Știri
Știri din categoria Politică & Externe

Donald Trump a exclus folosirea armelor nucleare în războiul cu Iranul , susținând că SUA au obținut rezultate „în mod convențional” și că o armă nucleară „nu ar trebui niciodată” utilizată de nimeni, potrivit The Jerusalem Post . Declarațiile au fost făcute joi, la Casa Albă , după ce Trump a fost întrebat direct dacă ar recurge la o astfel de armă. Președintele american a răspuns că nu ar face-o și a argumentat că Iranul a fost „decimat” fără a fi nevoie de escaladare nucleară. Pe linia presiunii militare, Trump a afirmat că Iranul ar fi putut să-și „încarce” arsenalul „puțin” în timpul unui armistițiu de două săptămâni, dar a adăugat că armata americană ar putea elimina rapid eventualele rezerve refăcute. În același context, el a susținut că marina, forțele aeriene și apărarea antiaeriană ale Iranului „au dispărut”. Semnal politic: limită declarată de escaladare, dar fără grabă la negocieri Mesajul privind neutilizarea armelor nucleare funcționează ca o limită publică de escaladare, însă Trump a indicat că nu vrea să fie presat în privința unui acord de pace pe termen lung cu Iranul, răspunzând: „Nu mă grăbiți”. Totodată, el a spus că urmărește „cel mai bun acord” și că ar putea încheia unul „chiar acum”, dar preferă un aranjament „care să dureze”. Context: retorică despre riscul unui „holocaust nuclear” și poziționări Israel–Iran În aceeași intervenție, Trump a invocat scenarii de tip „holocaust nuclear” în Europa, menționând orașe precum Londra și Paris, dar și ținte „în diverse locuri din Germania”. Materialul mai notează că premierul israelian Benjamin Netanyahu a vorbit în ultimele săptămâni despre amenințarea nucleară a Iranului și a susținut că, în absența unor lovituri ale SUA și Israelului, numele unor facilități nucleare iraniene ar putea ajunge asociate cu memoria Holocaustului. [...]

Ucraina extinde sistemul de „puncte” care permite unităților să comande direct arme și echipamente , o schimbare cu impact operațional asupra modului în care sunt prioritizate și accelerate livrările către front, potrivit Digi24 . Ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov , a anunțat extinderea programului „ePoints”, folosit pe platforma guvernamentală Brave1 Market , unde unitățile militare pot achiziționa echipamente pe baza unor puncte virtuale obținute în urma confirmării unor lovituri asupra țintelor rusești. Cum funcționează „ePoints” și de ce contează Punctele sunt acordate unităților care confirmă distrugerea de echipamente și militari ruși prin înregistrări video realizate de drone. În practică, sistemul mută o parte din decizia de achiziție mai aproape de utilizatorul final: unitățile pot selecta și comanda independent echipamente „testate în luptă” de care au nevoie urgent, pe lângă aprovizionarea centralizată a guvernului, conform declarațiilor lui Fedorov. Această logică urmărește să reducă timpii de reacție și să direcționeze resursele către capabilități care produc rezultate măsurabile pe front, într-un context în care Ucraina se confruntă cu un deficit tot mai grav de personal, mai ales în infanterie. Ce s-a schimbat: extinderea criteriilor care aduc puncte Pe lângă operațiunile confirmate cu drone, programul a început să acorde puncte și pentru: operațiuni ale lunetiștilor; operațiuni de luptă ale aviației armatei; grupuri mobile de foc care vizează drone de tip Shahed. „Plănuim să extindem programul pentru a include noi domenii în viitorul apropiat”, a declarat Fedorov. Comenzi și livrări prin Brave1 Market Fedorov a spus că, de la începutul anului 2026, unitățile militare au comandat prin Brave1 Market drone, vehicule terestre fără pilot și echipamente de război electronic în valoare de 14 miliarde de grivne (aproximativ 319.000 de dolari, adică aprox. 1,5 milioane lei), folosind „ePoints”. Tot el a afirmat că peste 181.000 de unități de echipamente achiziționate au fost deja livrate pe câmpul de luptă. Publicația Kyiv Independent notează că aproximativ 95% dintre unitățile de drone s-au alăturat deja programului. Context: pierderi, ținte și presiunea de pe front În același set de declarații, Fedorov a afirmat că în martie 2026 peste 35.300 de soldați ruși au fost uciși sau grav răniți și că au fost distruse peste 151.200 de ținte. Totodată, el a susținut că, în urmă cu șase luni, „personalul inamic” a devenit o țintă prioritară în sistem, iar punctajul pentru fiecare militar eliminat sau grav rănit a fost majorat. Separat, Digi24 menționează că Moscova și Kievul raportează rar oficial propriile pierderi, iar Ucraina estimează că pierderile totale ale Rusiei în războiul la scară largă au depășit 1.320.000. În pofida pierderilor, Rusia ar fi reușit progrese marginale pe linia frontului, compensând prin noi soldați contractuali. Proiectul ucrainean de cartografiere open-source DeepState a raportat că forțele ruse au ocupat 4.336 km² de teritoriu ucrainean în 2025, sub 1% din țară. [...]