susține guverne minoritare, adăugând că „toate opțiunile sunt deschise” și că partidul „nu ne dorim premier tehnocrat”. În PNL, conducerea a votat întărirea rezoluțiilor potrivit cărora PNL nu va mai colabora cu PSD (34 pentru, 10 abțineri), iar în USR Comitetul politic a reconfirmat rezoluția care exclude o majoritate guvernamentală cu PSD (detalii în materialul HotNews).
Recomandate
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , spune că România riscă să intre într-un blocaj de guvernare care poate duce la alegeri anticipate , după votul la moțiunea de cenzură , potrivit Antena 3 . În evaluarea sa, dacă partidele își mențin pozițiile anunțate înainte de vot, „nu se poate face un Guvern”. Peiu a afirmat că nu a existat o discuție despre intrarea AUR la guvernare și a indicat că următorul pas depinde de decizia președintelui Nicușor Dan privind consultările și formula politică pe care o va încerca. De ce contează: semnal de instabilitate în formarea unei majorități În declarațiile făcute după moțiune, Peiu a susținut că scenariul anticipatelor apare din imposibilitatea de a construi o majoritate funcțională, în condițiile în care liderii politici ar rămâne consecvenți cu ce au spus înainte de vot. „Dacă toți liderii politici respectă ce au zis înainte de vot, înseamnă că suntem pe scenariul de alegeri anticipate. Adică nu se poate face un Guvern.” El a adăugat că ar fi „un scenariu cu șanse de reușită mici”, dar a punctat că și situația care a dus la votul de acum nu ar fi avut „șanse de reușită foarte mare”. Poziția AUR: fără negocieri de guvernare și așteptarea consultărilor Peiu a spus că AUR nu a discutat despre participarea la guvernare și că partidul așteaptă decizia președintelui Nicușor Dan, despre care afirmă că „până acum” a anunțat că exclude AUR din „orice formulă politică viitoare”. „Noi suntem în așteptarea deciziei președintelui Nicușor Dan, care până acum ne-a anunțat că ne exclude de la orice formulă politică viitoare.” În același timp, liderul senatorilor AUR a apreciat că ar fi „foarte greu” de construit o majoritate în care AUR să intre, invocând diferențe față de partidele din actuala coaliție și o „barieră” legată de poziția președintelui, inclusiv în privința unui eventual vot în Parlament pentru un guvern. Contextul invocat de Peiu despre votul la moțiune Peiu a menționat și datele pe care spune că le are despre semnatarii moțiunii și posibile absențe la vot: „253” de semnatari ai moțiunii; „5” dintre semnatari despre care afirmă că „nu votează moțiunea”; parlamentari ai minorităților despre care spune că „bănuim că ar fi votat”; referire la „cei de la SOS”, despre care afirmă că ar fi existat o informare publică din partea Dianei Șoșoacă. Articolul nu oferă, în acest punct, o confirmare independentă a acestor estimări, ele fiind prezentate ca declarații ale lui Peiu. [...]
Adrian Cozma cere ca PNL să rămână la guvernare și atacă liderii liberali care cer delimitarea de PSD, argumentând că aceștia au fost aleși pe liste comune cu social-democrații, potrivit Adevărul . Miza imediată este direcția de guvernare a partidului după căderea Guvernului Bolojan și cine își asumă politic costurile alianței cu PSD. Cozma, președinte PNL Satu Mare și vicepreședinte al Camerei Deputaților, îi vizează direct pe Dan Motreanu, Siegfried Mureșan, Gheorghe Falcă și Ciprian Ciucu, pe care îi acuză de inconsecvență în raportarea la PSD și de „antipesedism” revendicat după ce au candidat pe liste comune. „Nu e normal să vină unii să ne spună: «noi suntem cei mai aprigi antipesediști», dar AȚI FOST ALEȘI pe liste cu PSD.” Rămânerea la putere, ca opțiune de control al costurilor politice În timp ce în PNL se discută varianta trecerii în opoziție, Cozma susține că partidul ar trebui să rămână la guvernare și avansează ideea unui executiv minoritar, sprijinit de „alte partide pro-europene”, pentru a continua reformele și a încerca să capitalizeze politic rezultatele lor în toamnă. „Consider că PNL ar avea capacitatea și ar putea să fie într-un guvern minoritar cu alte partide pro-europene și să ducem mai departe reformele, ca în toamnă să culegem și roadele reformelor”. El invocă și un precedent politic din 2012, când, în interpretarea sa, PSD ar fi beneficiat electoral de măsuri luate anterior de guvernarea PDL, sugerând că ieșirea PNL de la putere ar putea lăsa altora „roadele” unor decizii nepopulare. Disputa internă: cine decide și cine răspunde Cozma cere ca decizia privind poziționarea PNL (guvernare vs. opoziție) să fie luată într-un cadru larg, într-un Consiliu Național, nu doar în forurile restrânse de conducere. În același timp, solicită o analiză internă și „răspundere” pentru liderii care au împins partidul spre colaborarea cu PSD. „Asta e o decizie care trebuie luată cu toți membrii PNL… Dar trebuie să stăm la guvernare să ne îndeplinim obiectivele.” Contextul imediat: căderea Guvernului Bolojan Mesajul vine după adoptarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan , inițiată de AUR și PSD, care a trecut în Parlament (detalii în Adevărul ). Moțiunea a fost votată marți de 281 de parlamentari, peste pragul necesar de 233, iar publicația notează că este „cel mai mare număr de voturi din istoria Parlamentului României” (context în Adevărul ). Tot marți, de la ora 17:00, PNL s-a reunit într-o ședință extinsă a Biroului Politic Național , după demiterea Guvernului (context în Adevărul ). În lipsa unei decizii oficiale prezentate în material privind formula de guvernare, intervenția lui Cozma indică o linie de fractură în PNL: rămânerea la putere printr-o formulă minoritară versus retragerea în opoziție, cu o dispută deschisă despre responsabilitatea politică pentru alianța cu PSD. [...]
Partidul Socialiștilor Europeni pune presiune pe PSD să evite o alianță cu AUR , în contextul negocierilor pentru formarea unui nou guvern după demiterea Cabinetului Bolojan, potrivit Antena 3 . Mesajul vizează direct direcția politică a viitoarei majorități și, implicit, stabilitatea decizională într-un moment de incertitudine. Partidul Socialiștilor Europeni (PES) a transmis marți că sprijină „formarea rapidă a unui guvern pro-european cu o nouă conducere” în România, după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan, relatează agenția EFE, citată de Agerpres. „PES se menține ferm alături de partidul său membru român, Partidul Social Democrat (PSD), și sprijină formarea rapidă a unui guvern pro-european cu o nouă conducere. Într-un moment de incertitudine politică, România are nevoie de claritate, stabilitate și de o conducere care să răspundă nevoilor cetățenilor săi.” Ce cere PES și de ce contează în negocierile pentru guvern În comunicatul citat, PES le cere partidelor românești o „abordare constructivă și responsabilă”, pe fondul unei perioade descrise ca fiind marcată de „incertitudine” și „negocieri complexe” pentru formarea unui nou executiv. Formațiunea socialistă europeană mai susține că o majoritate „durabilă” ar trebui construită pe: dialog; respect reciproc; un angajament comun pentru „îmbunătățiri concrete” în viața de zi cu zi a cetățenilor. Mesajul este relevant pentru PSD nu doar ca poziționare politică internă, ci și ca semnal extern privind compatibilitatea viitoarei formule de guvernare cu linia pro-europeană invocată de familia politică europeană din care partidul face parte. [...]
Mesajul lui Adrian Veștea sugerează o susținere condiționată pentru Ilie Bolojan, ceea ce complică repoziționarea PNL după căderea Guvernului. Potrivit Libertatea , prim-vicepreședintele PNL a transmis marți, 5 mai, la câteva ore după demiterea prin moțiune de cenzură a Cabinetului condus de Ilie Bolojan, că îl va sprijini pe liderul partidului doar atât timp cât consideră că proiectele acestuia „sunt necesare și benefice pentru România”. Într-o postare pe Facebook, Veștea a afirmat că l-a sprijinit pe Bolojan „în toate proiectele sale” și că va continua „atâta timp cât” are convingerea că acestea sunt utile pentru România și români. Presiune pe PNL: negocieri pentru continuarea guvernării În același mesaj, Veștea a indicat direcția pe care ar trebui să o urmeze partidul după pierderea majorității: PNL „trebuie să se reașeze la masa negocierilor cu partidele proeuropene” și să identifice soluții pentru a continua guvernarea. El a legat miza politică de impactul în administrația locală, susținând că primarii PNL răspund direct pentru proiecte concrete – de la creșe la drumuri și proiecte cu fonduri europene – și au nevoie „la centru” de un partid care „nu îi abandonează la jumătatea drumului”. Context intern: Veștea a blocat anterior o propunere a lui Bolojan Libertatea amintește că Adrian Veștea s-a opus pe 2 februarie, în ședința Biroului Politic Național al PNL de la Vila Lac, propunerii lui Ilie Bolojan de a schimba șefii liberalilor din sectoarele 2, 3, 4 și 5 din București, iar inițiativa a fost atunci blocată la vot. În acest context, publicația notează că, „coroborat cu mesajul de acum”, Bolojan s-ar mai putea baza „cu certitudine” pe un singur prim-vicepreședinte, Ciprian Ciucu, în timp ce ceilalți trei – Cătălin Predoiu, Nicoleta Pauliuc și Adrian Veștea – ar avea poziții „tot mai îndepărtate” față de liderul PNL. Ce a declanșat criza: Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune Parlamentul l-a demis marți, 5 mai, pe premierul Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR, iar odată cu el a căzut întregul Guvern, după 11 luni de la învestire, mai arată Libertatea. Moțiunea a trecut cu 281 de voturi, „exact” același număr cu care a fost demis premierul Florin Cîțu în octombrie 2021. Publicația menționează și că partidul condus de Sorin Grindeanu își retrăsese miniștrii cu două săptămâni înainte. Ilie Bolojan este președinte „plin” al PNL din iulie 2025, iar mandatul său expiră în 2027, după ce statutul partidului a redus durata mandatului de la 4 la 2 ani. [...]
Premierul Ilie Bolojan a legat apărarea măsurilor fiscale de corecția deficitului și a acuzat PSD de ipocrizie , susținând că deciziile privind TVA și CASS au fost luate „împreună”, în contextul moțiunii de cenzură dezbătute și votate luni în Parlament, potrivit Digi24 . Atacul premierului a venit ca reacție la titlul moțiunii – „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului” – și s-a concentrat pe ideea că ajustarea deficitului nu poate fi făcută fără costuri economice. Bolojan a spus că „încă nu s-a văzut nicăieri în lume o corecţie de deficit fără o constrângere economică, fără un efort”. Miza: cine își asumă costul politic al ajustării fiscale În intervenția din plen, premierul a respins acuzațiile din moțiune privind „sărăcirea populației”, creșterea TVA și CASS, afirmând că aceste decizii au fost cunoscute și agreate și de PSD. „Păi nu le-am hotărât pe astea împreună, nu ştim asta, stimaţi colegi? Cât sunteţi de ipocriţi?” Bolojan a mai susținut că vârful de deficit bugetar – menționat de el la 9,3% din PIB – a fost momentul în care s-a produs, de fapt, „sărăcirea populației”, iar costurile din 2023–2024 sunt resimțite acum. Atac direct la credibilitatea PSD Premierul a atacat și credibilitatea unor lideri ai PSD, folosind o formulare dură despre „oameni care locuiesc în penthouse-uri din offshore-uri” și care „sfidează bunul simţ”, despre care a spus că nu pot poza în apărători ai celor afectați de măsuri. „Nu pot să accept (…) ca oameni care locuiesc în penthouse-uri din offshore-uri şi care sfidează bunul simţ, să vină să explice cum plâng pe umărul românilor.” Ce urmează: votul pe moțiune și aritmetica parlamentară Moțiunea de cenzură este votată astăzi, 5 mai, și a fost semnată de 254 de parlamentari (PSD, AUR, POT, PACE și neafiliați), însă demersul „a mai pierdut din sprijin pe parcurs”, conform aceleiași surse. Pentru demiterea Guvernului Bolojan ar fi necesare cel puțin 233 de voturi. În calculele prezentate în articol, PSD (129) și AUR (90) ar avea împreună 219 parlamentari, sub pragul necesar. Totodată, parlamentari aleși pe listele POT, care s-au desprins și au format partidul UNIT, au anunțat că nu vor vota moțiunea, deși au semnat depunerea ei, motivând că inițiatorii nu au explicat un plan pentru cazul în care guvernul cade. [...]
Guvernul a fost demis de Parlament, iar Nicușor Dan cere calm și anunță negocieri pentru un nou executiv în urma moțiunii de cenzură, subliniind că România rămâne stabilă și își continuă direcția pro-occidentală. Declarația a fost transmisă live pe Facebook, unde președintele a punctat că momentul nu este unul fericit pentru o democrație, însă instituțiile funcționează, iar țara nu se abate de la principalele sale obiective. El a insistat asupra consensului existent între partidele pro-occidentale pe teme esențiale, precum aderarea la OCDE, execuția bugetului pe 2026 și continuarea programelor europene. Printre reperele menționate de șeful statului se află termenele importante din perioada următoare: 31 mai 2026: încheierea contractelor din programul SAFE și ultimele ajustări pentru proiectele din PNRR 31 august 2026: finalizarea implementării PNRR Nicușor Dan a invocat și votul recent din Parlament pentru investiții de aproximativ 9 miliarde de lei în programul SAFE, considerându-l o dovadă a acordului politic pe marile direcții, chiar și în contextul moțiunii de cenzură. În perioada următoare vor începe consultările pentru formarea unui nou guvern, mai întâi în format informal, apoi oficial. Președintele a spus că va ține cont de așteptările cetățenilor legate de funcționarea statului, combaterea corupției și nivelul de trai, în discuțiile cu partidele. Acesta a respins varianta alegerilor anticipate și a arătat că noul guvern va fi format într-un termen rezonabil, păstrând orientarea pro-occidentală a României. Mesajul transmis a fost unul de calm și continuitate, în contextul schimbării politice generate de votul din Parlament. [...]
