Știri
Știri din categoria Politică

AUR condiționează intrarea la guvernare de obținerea funcției de premier, ceea ce complică ecuația formării rapide a unui nou cabinet după căderea Guvernului Bolojan, în condițiile în care președintele Nicușor Dan a anunțat discuții „informale” înaintea consultărilor oficiale, potrivit HotNews.
George Simion a declarat că AUR este „dispus să intre la guvernare” și să „corecteze erorile” guvernării anterioare, dar „atâta timp cât AUR este acceptat să desemneze premierul”. În același timp, liderul AUR a spus că PSD, ca primul partid ca pondere în Parlament, „este îndreptățit la prima nominalizare a unui candidat de premier”, indicând o poziționare care combină revendicarea funcției cu recunoașterea unui avantaj procedural al PSD.
Simion s-a declarat nemulțumit de faptul că președintele Dan a vorbit despre „discuții informale” cu partidele înainte de consultările oficiale și a spus că AUR ia în calcul să nu participe la consultări. Declarația sa include și o critică directă la adresa modului în care ar urma să fie organizate discuțiile.
De asemenea, liderul AUR a contestat formularea „termen rezonabil” folosită de președinte pentru instalarea unui nou cabinet, afirmând că expresia poate însemna „jumătate de an, un an” și susținând că „nu putem rămâne cu Ilie Bolojan pe termen nedeterminat” în regim interimar.
Simion a mai afirmat că AUR nu susține „niciun premier de la PSD” și că „singura variantă” în care partidul ar intra la guvernare este să aibă premierul. Tot el a spus că AUR ar sista „orice asistență financiară internațională” până când România ajunge la deficit bugetar de 3%, precizând că „este vorba de Ucraina, dar nu numai de Ucraina”.
În aceeași conferință, senatorul Petrișor Peiu a prezentat măsuri pe care AUR le-ar adopta dacă ar deveni principalul partid de guvernământ, cu accent pe energie. Printre ideile menționate:
Guvernul Bolojan a fost demis marți, după adoptarea moțiunii de cenzură PSD-AUR „Stop planului Bolojan”, cu 281 de voturi din 285 valabil exprimate, peste pragul de 233. Cabinetul rămâne interimar până la desemnarea unui nou premier.
În prima apariție publică după demitere, președintele Nicușor Dan a spus că va începe discuțiile cu partidele și că România va avea „un guvern pro-occidental” într-un „termen rezonabil”, excluzând scenariul alegerilor anticipate.
Pe poziționările partidelor, HotNews notează că liderul PSD Sorin Grindeanu a spus că dorește „păstrarea coaliției” și că PSD nu susține guverne minoritare, adăugând că „toate opțiunile sunt deschise” și că partidul „nu ne dorim premier tehnocrat”. În PNL, conducerea a votat întărirea rezoluțiilor potrivit cărora PNL nu va mai colabora cu PSD (34 pentru, 10 abțineri), iar în USR Comitetul politic a reconfirmat rezoluția care exclude o majoritate guvernamentală cu PSD (detalii în materialul HotNews).
Recomandate

UDMR condiționează orice sprijin parlamentar pentru un guvern PSD de evitarea unei majorități care să depindă de AUR , într-un moment în care social-democrații nu ar avea încă voturile necesare pentru învestitură, potrivit HotNews . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , a spus că Uniunea nu exclude să voteze un guvern „constituit în jurul PSD”, chiar dacă nu ar intra la guvernare, însă „totul va depinde de majoritatea care se va strânge” în jurul social-democraților. Condiția enunțată explicit este ca UDMR să nu ajungă „cu AUR în aceeași barcă”. În același timp, Csoma Botond a indicat că președintele Nicușor Dan ar putea să nu îl desemneze pe candidatul comun PNL–USR–UDMR pentru funcția de prim-ministru, Siegfried Mureșan . „Am avut și avem un candidat comun la funcția de prim-ministru Siegfried Mureșan. Trebuie să vedem pe cine va desemna domnul președinte Nicușor Dan. Pare ca nu pe Siegfried Mureșan.” Ce înseamnă pentru aritmetica votului din Parlament Miza este una de majoritate: potrivit unor surse apropiate discuțiilor pentru formarea noului guvern, PSD nu ar fi strâns încă toate voturile necesare. În acest moment, PSD s-ar baza pe voturile a două grupuri desprinse din POT și SOS România (PACE și UPR), cu care ar fi semnat acorduri parlamentare, totalizând 152 de voturi. Conducerea PSD ar lua în calcul și cele 17 voturi ale grupului Minorităților Naționale. În această ecuație, cele 31 de voturi ale UDMR devin relevante: fără ele, PSD ar avea „și mai mare nevoie” de voturi de la AUR, conform informațiilor citate. UDMR: sprijin punctual, dar fără participare la guvernare Csoma Botond a mai afirmat că nu crede „că UDMR va participa la o guvernare dacă domnul Siegfried Mureșan nu va fi desemnat”. Până acum, UDMR s-a coordonat cu PNL și USR în susținerea lui Mureșan pentru funcția de premier. După demiterea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură PSD–AUR, UDMR a exclus susținerea unui nou guvern într-o majoritate din care să facă parte și parlamentari AUR. Critici interne la adresa lui Siegfried Mureșan Deși spune că UDMR îl susține în continuare pe Mureșan, Csoma Botond s-a declarat nemulțumit că acesta nu ar fi încercat să formeze o majoritate parlamentară și că ar fi lipsit din spațiul public după desemnare. „De mult n-a mai apărut în spațiul public. După desemnare a dispărut din viața publică. Nici măcar nu a încercat. Ar fi trebuit să facă demersuri să încerce să formeze o majoritate în Parlament”. Ce urmează În lipsa unei majorități, surse apropiate negocierilor au indicat pentru HotNews că la vot ar putea participa și câțiva parlamentari de la AUR, dar numai cu condiția să părăsească grupul parlamentar. În acest context, poziționarea UDMR — vot posibil pentru un guvern PSD, dar fără dependență de AUR — poate influența direct formula de majoritate și calendarul învestiturii. [...]

AUR vrea să introducă sancțiuni și termene-limită în Constituție pentru desemnarea premierului și dizolvarea Parlamentului , într-un demers cu impact direct asupra regulilor de funcționare a instituțiilor în crize guvernamentale, potrivit Mediafax . Partidul spune că modificarea ar preveni repetarea blocajului politic prelungit după demiterea Guvernului Ilie Bolojan, la începutul lunii mai. AUR anunță că a decis, în Consiliul Național de Conducere reunit în județul Mehedinți, promovarea „în perioada următoare” a unui proiect de revizuire constituțională care să introducă termene clare pentru soluționarea crizelor guvernamentale. Formațiunea condusă de George Simion susține că actuala Constituție a permis prelungirea crizei de la începutul lunii mai până la finalul verii. Termene obligatorii și consecințe pentru președinte Una dintre propunerile centrale vizează stabilirea unui termen maxim în care președintele să fie obligat să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru. Conform proiectului anunțat de AUR, depășirea acestui termen ar urma să ducă la încetarea de drept a mandatului prezidențial. Partidul îl acuză pe președintele Nicușor Dan că amână o nouă nominalizare de premier de teama declanșării alegerilor anticipate și a unei eventuale victorii a opoziției. „România nu poate rămâne luni întregi cu un Guvern demis, în timp ce președintele calculează ce premier îi convine, ce majoritate poate construi și cum poate evita alegerile anticipate. Dacă actuala Constituție permite unui președinte să prelungească o asemenea situație timp de 117 zile, atunci această vulnerabilitate trebuie corectată” Dizolvarea automată a Parlamentului după 60 de zile fără Guvern AUR mai propune ca Parlamentul să fie dizolvat de drept dacă nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Contextul: criza guvernamentală începută în mai Criza politică a început după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. În perioada următoare, președintele Nicușor Dan a inițiat consultări pentru formarea unei majorități, iar prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a obținut sprijinul necesar. Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea, însă Guvernul propus de acesta a fost respins în Parlament. După acest eșec, PSD l-a nominalizat pe Sorin Grindeanu, iar PNL, USR și UDMR l-au propus pe europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, însă președintele a refuzat să facă o desemnare, motivând că niciun nume nu poate strânge o majoritate. În același timp, președintele Nicușor Dan a exclus în repetate rânduri organizarea de alegeri anticipate și formarea unui guvern la care să participe și AUR. [...]

AUR continuă demersul de suspendare a președintelui Nicușor Dan , iar miza imediată este dacă inițiativa va strânge sprijin parlamentar dincolo de propriile rânduri, potrivit G4Media . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , spune că formațiunea merge mai departe cu strângerea semnăturilor pentru declanșarea procedurii. Peiu a declarat la Antena 3 CNN că „nu s-a schimbat absolut nimic” în privința planului de suspendare și demitere a președintelui și a acuzat modul în care șeful statului își exercită atribuțiile, pe care îl descrie drept „o sfidare a realităților”. „Mergem înainte cu procesul de strângere a semnăturilor parlamentarilor care vor să țină suspendarea și apoi procedura de demitere a președintelui. Nu s-a schimbat absolut nimic.” Căutarea de semnături în afara AUR Un element relevant din declarațiile senatorului este deschiderea către susținere din partea altor partide. Peiu a afirmat că la discuții recente au participat și „colegi de la alte partide”, fără să ofere nume sau un număr, precizând că urmează „o comunicare publică foarte precisă” cu „datele exacte”. Tot el a spus că AUR așteaptă ca partidele „nemulțumite” de modul în care președintele și-ar fi exercitat prerogativele să se alăture demersului și să își asume public această poziție. Context: demers început în iulie și o platformă de transparență Conform informațiilor prezentate, AUR a început demersurile de suspendare încă din luna iulie. La începutul lunii august, liderul AUR George Simion a declarat că au fost strânse deja „un număr important” de semnături. Formațiunea a lansat și o platformă prin care, potrivit descrierii din articol, „fiecare român va putea vedea dacă parlamentarul său a semnat pentru suspendare sau nu”. În acest moment, din datele disponibile în sursă, nu este precizat câte semnături au fost strânse și nici ce parlamentari din alte partide ar susține inițiativa. [...]

PSD își asumă un calendar accelerat pentru instalarea unui guvern, chiar și cu voturi venite punctual din opoziție , iar Sorin Grindeanu spune că nu exclude sprijin parlamentar inclusiv de la AUR, fără a negocia o alianță, potrivit HotNews . Mesajul vine în contextul blocajului politic și al presiunii pentru desemnarea rapidă a unui premier, pe fondul acuzațiilor PSD privind deteriorarea situației economice și sociale. Grindeanu a declarat, la Sinaia, după ședința Consiliului Politic Național, că „poziția noastră nu s-a schimbat” în privința unei guvernări comune cu AUR și că „nu există perspectivă de a avea alianță de guvernare cu AUR”. În același timp, liderul PSD a indicat că mizează pe voturi „inclusiv pe oameni de bună credință de la partidele de dreapta” pentru trecerea unui guvern. Voturi „foarte bine”, dar fără „rupt partide” Întrebat dacă PSD ar accepta voturi de la parlamentari AUR care ar părăsi partidul, Grindeanu a spus că nu va încerca să provoace astfel de plecări, dar că orice sprijin în Parlament este binevenit: „Eu n-am să umblu să rup partide sau să fac lucruri de acest tip. Dacă vom primi votul din partea unor partide sau unor parlamentari că sunt de la AUR, că sunt de la USR, de la PNL, foarte bine.” În paralel, Consiliul Politic Național al PSD a votat în unanimitate o rezoluție potrivit căreia partidul nu va susține un guvern din care nu face parte. Concret, PSD își fixează ca opțiuni fie un guvern minoritar PSD, fie un guvern „în jurul PSD”. PSD: premier de la partid și termen „până în 15 septembrie” Grindeanu a afirmat că PSD merge la Cotroceni cu propunerea de prim-ministru din partea partidului, decizie luată „de acum trei luni”, și a spus că își asumă funcția, cu precizarea că desemnarea aparține președintelui. În același registru, a cerut o desemnare rapidă și a indicat un termen-țintă: „Eu mi-aș dori să avem un guvern cu puteri depline până în 15 septembrie.” Liderul PSD a legat urgența de intrarea în sesiunea parlamentară ordinară și de nevoia ca România să revină „într-un calendar normal”. Context: consultări la Cotroceni și presiunea pentru anticipate În același tablou, președintele AUR, George Simion , a susținut că „până cel puțin pe 21 septembrie” nu va fi desemnat niciun premier și a reluat apelul pentru alegeri anticipate, în timp ce AUR a adoptat o rezoluție în acest sens, potrivit relatării din articol. Separat, președintele Nicușor Dan a anunțat că la începutul lunii septembrie va organiza o nouă rundă de consultări cu partidele pentru desemnarea premierului, afirmând că se așteaptă să fie găsită o majoritate pentru un guvern stabil. [...]

USR își închide opțiunile de negociere și condiționează formarea majorității : partidul spune că nu va vota niciun guvern în care PSD are orice fel de reprezentare, ceea ce reduce spațiul de compromis într-un moment de criză politică, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută marți, la Palatul Parlamentului , de purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler. El a afirmat că poziția formațiunii este „neschimbată” și „consecventă” încă dinaintea votării moțiunii de cenzură și că, fiind vorba despre o criză politică, „răspunsul nu poate fi decât o soluție politică”. Ce exclude USR, explicit Seidler a spus că USR nu va vota un guvern cu PSD sau „surogat” de PSD, indiferent de nivelul funcției vizate, enumerând: premier; ministru; secretar de stat; prefect. Pe cine susțin USR, PNL și UDMR pentru funcția de premier În același context, Seidler a declarat că USR, PNL și UDMR susțin nominalizarea liberalului Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Informațiile disponibile în materialul citat nu includ detalii despre calendarul consultărilor sau despre pașii următori ai procedurii de desemnare și învestire. [...]

Reconfigurarea Biroului Permanent al Camerei Deputaților , votată fără PNL și USR, indică o nouă aritmetică de putere în Parlament , după ce cele două partide au părăsit plenul înaintea procedurii, pe fondul unei dispute privind împărțirea funcțiilor, potrivit Adevărul . Plenul Camerei Deputaților a votat marți componența Biroului Permanent pentru sesiunea ordinară de toamnă, însă alegerea conducerii a avut loc în absența deputaților PNL și USR, care au ieșit din sală în semn de protest. În pofida boicotului, au fost validați vicepreședinții, secretarii și chestorii, conform informațiilor transmise de Agerpres . Cum arată noul Birou Permanent Vicepreședinți: Natalia Intotero (PSD) Gianina Șerban (AUR) Adrian Cozma (PNL) Cătălin Drulă (USR) Secretari: Silvia Mihalcea (PSD) Ramona Ioana Bruynseels (AUR) Ovidiu Ganț (grupul minorităților naționale) Verginia Vedinaș (SOS România) Chestori: Daniel Lungu (PSD) Simona Bucura-Oprescu (PSD) Bogdan Velcescu (AUR) Magyar Lorand-Balint (UDMR) De ce au ieșit PNL și USR din plen Votul a fost precedat de schimburi dure de replici între partidele parlamentare, pe tema repartizării funcțiilor din Biroul Permanent. Gabriel Andronache, liderul deputaților PNL, a contestat distribuirea, susținând că ar încălca o înțelegere stabilită la începutul legislaturii și că liberalii ar fi fost privați de o funcție care le-ar fi revenit potrivit ponderii parlamentare. Din partea AUR, Mihai Adrian Enache a respins argumentul PNL, afirmând că acordul invocat ar fi fost negociat fără consultarea tuturor grupurilor parlamentare și a cerut respectarea reprezentării rezultate din actuala configurație a Parlamentului. USR, prin lidera de grup Diana Stoica, a acuzat formarea unei noi majorități între PSD, AUR și alte formațiuni pe care le-a catalogat drept extremiste. Disputa a continuat după intervenția liderului AUR, George Simion, care a susținut că PNL și USR „și-a pierdut legitimitatea” și a cerut revenirea la votul popular, inclusiv prin alegeri anticipate. Cătălin Drulă (USR) a acuzat, la rândul său, existența unei înțelegeri PSD–AUR și a cerut clarificări privind susținerea unei eventuale majorități comune. Ulterior, PNL a anunțat retragerea din sală, denunțând ceea ce a numit o „majoritate formată pe sub masă” între PSD, AUR, SOS România și UPR. [...]