Știri
Știri din categoria Externe
UE se pregătește să deblocheze negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova, după ce înfrângerea electorală a premierului ungar Viktor Orbán ar elimina veto-ul care a ținut pe loc procesul timp de patru ani, potrivit Politico.
Diplomați și oficiali citați de publicație spun că „clusterele” de negociere — pachetele de capitole și reforme pe care țările candidate trebuie să le îndeplinească înainte de aderare — ar urma să fie deschise „în curând”. Ucraina și Moldova au primit statutul de candidate în 2022, însă Budapesta a blocat până acum pasul juridic formal de lansare a negocierilor pe clustere.
În marja summitului liderilor UE de joi, la Ayia Napa (Cipru), președintele Consiliului European, António Costa, a legat explicit avansarea dosarului de aderare de sprijinul financiar recent pentru Kiev: după ce UE a reușit să deblocheze împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, „acum e timpul să privim înainte” către „următorul pas”, adică aderarea, a spus el.
Vicepremierul ucrainean Taras Kachka, responsabil de dosarul de aderare, a declarat că Ucraina anticipează deschiderea clusterelor în „următoarele săptămâni” și vizează o reuniune a miniștrilor pentru afaceri europene din 26 mai pentru deschiderea primului cluster de negociere. Deși Bruxelles-ul și Kievul au purtat deja discuții informale, decizia de a avansa oficial necesită unanimitatea tuturor celor 27 de guverne ale UE — condiție pe care Ungaria a blocat-o până acum.
Kachka a mai spus că, până la reuniunea liderilor UE din iunie, ar putea fi posibilă deschiderea tuturor clusterelor „active” pentru Ucraina. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a indicat, la rândul ei, luna iunie cel puțin pentru primul cluster.
Orbán urmează să predea puterea luna viitoare liderului opoziției, Péter Magyar. Acesta a afirmat că nu susține o aderare „pe repede înainte” a Ucrainei, dar că nu va împiedica derularea procedurii standard — un proces care durează mai mulți ani și presupune reforme ample. Politico notează că niciun stat nu a reușit să adere la UE din 2013, când a intrat Croația.
Magyar a declarat că Budapesta va „accepta țările care sunt pregătite să adere”, în loc să le țină „la coadă”, argumentând că amânarea nu ar fi în interesul europenilor.
În paralel cu optimismul privind deblocarea, rămân obstacolele de fond. UE a exprimat anterior îngrijorări legate de eforturile anticorupție din Ucraina, iar unii parlamentari ucraineni s-au opus schimbărilor cerute de Bruxelles. Kachka a spus că aceste obiecții fac parte din procesul democratic, dar că reformele privind statul de drept sunt în derulare.
Politico mai arată că unele capitale europene resping ideea ca noi membri să fie „trecuți” din rațiuni geopolitice, invocând riscul ca guverne viitoare să facă pași înapoi în materie de democrație și stat de drept — ceea ce ar putea genera o confruntare similară cu cea avută cu Ungaria. O discuție mai amplă despre reformarea procesului sau despre admiterea de noi membri fără drepturi depline nu a avansat, potrivit articolului.
Moldova a fost întârziată de disputa legată de Ucraina, deoarece dosarele au fost „cuplate”. Un oficial moldovean, citat sub protecția anonimatului, a confirmat că și Chișinăul se așteaptă la o cale de urmat în următoarele săptămâni, subliniind importanța unor progrese înainte de vară.
În acest context, Kachka a respins ideea unei aderări „simbolice” pentru Ucraina, despre care au existat relatări că ar fi susținută de Franța și Germania, insistând că singurul model urmărit este aderarea „clasică”, deplină, conform metodologiei UE. El a adăugat că rămâne realist ca Ucraina să fi încheiat majoritatea pașilor necesari până la finalul lui 2027 și să înceapă chiar redactarea tratatului de aderare.
Recomandate
Autoritatea de Integritate din Ungaria indică un posibil prejudiciu de 3,5 miliarde de euro din fonduri UE , iar cazul poate declanșa anchete care să lovească direct în rețelele de contracte publice construite în jurul fostului premier Viktor Orbán, potrivit Antena 3 . Suspiciunile vizează contracte guvernamentale din zona comunicațiilor, cu o valoare totală de 10 miliarde de euro în ultimii patru ani, din care aproximativ 3,5 miliarde de euro ar putea proveni din supraevaluarea artificială a prețurilor, conform Autorității de Integritate din Ungaria (HIA) . Șeful instituției, Ferenc Pál Biró, a declarat pentru The Independent că oficiali de rang înalt din cercul apropiat al lui Orbán ar trebui investigați. Miza economică: contracte publice și prețuri „umflate” HIA spune că a comparat valorile contractelor cu prețurile de piață și a ajuns la concluzia că aproximativ o treime din sumele rulate prin aceste canale reprezintă, în opinia instituției, o supraevaluare cu „risc ridicat de corupție”. „În final, am constatat că, dacă comparăm aceste contracte cu prețurile și condițiile normale de piață, aproximativ o treime din sumele care au circulat prin aceste canale reprezintă, în opinia noastră, o supraevaluare și, ca atare, prezintă un risc ridicat de corupție.” Potrivit lui Biró, contractele ar fi fost atribuite de organisme centralizate de achiziții pe care autoritatea le descrie ca fiind controlate direct de ministere, însă legătura de responsabilitate „rămâne” de investigat. „Din ceea ce înțelegem până acum, fără a formula acuzații, aceste entități sunt deținute sau controlate de ministere, iar ministerele sunt conduse de miniștri. Legătura de cauzalitate și responsabilitatea concretă rămân aspecte care trebuie investigate.” Cine apare în dosar: companii de comunicații și grupul Lounge Autoritatea acordă atenție specială unui grup de companii care ar fi câștigat majoritatea licitațiilor guvernamentale din domeniul comunicațiilor în perioada regimului Orbán. Biró a indicat grupul Lounge, asociat cu Gyula Balasy. În paralel, Balasy a anunțat că va transfera statului firmele care au furnizat servicii de comunicare pentru guvernul Orbán, împreună cu o parte din investițiile sale. În articol este citat și un raport al Corruption Research Centre Budapest (CRCB), potrivit căruia numărul contractelor câștigate de companiile lui Balasy ar fi crescut de la zero la aproximativ 150 pe an între 2012 și 2025. Balasy susține că nu face acest pas pentru că ar avea „ceva de ascuns” și afirmă că firmele sale au câștigat contractele prin proceduri „complet transparente”. Context politic și de reglementare: HIA, creată sub presiunea UE HIA este descrisă ca un organism independent creat în 2022, la presiunea Uniunii Europene, pentru a monitoriza cheltuirea fondurilor europene. În material se arată că instituția a avut un rol în eforturile de combatere a corupției din ultimii ani ai conducerii lui Orbán. Cazul apare într-un moment în care noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar , liderul partidului Tisza, a promis revizuirea contractelor publice, combaterea corupției și recuperarea „activelor statului furate”. Magyar a comentat pe Facebook interviul lui Balasy, afirmând că „acest sistem s-ar putea prăbuși mult mai repede decât și-ar imagina cineva”, cu referire la apropiații lui Orbán. De ce contează: risc de anchete și presiune pe relația cu UE Din perspectiva economică, acuzațiile vizează modul în care au fost cheltuite fonduri europene și felul în care funcționează achizițiile publice într-un sector cu bugete mari, precum comunicațiile guvernamentale. Dacă suspiciunile se confirmă, consecința directă ar fi deschiderea unor investigații asupra unor oficiali de rang înalt și asupra mecanismelor de atribuire a contractelor. În plan mai larg, articolul amintește că, potrivit indicelui de percepție a corupției al Transparency International, Ungaria este pe ultimul loc în UE și pe locul 84 la nivel mondial, iar Peter Magyar a mers la Bruxelles pentru a încerca deblocarea fondurilor europene suspendate pe fondul preocupărilor legate de statul de drept și corupție. În același timp, este menționat avertismentul analistului Péter Kreko că destructurarea rețelelor de corupție ar putea paraliza temporar segmente ale administrației, chiar dacă obiectivul ar fi realizabil cu sprijin instituțional, inclusiv din partea HIA. [...]
Viktor Orbán își consolidează controlul asupra Fidesz , în ciuda prăbușirii electorale din aprilie , fiind reales cu 729 de voturi din 737 la congresul partidului de la Budapesta, potrivit Antena 3 . Realegerea vine în primul congres organizat după înfrângerea severă a Fidesz la alegerile legislative, când formațiunea conservatoare Tisza a obținut o majoritate parlamentară de două treimi. Orbán, în vârstă de 63 de ani, a fost singurul candidat la conducerea partidului. În discursul dinaintea votului, el a spus că nu renunță și a afirmat că își asumă „întreaga responsabilitate” pentru eșecul electoral, conform relatărilor Reuters și Agerpres preluate de Antena 3. „Nu renunț, nu, niciodată, niciodată, niciodată, niciodată, niciodată nu renunț.” Ce semnal transmite votul din partid Deși la congres s-au auzit și voci critice, rezultatul votului indică faptul că Orbán rămâne pivotul intern al Fidesz, chiar și după pierderea puterii. El a descris Fidesz drept un „partid de guvernare fantastic” timp de 16 ani, dar a susținut că formațiunea trebuie să treacă prin schimbări pentru a deveni „un partid de opoziție funcțional”, pregătit să revină la guvernare. Contextul politic: ascensiunea Tisza și presiunea din sondaje În alegerile din aprilie, partidul Tisza condus de premierul Peter Magyar a obținut o majoritate de două treimi, suficientă pentru a inversa modificările constituționale asociate guvernării Orbán, notează materialul. Antena 3 mai citează un sondaj din mai al Institutului Publicus, potrivit căruia Tisza ar fi ajuns la 55% susținere (de la 53% la alegeri), în timp ce Fidesz ar fi coborât la 17% (de la 39%). Aceste date sugerează că, dincolo de votul intern, partidul se confruntă cu o problemă de legitimitate publică și de reconstrucție a bazei electorale. [...]
Ungaria a ridicat veto-ul și susține deschiderea primului „cluster” de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE , după ce Budapesta și Kievul au formalizat un acord amplu privind drepturile minorității maghiare din vestul Ucrainei, potrivit Kyiv Post . Miza imediată este una de reglementare și calendar european: angajamentele Ucrainei intră în cadrul de aderare la UE și vor fi monitorizate de instituțiile europene, iar nerespectarea lor poate bloca pașii următori. Acordul a fost anunțat pe 12 iunie de premierul ungar Péter Magyar , care a spus că Ucraina a transmis o notă diplomatică prin care se angajează să implementeze integral prevederile, iar aceste angajamente au fost incluse în Planul de acțiune al Ucrainei pentru minorități, legat de procesul de aderare la UE. „Acordul istoric dintre Ungaria și Ucraina privind drepturile educaționale, culturale, lingvistice și politice ale comunității maghiare din Transcarpatia a fost acum formalizat”, a scris Magyar pe rețelele sociale. Ce primește Ucraina: deblocarea unui pas-cheie în negocierile cu UE Odată cu „sigilarea” acordului politic, Ungaria a renunțat la amenințarea de veto și a acceptat să sprijine deschiderea primului cluster de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE. Guvernele UE plănuiesc deschiderea acestui prim cluster la o conferință interguvernamentală în Luxemburg, pe 15 iunie, ceea ce ar marca primul pas formal în negocierile detaliate privind reformele politice, juridice și economice necesare înainte de aderare. În același timp, Magyar a avertizat că, dacă Ucraina nu își respectă obligațiile privind drepturile minorităților, progresul ulterior în procesul de aderare ar putea fi blocat. Ce a acceptat Ucraina: concesii în educație și simboluri comunitare Conform articolului, Ucraina a acceptat o „restaurare amplă” a unor drepturi fundamentale pentru minoritatea maghiară. Printre concesiile enumerate: reintroducerea unui sistem de școli pentru minorități etnice, în care elevii pot folosi limba maternă în toate activitățile educaționale, inclusiv la examenele oficiale; permisiunea ca elevii și membrii comunității maghiare să folosească liber simboluri și steaguri naționale ungare la sărbători și evenimente publice. Context: un diferend de un deceniu și un mecanism de monitorizare europeană Potrivit DailyNewsHungary (citat de Kyiv Post ), disputa privind drepturile minorităților a dominat relațiile bilaterale în ultimii zece ani, pe fondul criticilor Budapestei la adresa legislației ucrainene privind limba de stat și educația, despre care Ungaria a susținut că ar fi restrâns drepturile a aproximativ 100.000 de etnici maghiari din regiunea Transcarpatia. Elementul nou, cu impact direct asupra parcursului european al Ucrainei, este că acordul este legat de cadrul de aderare la UE, iar Comisia Europeană și Consiliul European vor monitoriza respectarea angajamentelor de către Kiev. În acest aranjament, tema drepturilor minorităților devine un criteriu practic de condiționalitate în negocieri, nu doar un subiect bilateral. [...]
Viktor Orbán își consolidează controlul asupra Fidesz , în ciuda eșecului electoral din aprilie , după ce a fost reales sâmbătă la conducerea partidului, într-un congres organizat la Budapesta, relatează Agerpres . Mișcarea indică faptul că formațiunea mizează pe continuitate la vârf, chiar dacă a pierdut alegerile legislative în fața partidului conservator Tisza. Orbán, în vârstă de 63 de ani, a spus delegaților că „niciodată” nu se va da bătut și a admis că Fidesz „pentru moment nu este o formațiune politică de succes”, susținând însă că partidul trebuie să se refacă și să se reînnoiască în lunile următoare. Vot aproape unanim, în pofida criticilor interne Deși la congres s-au auzit și voci critice, Orbán a fost singurul candidat la șefia partidului. Potrivit televiziunii HirTv, el a primit sprijinul a 729 dintre cei 737 de delegați. Context: primul congres după pierderea alegerilor Congresul a fost primul organizat de Fidesz după înfrângerea „clară” suferită la alegerile legislative din aprilie, când partidul a fost devansat de Tisza. În acest context, realegerea lui Orbán sugerează că Fidesz preferă să gestioneze reconstrucția internă fără o schimbare de lider, cel puțin pe termen scurt. [...]
Ucraina a lovit un nod-cheie al infrastructurii petroliere ruse din regiunea Volgograd , într-o operațiune cu drone care, potrivit Kyiv Post , a provocat un incendiu industrial de amploare și a vizat concomitent posturi de comandă ale armatei ruse pe mai multe sectoare ale frontului. Miza principală a atacului, așa cum reiese din informațiile publicate, este presiunea asupra logisticii energetice care alimentează atât economia, cât și efortul militar al Rusiei. Lovitura din Volgograd: o stație de pompare conectată la magistrale de transport Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat că, în noaptea de sâmbătă, 13 iunie, drone ucrainene cu rază lungă au lovit un atelier central de pregătire, procesare și pompare a țițeiului din apropierea localității Iefimovka, în raionul Kotovo (regiunea Volgograd). Oficiali locali din Volgograd au încercat inițial să minimalizeze incidentul, susținând că ar fi fost vorba despre un incendiu „localizat” la un obiectiv industrial generic, provocat de „căderea resturilor” de dronă. În schimb, canalele de monitorizare Exilenova+ și ASTRA, citate de publicație, au indicat că explozia a afectat direct stația de pompare de la Iefimovka. Kyiv Post notează că incendiul a fost confirmat și prin sistemele NASA de urmărire prin satelit a incendiilor. De ce contează: nod tehnologic pentru țiței și alimentare a conductelor principale Potrivit descrierii din articol, instalația de la Iefimovka are rol de nod tehnologic în rețeaua energetică rusă: procesează țiței extras din zăcământul Korobkovskoye și din câmpuri învecinate din regiunile Volgograd, Astrahan și Kalmykia, eliminând apă de zăcământ, gaze asociate și impurități mecanice. După stabilizare, țițeiul este pompat în conductele magistrale ale Rusiei, inclusiv pe ruta de tranzit Kuibyshev–Tikhoretsk, care alimentează rafinării interne mari și infrastructura de export maritim a Kremlinului, conform aceleiași surse. Atacuri în paralel asupra comenzii și controlului pe front În același timp cu loviturile asupra infrastructurii energetice, Statul Major ucrainean a raportat distrugerea unor posturi de comandă ruse în sectorul Soledar (regiunea Donețk ocupată) și în sectorul Verkhnia Krynytsia (regiunea Zaporojie ocupată). Publicația mai scrie că au fost vizate și puncte de comandă pentru drone și recunoaștere, în mai multe locații menționate: Khoromne (regiunea Briansk, Rusia), Verkhnia Krynytsia (Zaporojie), Voskresenka (Donețk) și Novomykolaivka (Herson). Context: o campanie de presiune pe combustibili, exporturi și logistică militară Kyiv Post încadrează lovitura din Volgograd într-o campanie mai largă menită să afecteze distribuția internă de combustibil, veniturile din export și logistica militară a Rusiei. Articolul amintește, în acest context, atacuri anterioare asupra unor obiective energetice și de transport, inclusiv terminalul Tamanneftegas pentru gaze petroliere lichefiate (LPG) și infrastructură din zona Port Temryuk, precum și un „blitz” cu 230 de drone de Ziua Rusiei, care ar fi afectat rafinării și o uzină chimică pentru combustibil de rachete. Publicația susține că, prin lovirea simultană a rafinăriilor, stațiilor de pompare din adâncimea teritoriului și a porturilor de export la Marea Neagră, Ucraina urmărește să reducă resursele disponibile pentru alimentarea armatei ruse și să diminueze baza economică ce finanțează războiul. [...]
Campionul ucrainean Oleksandr Usyk a avut o întrevedere cu președintele SUA Donald Trump la Casa Albă , într-un gest cu potențial de influență diplomatică pe fondul războiului din Ucraina, potrivit Kyiv Post . Întâlnirea a avut loc în Biroul Oval, iar existența ei a fost confirmată public printr-o fotografie în care cei doi își strâng mâna, postată pe X de Margo Martin, asistent special al președintelui și consilier pe comunicare. Casa Albă nu a publicat, deocamdată, o transcriere sau un rezumat oficial al discuției, astfel că detaliile conversației rămân necunoscute. De ce contează: Usyk își folosește notorietatea ca instrument de presiune publică În lipsa unui comunicat oficial, semnificația întâlnirii ține mai ales de rolul pe care Usyk și l-a asumat în ultimii ani: folosirea platformei sale globale pentru a menține atenția internațională asupra invaziei Rusiei. Publicația notează că sportivul a făcut în repetate rânduri apeluri publice către Trump în legătură cu războiul, inclusiv cerându-i să viziteze Ucraina pentru a vedea situația „la fața locului”. Context sportiv: întâlnirea vine după o apărare de titlu în Egipt Vizita la Washington are loc la scurt timp după un moment important în cariera lui Usyk. Pe 23 mai, el și-a apărat titlurile unificate la categoria grea într-un meci organizat lângă Piramidele din Giza, în Egipt, câștigat prin knockout tehnic în runda a 11-a în fața lui Rico Verhoeven. A fost primul său meci de la precedenta apărare a titlului, câștigată în iulie 2025 împotriva lui Daniel Dubois, potrivit aceleiași surse. [...]
