Tag: deficit bugetar
Știri despre „deficit bugetar”
Nicușor Dan anunță că nu vor mai crește taxele în viitorul apropiat - Guvernul respectă angajamentele făcute în fața românilor
Președintele Nicușor Dan spune că nu există risc de noi creșteri de taxe pe termen scurt , potrivit Libertatea . Declarațiile au fost făcute joi, la Digi 24, în contextul discuțiilor despre măsurile fiscale adoptate în 2025 și cele intrate în vigoare în 2026. Șeful statului a afirmat că actuala coaliție de guvernare funcționează „cu opinteli”, dar că guvernul condus de Ilie Bolojan și-a respectat angajamentele privind calendarul schimbărilor fiscale. În acest sens, Nicușor Dan a susținut că măsurile din iulie-august 2025 și cele aplicate de la începutul lui 2026 au fost anunțate din timp, iar promisiunea că nu vor urma altele a fost menținută. „Până aici Guvernul s-a ținut de cuvânt și nu există niciun fel de perspectivă de majorări de taxe“, a transmis Nicușor Dan. În argumentația sa, președintele a invocat evoluții macroeconomice pe care le consideră favorabile: România ar fi „mai bine decât ținta de reducere de deficit” asumată de guvern, ar exista o reducere a dobânzilor la care statul se împrumută și o „ușoare colectare mai bună”. Pe această bază, Nicușor Dan a reiterat că „nu există risc de creștere de taxe în viitorul apropiat”. Nicușor Dan a comentat și tema taxelor și impozitelor locale, despre care a spus că „într-o lume perfectă n-ar trebui să existe”, subliniind că populația resimte „în buzunarul lor” majorările. Întrebat despre temerile primarilor că o parte mai mare din veniturile locale ar putea fi direcționată către bugetul național, președintele a spus că îi înțelege, dar i-a avertizat că, în condițiile ajustării deficitului, „nu e rezonabil să ceri să ai mai mult decât în 2025”. Totodată, șeful statului a apreciat reducerea taxei pe cifra de afaceri a marilor companii, pe care a descris-o drept un stimulent pentru investiții. În plus, Nicușor Dan a susținut că România ar urma să intre în vară în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ceea ce ar reprezenta, în opinia sa, „un certificat” de competitivitate. [...]
Evaluarea Fitch pentru România vine pe 13 februarie - semnal pentru costurile de finanțare ale statului
Fitch va publica pe 13 februarie ratingul României , iar Guvernul spune că așteaptă nu doar o menținere, ci și o îmbunătățire, potrivit Digi24 . Anunțul este programat „după închiderea piețelor”, ceea ce face ca mesajul agenției să fie urmărit îndeaproape de investitori și de Ministerul Finanțelor, în contextul în care ratingul influențează costurile la care statul se împrumută. Așteptările oficiale sunt formulate explicit de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , după o întâlnire cu reprezentanții Fitch, desfășurată marți dimineață la Guvern. Accentul pus de autorități este pe ideea că perioada recentă ar fi consolidat credibilitatea și ar putea susține o evoluție favorabilă a evaluării. „Fitch va publica anunțul privind evaluarea ratingului României pe 13 februarie, după închiderea piețelor și ne așteptăm la o nouă confirmare a credibilității dobândite în ultimele șase luni. Așa cum am mai subliniat: mizăm în viitor nu doar pe menținerea ratingului, ci pe îmbunătățirea performanțelor și a calificativului de țară”, a scris Alexandru Nazare pe pagina sa de Facebook. În discuțiile cu agenția, oficialii români au prezentat măsurile care ar fi permis corecția deficitului bugetar în 2025, menționând un nivel de 7,65% din PIB, sub ținta de 8,4% asumată în toamna anului trecut în relația cu Comisia Europeană . Nazare a susținut că reducerea deficitului a fost realizată concomitent cu „un nivel record al investițiilor publice”, prin disciplină bugetară și decizii „coerente” în a doua parte a anului. Pentru 2026, ministrul a indicat că discuțiile au vizat perspectivele economice și fiscale, cu accent pe rolul finanțărilor europene, inclusiv PNRR și mecanismul SAFE, atât pentru susținerea investițiilor publice, cât și pentru reducerea costurilor de finanțare ale statului. La întâlnire au participat premierul Ilie Bolojan , ministrul Finanțelor și directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, iar Guvernul a încadrat discuțiile în procesul periodic de evaluare a evoluțiilor economice și fiscale. Ultima decizie menționată în articol arată punctul de plecare al așteptărilor: în august 2025, Fitch a menținut ratingul suveran al României la BBB-, cu perspectivă negativă. În acest context, mesajul oficial că se mizează pe o îmbunătățire capătă greutate, deoarece o eventuală schimbare de rating sau de perspectivă poate influența direct percepția de risc și, implicit, costurile viitoare de împrumut ale statului. [...]
Theodor Stolojan critică noua lege a administrației - Tăierea de 10% e „pompieristică”
Theodor Stolojan spune că reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal „nu e reformă” , potrivit adevarul.ro , într-o critică la adresa noii legi a administrației propuse de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Fostul premier și fost președinte al PNL susține că măsura este ușor de aplicat, dar nu atinge problemele structurale din sectorul public. Stolojan afirmă că abordarea Guvernului vizează reducerea cheltuielilor cu personalul, nu a numărului de angajați, ceea ce ar face intervenția „comodă”, însă ineficientă pe termen lung. În opinia sa, o tăiere liniară de 10% nu corectează lipsa de performanță din instituții și nici nu limitează risipa. „Reducerea nu înseamnă reformă. Reducerea înseamnă măsură pompieristică de a reduce deficitul bugetar, la fel ca înghețarea salariilor, la fel ca înghețarea pensiilor”, a declarat Theodor Stolojan. În analiza sa, fostul premier avertizează și asupra riscului macroeconomic al finanțării consumului din datorie publică. El susține că și în 2026 o parte semnificativă din deficitul bugetar ar urma să acopere cheltuieli curente, care ar trebui finanțate din venituri obișnuite, nu din împrumuturi, iar costul datoriei ar fi suportat de populație. Stolojan descrie apoi un tipar pe care îl numește „forme fără fond”, prin care modele instituționale importate din Occident își pierd funcția în aplicarea locală. Ca exemple, indică Justiția și Educația: în cazul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), spune că instituția creată pentru a garanta independența Justiției nu ar livra rezultatele așteptate, iar în Educație conceptul de „merit” ar fi fost diluat prin extinderea masivă a burselor de merit. Critica se extinde și la Sănătate, unde Stolojan invocă lipsa de corelare între investiții și resursa umană, dând exemplul echipamentelor medicale scumpe care rămân neutilizate din cauza lipsei de personal specializat. În același context, el susține că „mentalitatea bugetară” ar fi rămas una de tip vechi: atragerea de fonduri cât mai mari și cheltuirea lor integrală până la finalul anului. Pe dimensiunea reformei administrativ-teritoriale, Stolojan afirmă că aceasta este blocată de o „coterie transpolitică” la nivel local, care ar traversa mai multe partide, în pofida declarațiilor publice favorabile reformei. În final, el spune că, deși există „insule de performanță” în unele servicii publice, marile companii de stat precum CFR , Tarom sau Metrorex ar rămâne nereformate, indiferent de coordonarea politică. [...]
Bugetul pe 2026 vine cu întârziere; Guvernul va funcționa două luni cu fonduri limitate
Vom avea bugetul pe 2026 abia la jumătatea lunii februarie , ceea ce înseamnă că Guvernul va începe anul în regim de austeritate bugetară temporară, cu cheltuieli limitate la media lunară din 2025. Informația a fost confirmată pentru Profit.ro de către Ștefan Nanu, Directorul General al Trezoreriei Statului, aflat la Viena, unde participă la FT Central and Eastern European Forum. Întârzierea are potențialul de a afecta finanțarea unor proiecte de investiții, cel puțin în primele două luni ale anului. Potrivit lui Nanu, planul de finanțare pentru anul 2026 este estimat între 265 și 275 miliarde de lei, în funcție de un deficit bugetar care va fi stabilit între 6% și 6,5% din PIB. Din această sumă, 160-170 miliarde de lei vor proveni din împrumuturi interne , iar componenta de retail (emisiuni pentru populație) se va menține la un nivel record de 48,5 miliarde de lei, la fel ca în 2025. În ceea ce privește împrumuturile externe, planul include atragerea a 21 miliarde de euro, structura fiind următoarea: 6,5 miliarde euro – de la Comisia Europeană 1,5 miliarde euro – de la Banca Mondială și BEI 10 miliarde euro – prin eurobonduri 3 miliarde euro – vor fi folosiți pentru rambursarea unor emisiuni ajunse la maturitate Comparativ cu 2025, se estimează o scădere semnificativă a emisiunilor de eurobonduri , de la 16 miliarde euro la 10 miliarde euro. Această reducere vizează îmbunătățirea condițiilor de finanțare externe prin scăderea curbei randamentelor și a spreadurilor. Nanu mai subliniază că, pe termen mediu, creșterea absorbției fondurilor europene este esențială pentru a reduce presiunile asupra necesarului de finanțare a deficitului. Se așteaptă ca, pe măsură ce reformele fiscale vor da rezultate, componenta internă de împrumuturi să crească. Deși ținta de deficit pentru 2026 prevede o îmbunătățire față de anii anteriori – de la 8,4% în 2025 și 9,3% în 2024 – România va continua să aibă unul dintre cele mai ridicate deficite bugetare din Uniunea Europeană. Această situație obligă Guvernul la o politică fiscală atent calibrată, într-un context economic intern și internațional incert. Tabel – Comparativ plan de finanțare 2025 vs. 2026: Indicator 2025 2026 (estimare) Deficit bugetar (% PIB) 8,4% 6 – 6,5% Finanțare totală (mld. lei) – 265 – 275 Împrumuturi interne (mld. lei) – 160 – 170 Retail (mld. lei) 48,5 48,5 Împrumuturi externe (mld. euro) 21 21 Eurobonduri (mld. euro) 16 10 Observație: În lipsa bugetului aprobat, administrația publică va putea aloca fonduri doar în limita unei douăsprezece din cheltuielile anuale din anul anterior, ceea ce afectează în special proiectele de investiții cu execuție rapidă. [...]
Guvernul ajustează impozitele pentru clădiri și terenuri; creștere medie de 70% a bazei de impozitare
Guvernul estimează venituri bugetare mai mari cu 3,7 miliarde de lei în urma majorării impozitelor locale , scrie Profit.ro . Această creștere este rezultatul ajustării impozitelor pe locuințe, terenuri și mijloace de transport, care ar aduce o creștere a veniturilor cu 30% comparativ cu anul trecut. Executivul a explicat că noile cuantumuri ale impozitelor vor rămâne la bugetele locale, având în vedere că, din cauza deficitului bugetar, Guvernul nu mai poate transfera sume către acestea. Majorarea medie a impozitelor pe proprietate este estimată la 70%-80%, dar în anumite cazuri pot apărea diferențe semnificative. Principalele contribuții la creșterea veniturilor sunt: Clădiri: +1,42 miliarde lei Terenuri: +1,09 miliarde lei Autoturisme și mijloace de transport: +1,18 miliarde lei Guvernul subliniază că măsurile sunt tranzitorii, până la implementarea completă a impozitării la valoarea de piață, preconizată să înceapă de la 1 ianuarie 2027. Până atunci, baza de impozitare pentru clădiri și terenuri va fi recalibrată pentru a elimina valorile istorice care nu mai reflectă realitatea economică. Creșterea bazei de impozitare este de aproximativ 70%, ajungând la 2.677 lei/mp, o valoare considerată realistă pentru construirea unei locuințe cu finisaje standard. Aceasta va servi ca referință tehnică până la trecerea la impozitarea la valoarea de piață. [...]
Băsescu: „Taxele au explodat peste tot”; deficitul trebuia corectat prin tăieri, nu prin impozite
Fostul președinte Traian Băsescu susține că majorările de taxe adoptate recent nu erau necesare și că principala soluție pentru reducerea deficitului bugetar era scăderea cheltuielilor publice , în special în zonele care au generat dezechilibrele – salariile, pensiile și sporurile bugetarilor. Într-o declarație citată de Știrile Pro TV , Băsescu afirmă că actuala strategie fiscală a afectat nejustificat populația și mediul privat. Băsescu compară situația actuală cu criza din 2010, menționând că, deși nu i-a făcut plăcere să ia măsuri atunci, a fost vizată „zona care a generat deficitul” , nu întreaga economie. Criticile sale vizează guvernul actual, acuzat că a aplicat o creștere generalizată a fiscalității fără a reduce în paralel cheltuielile publice excesive. „Sunt 17 taxe și accize, accizele au fost mărite, la fel unele taxe. Nu-s multe taxe noi, dar peste tot a crescut fiscalitatea”, a declarat fostul președinte. El a dat ca exemplu impactul asupra pensionarilor cu venituri modeste, care se confruntă cu taxe pe locuințe, autoturisme și dividende crescute, ceea ce afectează direct traiul de zi cu zi. Băsescu subliniază trei idei centrale: Populația și sectorul privat nu sunt responsabili pentru deficit , deci nu ar fi trebuit penalizați; Creșterea cheltuielilor publice este cauza principală a dezechilibrului bugetar, în special prin salarii și sporuri; Tăierile bugetare punctuale ar fi fost mai echitabile decât o fiscalitate generalizată. Fostul șef al statului consideră că fondurile din rezerva bugetară au fost utilizate greșit pentru a susține sporuri și salarii în sectorul public, în scop electoral, și că ajustările necesare ar fi trebuit să fie aplicate exclusiv acolo. „De ce pui toată economia, tot sectorul privat, să fie părtaș la recuperarea unor bani care s-au dat nesăbuit?”, întreabă retoric Băsescu. El atrage atenția că măsurile ar fi putut fi implementate gradual, fără a împinge populația în dificultate, și reiterează că experiența sa din perioada de criză îi oferă o perspectivă validă asupra politicilor fiscale eficiente. [...]