Tag: aur
Știri despre „aur”
Aurul atinge un nou maxim istoric – investitorii fug dinspre dolar către active de refugiu, pe fondul tensiunilor comerciale și al riscului de shutdown în SUA
Prețul aurului a depășit în această săptămână pragul de 5.100 dolari pe uncie, atingând un nou maxim istoric , în contextul escaladării tensiunilor comerciale și al îngrijorărilor privind o posibilă închidere parțială a guvernului american, informează CNBC . Marți, metalul prețios a încheiat cea de-a șaptea sesiune consecutivă de creștere, urcând până la 5.151 dolari, după ce luni înregistrase un record intrazilnic de 5.110,50 dolari. Această apreciere spectaculoasă este alimentată de mai mulți factori simultani: anunțurile președintelui Donald Trump privind impunerea de tarife de 25% pe automobilele, lemnul și produsele farmaceutice din Coreea de Sud, amenințările cu taxe de 100% asupra Canadei dacă Ottawa încheie un acord comercial cu China, și deprecierea semnificativă a dolarului american . Acesta din urmă a atins cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, speculațiile indicând posibile intervenții valutare coordonate SUA-Japonia. Contextul macroeconomic susține explozia prețului aurului Aurul a crescut cu aproximativ 18% de la începutul anului, după un avans de 64% în 2025, cel mai bun an din 1979 încoace. Investitorii pariază pe așa-numita „debasement trade” – o strategie de protecție împotriva pierderii valorii monedelor și a obligațiunilor suverane. Riscul ca guvernul SUA să intre în shutdown este ridicat , piețele de predicție indicând o probabilitate de 81% pentru o închidere parțială până la 31 ianuarie, din cauza blocării bugetului Departamentului pentru Securitate Internă în Senatul american. În același timp, Rezerva Federală începe marți o reuniune de două zile, în care este de așteptat să mențină dobânzile neschimbate. Totuși, investitorii urmăresc cu atenție declarațiile președintelui Jerome Powell, orice semnal dovish fiind în favoarea aurului. Băncile majore își ajustează previziunile Optimismul a determinat mai multe instituții financiare să își revizuiască în sus țintele pentru aur: Goldman Sachs : nouă țintă – 5.400 dolari (de la 4.900 anterior) Societe Generale : estimează 6.000 dolari până la finalul anului Morgan Stanley : scenariu optimist – 5.700 dolari OCBC Bank : prognozează 5.600 dolari Cererea din partea băncilor centrale este un alt factor esențial – conform Goldman Sachs, băncile centrale din piețele emergente cumpără în medie 60 de tone de aur pe lună, de peste trei ori mai mult decât înainte de 2022. Și argintul urcă spectaculos Argintul a depășit ritmul de apreciere al aurului , urcând cu peste 50% în 2026. Luni, a atins un vârf de 117,69 dolari pe uncie, înainte de a corecta ușor către 110 dolari. Cererea vine atât din zona de protecție financiară, cât și din cererea industrială ridicată, care duce la o piață fizică tensionată. Fawad Razaqzada , analist la City Index, subliniază că „traderii preferă să cumpere pe corecții, nu să vândă pe creșteri”, semnalând o tendință de susținere a prețurilor pe termen scurt. Evoluții și pe piața valutară românească În sesiunea din 27 ianuarie 2026 , gramul de aur a fost cotat la 700,86 lei, în ușoară scădere față de ziua anterioară. Totuși, nivelul rămâne extrem de ridicat – cu aproape 100% mai mare decât în urmă cu doi ani. Dolarul american a continuat să se deprecieze, atingând 4,2871 lei , iar euro a fost cotat la 5,0959 lei . Pe fondul crizei de încredere în dolar și al riscurilor politice din SUA, aurul își consolidează poziția de principal activ de refugiu, iar investitorii se reorientează masiv către active fizice și valute considerate mai stabile, precum francul elvețian sau euro. [...]
Bitcoin, prins între Fed, Trump și aur – minime anuale și ieșiri masive din ETF-uri
Bitcoin a coborât în weekend sub pragul de 88.000 de dolari, atingând cel mai scăzut nivel din 2026, în timp ce lichidările în lanț și incertitudinea geopolitică au dus la un exod de pe piețele de criptomonede , informează Bloomberg . Moneda digitală a pierdut până la 3,5% duminică, atingând un minim de aproximativ 86.000 de dolari, înainte de a reveni ușor la 87.700 luni dimineață în Asia. Potrivit datelor agregate de CoinGlass , lichidările totale înregistrate în ultimele 24 de ore pe piața cripto s-au apropiat de 750 de milioane de dolari, peste 77% provenind din poziții „long” – semn că investitorii care mizau pe o creștere au fost prinși pe picior greșit. Numai în contractele futures Bitcoin s-au înregistrat lichidări de aproximativ 226 de milioane de dolari. În paralel, aurul a atins luni un nou maxim istoric, depășind 5.100 de dolari uncia, în timp ce argintul a urcat peste 109 dolari – semne clare ale unei repoziționări globale către active de refugiu. Evoluția coincide cu ieșiri masive din fondurile tranzacționate la bursă (ETF-uri) pe Bitcoin: conform Farside , ETF-urile listate în SUA au înregistrat ieșiri nete de 1,72 miliarde de dolari în cinci zile de tranzacționare, încheiate pe 24 ianuarie. Cel mai afectat a fost iShares Bitcoin Trust al BlackRock, cu retrageri de 356 milioane de dolari într-o singură zi. Suport tehnic fragil și riscuri de scădere suplimentară Analiștii tehnici consideră că zona de 86.000 de dolari reprezintă un nivel critic de suport. Christopher Kennis de la 10x Research a subliniat că intervalele 88.000–89.000 și 85.000–86.000 sunt niveluri cheie, o străpungere descendentă putând deschide calea către 84.000 de dolari, potrivit CryptoSlate . De asemenea, pragul psihologic de 90.000 de dolari, care a oferit suport în ianuarie, s-a transformat acum într-o zonă de rezistență. Georgii Verbitskii, fondatorul platformei Web3 TYMIO, observă că „slăbiciunea actuală a Bitcoin provine din lipsa de interes a investitorilor instituționali la aceste niveluri”, conform unei declarații pentru Yahoo Finance . Presiuni geopolitice și incertitudini din partea administrației Trump Această scădere accentuată are loc într-un climat geopolitic tot mai tensionat. Piețele au fost afectate de amenințarea președintelui Donald Trump cu impunerea unor tarife de 100% asupra mărfurilor canadiene, ca reacție la un acord comercial între Canada și China, scrie NPR . Criza a urmat unor săptămâni marcate de tensiuni în jurul tentativei lui Trump de a achiziționa Groenlanda, ceea ce a provocat disensiuni în cadrul NATO, rezolvate în cele din urmă printr-un acord cu secretarul general Mark Rutte. Joel Kruger, strateg al piețelor la LMAX Group, a declarat pentru Finance Magnates că piața cripto a suportat „cel mai dur impact al deteriorării sentimentului global față de risc”, citând „imprevizibilitatea administrației americane, temerile privind retragerea pozițiilor în yen și implicațiile mai largi pentru creșterea economică globală”. Toate privirile către Fed Investitorii așteaptă cu interes decizia Rezervei Federale din 28 ianuarie. Deși piețele mizează pe menținerea dobânzilor, comentariile președintelui Jerome Powell vor fi analizate cu atenție pentru indicii privind viitoarea traiectorie monetară. La acest context se adaugă și publicarea rezultatelor financiare ale unor giganți tehnologici precum Microsoft, Meta, Apple și Tesla, care ar putea influența sentimentul general față de activele riscante, notează Blockmanity . Într-un început de an deja complicat, Bitcoin și piețele cripto se confruntă cu o combinație de factori negativi – tehnici, macroeconomici și geopolitici – care pun sub semnul întrebării continuarea trendului ascendent din 2025. [...]
Aurul trece pragul de 5.000 dolari uncia – record istoric pe fondul tensiunilor globale
Prețul aurului a atins luni, 26 ianuarie 2026, un nou record istoric, depășind pragul de 5.000 de dolari uncia, pe fondul intensificării tensiunilor geopolitice și al temerilor legate de sustenabilitatea fiscală globală, informează CNBC . Cotațiile spot au urcat cu 1,2%, ajungând la 5.045 dolari uncia, în timp ce contractele futures pentru februarie s-au tranzacționat la 5.036 dolari uncia. Această evoluție semnalează o continuare a tendinței de refugiere a investitorilor în active considerate sigure, în special în contextul incertitudinilor generate de crizele recente din Groenlanda, Venezuela și Orientul Mijlociu. Băncile centrale contribuie semnificativ la cererea globală de aur, cu achiziții estimate la 60 de tone lunar, nivel mult peste media de dinainte de 2022, care era de aproximativ 17 tone. În special băncile centrale din economiile emergente continuă să-și consolideze rezervele de aur, în detrimentul altor forme de active valutare. Un alt motor al creșterii este interesul investitorilor instituționali și al celor individuali. Din 2025 până în prezent, fondurile de tip ETF din Occident au adăugat aproximativ 500 de tone de aur în portofolii, potrivit estimărilor Goldman Sachs . Banca americană a revizuit recent în creștere prognoza pentru prețul aurului la finalul lui 2026, de la 4.900 la 5.400 de dolari uncia, mizând pe faptul că îngrijorările legate de politicile macroeconomice și fiscale globale vor persista. Union Bancaire Privée (UBP) anticipează, la rândul său, un an puternic pentru aur, cu un preț-țintă de 5.200 dolari uncia până la sfârșitul lui 2026. Cererea din partea familiilor cu venituri mari și utilizarea tot mai largă a aurului pentru acoperirea riscurilor economice extind piața acestui metal dincolo de canalele tradiționale. Pe lângă aur, și argintul a înregistrat o evoluție spectaculoasă, cu o creștere de 3% luni, până la 106,1 dolari uncia, susținut de cererea industrială. În ansamblu, analiștii consideră că ascensiunea aurului este alimentată de o combinație de factori: incertitudinea geopolitică, temerile privind politicile fiscale globale și schimbările de comportament în rândul marilor deținători de capital, care preferă activele tangibile ca formă de protecție. [...]
AUR conduce în intențiile de vot cu 35% - PSD crește ușor la 23%, PNL scade la 18% conform sondajului CURS
AUR se menține pe primul loc în preferințele electoratului cu 35%, iar PSD urcă la 23%, într-un peisaj politic marcat de fragmentare și neîncredere publică , potrivit Adevărul , care citează un sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS). Chiar dacă AUR își conservă scorul față de decembrie 2025, nu se remarcă nicio coagulare în jurul unui pol majoritar. Dimpotrivă, datele indică o dispersie a opțiunilor de vot, cu partidele din centru – precum PNL – în ușoară scădere. Clasamentul partidelor (ianuarie 2026): AUR – 35% (constant) PSD – 23% (+1 punct față de decembrie) PNL – 18% (-1 punct) USR – 10% (+1 punct) UDMR și SOS România – 5% fiecare (constant) Partidul Oamenilor Tineri – 2% (-1 punct) Altele – 2% Acest echilibru fragil reflectă, în opinia sociologilor, o ruptură între așteptările publice și oferta partidelor tradiționale. Alegătorii nu se mobilizează în jurul unui actor dominant, ci se orientează spre opțiuni percepute drept anti-sistem, în paralel cu o încredere foarte scăzută în liderii politici. Neîncredere în liderii politici – nicio figură dominantă Studiul CURS subliniază o criză acută de încredere în conducătorii politici. Niciun lider nu depășește pragul de 36% opinii favorabile, iar majoritatea au niveluri de respingere care trec de 60%: Lider politic Opinie favorabilă Opinie nefavorabilă Călin Georgescu 36% 60% George Simion 32% peste 60% Nicușor Dan 31% peste 60% Ilie Bolojan - peste 70% Sorin Grindeanu - peste 70% Diana Șoșoacă - 80% Dominic Fritz, A. Gavrilă Nivel scăzut de notorietate publică Această lipsă de lideri credibili accentuează tendințele de dezangajare civică, dar și polarizarea pe teme sensibile. Instituțiile statului – încredere limitată în cele politice Diferențele de percepție sunt semnificative între instituțiile cu rol operațional și cele politice: Armata, Pompierii și Biserica se bucură de cea mai mare încredere (61–80%). Poliția și Uniunea Europeană trec pragul de 50%. Guvernul, Parlamentul, Curtea Constituțională, Președinția și Justiția sunt privite negativ de peste 67% dintre cetățeni. Această ruptură între cetățeni și instituțiile politice este considerată un factor major de instabilitate și alimentare a discursului populist. Așteptări economice negative pentru 2026 Sentimentul de nesiguranță economică domină percepția publică: 63% anticipează o înrăutățire a situației lor financiare în 2026. 29% se așteaptă la stagnare. Doar 7% cred că le va fi mai bine. În privința prețurilor, 90% estimează că vor crește (56% semnificativ, 34% moderat). Lipsa unei perspective economice pozitive amplifică dezamăgirea față de elitele politice și contribuie la radicalizarea unor segmente din electorat. Reunificarea cu Republica Moldova – temă polarizantă Chestionați despre un posibil referendum privind unirea cu Republica Moldova: 56% ar vota „pentru”, 37% „împotrivă”, 7% nu au o opinie. Deși majoritatea e favorabilă, procentul semnificativ al opoziției indică un potențial mare de polarizare, mai ales în context electoral. Metodologia sondajului Sondajul CURS a fost realizat în perioada 14–23 ianuarie 2026 , prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion probabilist și stratificat de 1.067 de persoane adulte . Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. [...]
Leul se depreciază ușor în fața principalelor valute – aurul atinge un nou maxim, semnal de incertitudine economică
În data de 23 ianuarie 2026, leul a continuat să piardă teren în fața principalelor valute internaționale , conform BNR , iar aurul a atins cel mai mare nivel din ultimii ani, indicând o creștere a aversiunii la risc în rândul investitorilor. Euro a fost cotat la 5,0943 lei, în ușoară creștere față de ziua precedentă, în timp ce dolarul american a scăzut la 4,3411 lei, o depreciere de 0,37%. În schimb, francul elvețian (5,4922 lei) și lira sterlină (5,8734 lei) au crescut, întărind percepția că leul traversează o perioadă de volatilitate, influențată atât de factori interni, cât și de contextul internațional. Printre cele mai semnificative mișcări ale zilei se remarcă evoluția gramului de aur, care a urcat la 687,7477 lei – o creștere de 1,63% față de ziua anterioară. Este o valoare record în ultimele 548 de zile, potrivit analizei noastre, semn că mulți investitori preferă plasamentele sigure, în contextul unei percepții crescute de incertitudine economică. De altfel, creșterea aurului vine pe fondul tensiunilor politice interne și al incertitudinilor generate de politicile publice neclare, după ce Primăria Capitalei a amânat din nou rezolvarea problemelor legate de sistemul centralizat de încălzire, iar Nicușor Dan a criticat în termeni duri inițiativele guvernamentale. Tabelul de mai jos sintetizează evoluțiile principalelor valute și a aurului, raportat la ziua anterioară: Monedă Curs 23.01.2026 (lei) Variație (%) Diferență vs. ziua anterioară Euro (EUR) 5,0943 +0,01% +0,0007 Dolar american (USD) 4,3411 -0,37% -0,0161 Liră sterlină (GBP) 5,8734 +0,25% +0,0146 Franc elvețian (CHF) 5,4922 +0,05% +0,0025 Aur (XAU) 687,7477 +1,63% +11,0281 Mișcările de pe piața valutară reflectă o dinamică tensionată, mai ales în contextul în care lira turcească a pierdut 0,30%, ajungând la 0,1001 lei, iar zlotul polonez a câștigat 0,17%, ajungând la 1,2112 lei. În paralel, forintul ungar a continuat să se aprecieze (+0,35%), atingând un maxim recent, iar dolarul canadian (3,1493 lei) și cel neo-zeelandez (2,5611 lei) și-au păstrat relativa stabilitate. În ansamblu, tendința de depreciere a leului este modestă, dar susținută, pe fondul incertitudinilor interne și internaționale. În lipsa unor semnale clare din partea guvernului privind măsuri economice coerente, piața tinde să favorizeze monedele și activele considerate sigure. Creșterea aurului confirmă acest lucru, reflectând că, în momente tensionate, investitorii aleg conservarea valorii în detrimentul riscului valutar. Pe termen scurt, cursul euro se află într-o zonă tehnică de rezistență între 5,0900 – 5,1000 lei. În funcție de evoluțiile politice și de reacțiile piețelor externe, această zonă ar putea fi spartă în sus sau consolidată, în funcție de volatilitatea externă și de încrederea investitorilor în moneda națională. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să tempereze efectele negative prin măsuri clare și sustenabile, sau dacă trendul actual se va accentua. [...]
Bursele asiatice în scădere pentru a treia zi consecutivă – vânzările de obligațiuni și tensiunile comerciale afectează piețele globale
Piețele bursiere din Asia au înregistrat pierderi pentru a treia sesiune consecutivă pe 21 ianuarie , pe fondul unei vânzări masive de obligațiuni declanșate de creșterea randamentelor titlurilor de stat japoneze și al tensiunilor comerciale tot mai accentuate dintre SUA și Europa, cauzate de disputa privind Groenlanda, notează Share Talk . În ciuda unui discurs conciliant al președintelui Donald Trump la Forumul Economic Mondial de la Davos – în care a anunțat un „cadru pentru un acord viitor” privind Groenlanda și retragerea amenințărilor tarifare împotriva aliaților europeni – investitorii s-au orientat masiv către active de refugiu, precum aurul. Evoluții regionale: Nikkei 225 din Japonia a scăzut pentru a cincea zi consecutivă, coborând sub pragul de 52.700 de puncte, afectat în special de acțiunile exportatorilor, ale constructorilor auto și ale băncilor. Creșterea randamentului obligațiunilor guvernamentale japoneze pe 10 ani la 2,38% , cel mai ridicat nivel din 1999, a provocat temeri privind finanțele publice și impactul unei posibile reduceri a TVA pe alimente, propusă de premierul Sanae Takaichi înaintea alegerilor anticipate din 8 februarie. Indicele MSCI Asia-Pacific (excluzând Japonia) a pierdut 0,3%, în timp ce Hang Seng din Hong Kong a atins minimul săptămânii. Bursa din Shanghai a fost singura excepție pozitivă, urcând cu 0,16% datorită așteptărilor privind un nou pachet de stimulare economică. Impact global și reacții: Potrivit Baird Wealth Management , creșterea bruscă a randamentelor japoneze poate declanșa retrageri din alte piețe, deoarece titlurile nipone au fost mult timp utilizate ca sursă de finanțare pentru tranzacții speculative ( carry trade ). Aurul a continuat să crească puternic, stabilind un nou record istoric la 4.831,80 dolari/uncie , cu un avans de aproape 12% în doar trei săptămâni de la începutul anului, potrivit Trading Economics . Pe piața valutară, dolarul american a înregistrat cea mai abruptă scădere zilnică din ultima lună, în timp ce francul elvețian a atins un maxim istoric în raport cu yenul japonez , trecând peste nivelul de 200 (CHF/JPY), relatează Investing Live . Situația din India: Și piețele din India au fost afectate: indicele BSE Sensex a scăzut cu peste 1.000 de puncte în cursul zilei, dar a reușit o recuperare parțială, închizând cu 0,32% sub nivelul precedent. Rupia indiană a atins un minim istoric față de dolar, iar investitorii instituționali străini au vândut acțiuni în fiecare dintre cele 11 sesiuni din ianuarie, retrăgând echivalentul a peste 32.000 de crore de rupii , informează Mathrubhumi . În acest context volatil, investitorii așteaptă cu atenție decizia de politică monetară a Băncii Japoniei , precum și eventuale clarificări suplimentare din partea liderilor mondiali prezenți la Davos. [...]
George Simion taie un tort în formă de Groenlanda - Vizită și eveniment în SUA
George Simion a fost filmat tăind un tort în forma Groenlandei , în timpul unei recepții la Washington, potrivit HotNews.ro . Liderul AUR se află în aceste zile în Statele Unite, împreună cu mai mulți membri ai partidului, iar tortul apare „învelit” în steagul SUA, într-un moment surprins într-un videoclip distribuit online. Imaginile au fost publicate inițial pe platforma X de un cont numit Mark Naughton, care se prezintă drept jurnalist, și au fost ulterior redistribuite de grupul de advocacy politic „Republicans for National Renewal”, descris ca afiliat conservatorilor din Partidul Republican și susținător al valorilor „America First”, notează HotNews.ro. În filmare, Simion este înconjurat de mai multe persoane și, la un moment dat, taie tortul; în același context, el spune: „O să fim acolo pentru toți oamenii liberi din lume”. O fotografie cu tortul a fost publicată pe X și de Anna Paulina Luna, membră a Congresului SUA, iar imagini de la eveniment au fost postate și de republicanul Michael Casey, de asemenea membru al Congresului, consemnează HotNews.ro. Contactat de HotNews.ro, George Simion a transmis poziția publicată pe blogul său personal, în care acuză „presa de sistem” că ar încerca să transforme „un moment festiv” într-o temă de politică externă. El susține că „episodul tortului” a fost „un moment organizat de republicani cu ocazia împlinirii unui an de mandat al președintelui Donald Trump” și afirmă că delegația AUR nu poate evita astfel de momente „de frica presupuselor controverse”, descriind scena drept „atmosfera la o recepție în Washington DC în aceste zile”. Contextul în care au apărut imaginile este legat de dezbaterea internațională despre Groenlanda, subiect aflat în prim-plan la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde a participat și Donald Trump, într-un climat tensionat pe fondul intenției sale de a anexa teritoriul danez, mai arată HotNews.ro. În postarea sa, Simion subliniază că SUA sunt „principalul garant al securității României și al Europei” și că parteneriatul strategic cu Washingtonul „trebuie consolidat, nu sabotat prin manipulări și ironii ieftine”. [...]
Piețele reacționează la retorica agresivă a lui Trump; Prețul aurului sare de 4.600 USD uncia, acțiunile europene scad
Prețul aurului a atins luni un nou maxim istoric de 4.689,39 dolari uncia, în timp ce cotația argintului a urcat la 94,08 dolari uncia ( 669 656,96lei curs BNR) , pe fondul tensiunilor comerciale crescânde dintre Statele Unite și opt țări europene, informează BBC . Evoluția este determinată de anunțul președintelui american Donald Trump privind impunerea de tarife vamale de 10%, începând cu 1 februarie, pe importurile din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda – măsură care ar putea crește la 25% dacă nu se ajunge la un acord privind Groenlanda. Aur și argint în creștere – reacție clasică la incertitudine Aurul și argintul sunt considerate investiții sigure în perioade de instabilitate politică sau economică. Creșterea spectaculoasă a prețurilor vine după un an în care aurul s-a apreciat cu peste 60% , alimentat de temeri legate de conflicte comerciale, scăderi de dobânzi, achiziții masive de metal galben de către băncile centrale și, în cazul argintului, restricțiile la export impuse de China. „Aurul se bucură de o cursă strălucitoare, atinge noi recorduri și atrage tot mai multă atenție ca refugiu de siguranță”, a comentat Susannah Streeter, strateg de investiții la Wealth Club. Piețele bursiere europene în declin În paralel, bursele europene au înregistrat scăderi semnificative, afectate de temerile privind posibile represalii din partea Uniunii Europene. Se vehiculează un pachet de tarife de 93 miliarde de euro asupra importurilor din SUA. Evoluția indicilor și sectoare afectate: FTSE 100 (Londra): -0,4% FTSE 250: -0,9% Dax (Germania): -1,3% Cac 40 (Franța): -1,8% Printre cele mai afectate companii s-au numărat constructorii auto germani (BMW, Mercedes-Benz, VW), firmele de tehnologie și producătorii de bunuri de lux (LVMH, Hermès). În schimb, acțiunile companiilor miniere de aur – precum Fresnillo și Endeavour – au crescut, impulsionate de creșterea prețurilor metalelor prețioase. De asemenea, în contextul amplificării tensiunilor geopolitice, acțiunile companiilor din industria apărării au avut evoluții pozitive – în special Rheinmetall (Germania) și Thales (Franța). Un verdict așteptat și o economie în echilibru fragil Piața americană a fost închisă luni, cu ocazia unei sărbători legale, însă marți este așteptată o decizie a Curții Supreme a SUA, care ar putea invalida tarifele impuse de Trump, dacă se consideră că acestea încalcă prevederile International Emergency Economic Powers Act . Potrivit analiștilor, o asemenea hotărâre ar putea produce „un nou șoc major”. În paralel, în cea mai recentă prognoză economică globală – redactată anterior izbucnirii conflictului comercial – Fondul Monetar Internațional avertiza că unul dintre principalele riscuri pentru creșterea globală este reprezentat de „escaladarea tensiunilor comerciale”, alături de încetinirea avansului în sectorul inteligenței artificiale. [...]
Curs valutar BNR 19 ianuarie 2026 – leul rămâne stabil, aurul atinge un nou maxim istoric
Cursul oficial afișat de Banca Națională a României pentru data de 19 ianuarie 2026 indică o relativă stabilitate a monedei naționale față de euro și dolar, dar o depreciere vizibilă în raport cu francul elvețian și prețul aurului ceea ce reflectă atât condițiile economice interne, cât și tensiunile internaționale care determină migrarea capitalurilor spre active de refugiu. Euro a fost cotat la 5,0921 lei, în ușoară apreciere față de ziua anterioară (+0,05%), în timp ce dolarul american a scăzut marginal la 4,3799 lei (-0,04%). Aceste fluctuații minore arată o perioadă de tranziție calmă în piața valutară, pe fondul lipsei unor șocuri externe semnificative. În schimb, francul elvețian a urcat la 5,4851 lei (+0,34%), iar gramul de aur a atins un nou maxim istoric de 656,96 lei, marcând o creștere puternică de 1,26% față de sesiunea anterioară. Evoluția aurului confirmă tendința investitorilor de a se orienta către valori sigure în contextul volatilității piețelor internaționale și al îngrijorărilor privind perspectivele economice globale în 2026. Cursuri valute principale – 19.01.2026 Monedă Curs BNR (lei) Variație față de ziua anterioară Euro (EUR) 5,0921 +0,05% Dolar SUA (USD) 4,3799 -0,04% Franc elvețian (CHF) 5,4851 +0,34% Liră sterlină (GBP) 5,8746 +0,00% Gram de aur (XAU) 656,9613 +1,26% Lira sterlină a stagnat la 5,8746 lei, semnalând o perioadă de echilibru pentru moneda britanică, într-un climat economic european relativ stabil. Însă avansul francului și al aurului indică o schimbare în percepția riscului, în special în rândul investitorilor instituționali. De altfel, potrivit datelor din newsletterul BNR , cursurile valabile pentru toate monedele au fost stabilite în baza cotațiilor bancare și nu implică obligativitatea utilizării acestora în tranzacții comerciale. Evoluția recentă a cursului valutar – interval de o lună Monedă Minim (lei) Maxim (lei) Medie (lei) EUR 5,0871 5,0985 5,0907 USD 4,3140 4,3816 4,3507 CHF 5,4532 5,4911 5,4718 XAU 601,08 656,96 630,19 În această perioadă, leul a fost influențat pozitiv de stabilitatea politică internă și de climatul economic moderat favorabil din zona euro. Pe termen scurt, specialiștii atrag atenția asupra posibilelor riscuri provenite din deciziile de politică monetară ale Federal Reserve și ale Băncii Centrale Europene. Acestea pot genera mișcări semnificative ale capitalului și, implicit, ajustări în cursul de schimb. Pentru populație și companii, creșterea cursului aurului ar putea influența indirect costurile de asigurare sau prețurile la bijuterii și echipamente tehnologice. În același timp, o apreciere a francului elvețian este deosebit de relevantă pentru românii cu credite în această monedă, în condițiile în care orice variație a cursului se reflectă direct în valoarea ratelor lunare. [...]
Claudiu Târziu și AUR protestează în Capitală - Legea Vexler contestată public
Câteva mii de persoane au protestat în București împotriva „ legii Vexler ” , joi seară, în Piața Universității, într-o manifestație organizată de eurodeputatul Claudiu Târziu și susținută de AUR, potrivit HotNews.ro . După adunarea din centru, participanții au plecat în marș spre sediul Guvernului. Protestul a început în jurul orei 17:58, iar în piață s-au văzut steaguri și s-au auzit vuvuzele; în mulțime a fost observat inclusiv drapelul Statelor Unite. Printre scandări s-au repetat mesaje precum „Stop legea Vexler” și „Călin Georgescu președinte”, alături de „Unitate națională”, „Libertate” și „Afară, afară cu hoții din țară”. Claudiu Târziu , organizatorul manifestației, a spus într-un dialog cu HotNews că singurul subiect al protestului este Legea Vexler privind combaterea extremismului și a indicat că ar urma și alte proteste, pe teme diferite. El a susținut că legea ar fi „antiromânească” și a legat-o de riscul de cenzură, deși HotNews notează că ideea potrivit căreia anumiți autori ar fi interziși în urma legii „nu este prevăzută clar” în textul adoptat de Parlament. „Avem nevoie de un stat al românilor, care să îi reprezinte pe români, nu interesele străine”, a declarat Claudiu Târziu, pe scena manifestației. În timpul protestului din Piața Universității, pe una dintre clădiri a fost proiectat mesajul „Marș la Moscova”, consemnează HotNews. Ulterior, în jurul orei 18:42, protestatarii au pornit în marș spre Guvern, pe bulevardul Magheru, iar unii trecători s-au oprit să îi fotografieze, în timp ce alții au fost nemulțumiți de blocarea traficului. La manifestație au fost prezenți și liderul AUR, George Simion , precum și actorul Dan Puric. Simion a anunțat de pe scenă că o delegație va depune coroane la statuia lui Mihai Eminescu de la Ateneu, în contextul zilei de 15 ianuarie, iar o parte dintre participanți s-au îndreptat către această zonă înainte de a se alătura marșului. În jurul orei 19:47, protestatarii au ajuns în fața Guvernului, cu steaguri și vuvuzele, iar Jandarmeria a confirmat pentru HotNews că manifestația a fost autorizată. Poliția Capitalei a transmis că scopul declarat al acțiunii este „apărarea și promovarea valorilor culturale și identitare românești” și a anunțat măsuri pentru fluidizarea traficului și prevenirea accidentelor. [...]
Cursul valutar BNR din 13 ianuarie 2026 indică stabilitate; euro rămâne la 5,0896 lei
Cursul BNR din 13 ianuarie 2026 indică stabilitate pentru euro, dar și semne de presiune asupra leului în contextul unor tensiuni externe și al unor evoluții interne contradictorii. Euro a rămas neschimbat la 5,0896 lei, în timp ce dolarul american a crescut ușor cu 0,14%, ajungând la 4,3626 lei. Lira sterlină a înregistrat cea mai notabilă variație pozitivă (+0,23%), iar francul elvețian s-a menținut aproape identic față de ziua anterioară. De asemenea, gramul de aur a scăzut ușor la 643,1962 lei, semn al unei diminuări temporare a interesului pentru activele de refugiu. Pe fundalul acestei relative stabilități valutare, BNR și-a menținut poziția prudentă, încurajată de declarațiile pozitive din partea autorităților române. Ministrul Energiei a transmis un mesaj de încredere privind securitatea sistemului energetic, ceea ce a contribuit la percepția generală de stabilitate. Totuși, riscurile nu lipsesc. Închiderea fabricii Adient din Ploiești, ce afectează direct peste 1.000 de angajați, ar putea avea efecte economice în lanț, atât în plan local, cât și în consumul intern, ceea ce s-ar putea reflecta în scăderea cererii pentru importuri și, implicit, într-o presiune descendentă asupra leului. La nivel global, piețele financiare sunt influențate de decizia Statelor Unite de a introduce taxe vamale suplimentare de 25% pentru țările care desfășoară relații comerciale cu Iranul. Această măsură creează o incertitudine vizibilă, cu posibile repercusiuni asupra fluxurilor comerciale și valutare internaționale. În mod indirect, astfel de mișcări pot duce la variații bruște în cererea pentru monede precum dolarul, ceea ce face ca poziția leului față de acesta să devină mai vulnerabilă în perioada următoare. Pentru o perspectivă mai clară, iată un tabel cu valorile oficiale BNR pentru principalele monede, la data de 13 ianuarie 2026: Monedă Curs BNR (lei) Variație față de ziua anterioară Euro (EUR) 5,0896 0,00% Dolar SUA (USD) 4,3626 +0,14% Liră sterlină 5,8778 +0,23% Franc elvețian 5,4648 -0,00% Aur (XAU) 643,1962 -0,03% Forint maghiar 0,0132 +0,17% Zlot polonez 1,2089 +0,01% Liră turcească 0,1010 +0,10% Totodată, accizele mai mari la carburanți, aplicate de la începutul anului, au determinat o creștere cu 4 bani pe litru la pompă, accentuând povara pe bugetele familiilor și afectând indirect inflația. Acest tip de măsuri fiscale poate avea impact asupra cursului valutar în funcție de percepția investitorilor și a pieței privind sustenabilitatea politicilor economice adoptate. În concluzie, deși cursul euro pare stabil la începutul lui 2026, echilibrul este fragil , influențat atât de dinamica politică internațională, cât și de provocările interne. Evoluția monedei naționale în perioada următoare va depinde de cum vor fi gestionate efectele sociale ale concedierilor masive, dar și de direcția în care se vor îndrepta măsurile fiscale ale Guvernului. Tehnologia financiară, prin platforme ca Xchg.ro, permite cetățenilor să urmărească aceste evoluții în timp real și să ia decizii mai bine fundamentate în materie de economisire, investiții sau conversii valutare. [...]
Ancheta penală a șefului Fed provoacă turbulențe globale; dolarul scade, aurul atinge un nivel record
Ancheta penală asupra președintelui Rezervei Federale din SUA, Jerome Powell, a avut efecte imediate pe piețele financiare globale , informează Antena 3 CNN . Investitorii au reacționat rapid, iar semnele de instabilitate s-au propagat prin deprecierea dolarului, scăderea indicilor bursieri și creșterea prețului aurului la un nou nivel record. Aurul a atins luni dimineață cotația istorică de 4.600,33 dolari uncia , iar argintul a crescut cu aproximativ 4,5%, continuând astfel trendul ascendent început în 2025. Metalul galben s-a apreciat cu 6% de la începutul acestui an, fiind perceput ca activ-refugiu într-un climat politic tensionat. Prețurile cresc și pe fondul temerilor legate de pierderea independenței Fed, în contextul în care președintele Powell ar fi fost amenințat cu inculpare de către administrația Trump, potrivit declarațiilor sale. Bursele europene și americane au reacționat negativ: La Londra, indicele FTSE 100 a scăzut cu aproape 0,2%; La Paris, CAC 40 a coborât cu 0,2%, iar DAX din Frankfurt a stagnat; Pe Wall Street, contractele futures au arătat o scădere de 0,75% pentru S&P 500, 0,65% pentru Dow Jones și peste 1% pentru Nasdaq 100. Russ Mould, director de investiții la AJ Bell, afirmă că ancheta a „tulburat piețele” și ridică semne de întrebare cu privire la viitorul Rezervei Federale după retragerea lui Powell, programată pentru luna mai. Intervențiile politice sugerate de această situație sporesc temerile privind influențarea deciziilor monetare într-un moment în care inflația trebuie ținută sub control. Profesorul Costas Milas de la Universitatea din Liverpool a catalogat știrea drept „șocantă”, explicând că presiunile asupra independenței Fed reprezintă o amenințare majoră pentru stabilitatea financiară. La rândul său, economistul-șef al Goldman Sachs, Jan Hatzius , a avertizat că amenințarea la adresa președintelui Fed amplifică temerile privind autonomia băncii centrale americane , deși crede că Powell va rămâne fidel deciziilor bazate pe date economice. Această evoluție neașteptată complică începutul anului 2026 pentru piețele globale, iar analiștii se așteaptă la o perioadă de volatilitate crescută, influențată de potențiale schimbări în politica monetară americană și de contextul geopolitic tensionat. [...]