Știri
Tag: deficit bugetar

Deficitul bugetar al Ungariei a sărit puternic în august, punând presiune pe noul guvern de la Budapesta în încercarea de a debloca finanțarea UE , pe fondul unor plăți anticipate legate de programul de redresare și reziliență (RRF) , potrivit Profit . În primele opt luni ale anului, deficitul bugetar s-a ridicat la aproape 5,2 trilioane de forinți (16,5 miliarde de dolari), după ce numai în august s-a consemnat un deficit de 2,3 trilioane de forinți, conform datelor publicate de Ministerul ungar de Finanțe, citate de Bloomberg . Publicația Portfoliu.hu a scris că deficitul din august este cel mai mare înregistrat de Ungaria la nivelul unei singure luni. De ce contează: costul „deblocării” banilor europeni Creșterea abruptă a deficitului vine într-un moment sensibil politic și fiscal, în care noul guvern de la Budapesta a fost nevoit să gestioneze o „factură” importantă de plăți anticipate prin RRF, pentru a putea debloca finanțarea UE, reluată după înlăturarea lui Viktor Orban de la putere, conform informațiilor din articol. În acest context, deteriorarea execuției bugetare ridică miza pentru politica fiscală a Ungariei, deoarece arată că reluarea fluxurilor europene poate veni, cel puțin pe termen scurt, cu un cost bugetar semnificativ. Ce urmează Datele indică o concentrare excepțională a deficitului în august, iar evoluția următoare va depinde de ritmul plăților și de modul în care guvernul va reuși să echilibreze nevoia de a îndeplini condițiile pentru finanțarea UE cu controlul cheltuielilor. Articolul nu oferă, însă, detalii suplimentare despre măsuri fiscale concrete sau ținte bugetare actualizate. [...]

România riscă să intre în 2027–2028 cu o corecție bugetară dificilă , pe fondul creșterii cheltuielilor de apărare și al dispariției granturilor din PNRR , iar viitorul premier va trebui să explice concret cum coboară deficitul la 5,3% din PIB în 2027 și apoi în 2028, potrivit Digi24 . Mesajul vine de la premierul interimar Ilie Bolojan , care leagă ținta de deficit de un context fiscal mai strâns și de costuri mai mari cu dobânzile, după creșterea rapidă a îndatorării în anii cu deficite ridicate. Bolojan susține că reducerea deficitului trebuie făcută în timp ce salariile și pensiile vor trebui indexate, iar cheltuielile de apărare „nu vor putea scădea, ci vor crește”. În plus, România nu va mai beneficia de granturile din PNRR, ceea ce, în viziunea sa, complică menținerea investițiilor fără a pune presiune suplimentară pe buget. Ce spune Bolojan despre ajustarea fiscală din 2026 Premierul interimar afirmă că măsurile luate până acum „au funcționat”, indicând o scădere a deficitului și în 2026. El precizează că, în primele șapte luni din 2026, deficitul este mai mic cu 37% față de perioada similară din 2025, iar cheltuielile de personal ale statului s-au redus. În același timp, Bolojan indică menținerea investițiilor pe baza fondurilor europene și spune că, în primele șapte luni ale anului, investițiile publice au ajuns la 76 de miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde de lei peste nivelul din perioada comparabilă a anului trecut. Efectul economic: consum mai mic, creștere „iluzorie” pierdută Bolojan admite că această corecție fiscală a avut și un efect de contracție economică, prin reducerea consumului alimentat de datorie. În explicația sa, economia a pierdut o creștere pe care o consideră „iluzorie”, generată de consumul finanțat din împrumuturi. Două direcții pentru viitorul guvern: reforme sau revenire la populism Șeful Executivului conturează două variante pentru perioada următoare: continuarea reformelor structurale și menținerea disciplinei bugetare; renunțarea la reforme și revenirea la politici populiste, prin creșterea cheltuielilor și stimularea consumului. El avertizează că o eventuală relaxare fiscală ar putea afecta încrederea investitorilor și a finanțatorilor în capacitatea statului de a-și corecta dezechilibrele. Miza politică: ieșirea din interimat și „instrumente limitate” Bolojan spune că „provizoratul” nu ar trebui să continue, argumentând că un guvern interimar are instrumente limitate pentru a duce mai departe reformele. El leagă incertitudinea politică și eșecul adoptării legii salarizării de riscul pierderii controlului asupra cheltuielilor în anii următori, atribuind blocajul „iresponsabilității PSD”. În acest context, premierul interimar afirmă că România are nevoie rapid de un guvern cu un program credibil și de un premier „dispus să facă ce trebuie, nu ce sună bine”, inclusiv prin decizii dificile și potențial impopulare, pentru a ține sub control cheltuielile, a îmbunătăți colectarea veniturilor și a continua schimbarea modelului economic de la consum către investiții. [...]