Știri
Știri din categoria Externe
UE se pregătește să deblocheze negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova, după ce înfrângerea electorală a premierului ungar Viktor Orbán ar elimina veto-ul care a ținut pe loc procesul timp de patru ani, potrivit Politico.
Diplomați și oficiali citați de publicație spun că „clusterele” de negociere — pachetele de capitole și reforme pe care țările candidate trebuie să le îndeplinească înainte de aderare — ar urma să fie deschise „în curând”. Ucraina și Moldova au primit statutul de candidate în 2022, însă Budapesta a blocat până acum pasul juridic formal de lansare a negocierilor pe clustere.
În marja summitului liderilor UE de joi, la Ayia Napa (Cipru), președintele Consiliului European, António Costa, a legat explicit avansarea dosarului de aderare de sprijinul financiar recent pentru Kiev: după ce UE a reușit să deblocheze împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, „acum e timpul să privim înainte” către „următorul pas”, adică aderarea, a spus el.
Vicepremierul ucrainean Taras Kachka, responsabil de dosarul de aderare, a declarat că Ucraina anticipează deschiderea clusterelor în „următoarele săptămâni” și vizează o reuniune a miniștrilor pentru afaceri europene din 26 mai pentru deschiderea primului cluster de negociere. Deși Bruxelles-ul și Kievul au purtat deja discuții informale, decizia de a avansa oficial necesită unanimitatea tuturor celor 27 de guverne ale UE — condiție pe care Ungaria a blocat-o până acum.
Kachka a mai spus că, până la reuniunea liderilor UE din iunie, ar putea fi posibilă deschiderea tuturor clusterelor „active” pentru Ucraina. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a indicat, la rândul ei, luna iunie cel puțin pentru primul cluster.
Orbán urmează să predea puterea luna viitoare liderului opoziției, Péter Magyar. Acesta a afirmat că nu susține o aderare „pe repede înainte” a Ucrainei, dar că nu va împiedica derularea procedurii standard — un proces care durează mai mulți ani și presupune reforme ample. Politico notează că niciun stat nu a reușit să adere la UE din 2013, când a intrat Croația.
Magyar a declarat că Budapesta va „accepta țările care sunt pregătite să adere”, în loc să le țină „la coadă”, argumentând că amânarea nu ar fi în interesul europenilor.
În paralel cu optimismul privind deblocarea, rămân obstacolele de fond. UE a exprimat anterior îngrijorări legate de eforturile anticorupție din Ucraina, iar unii parlamentari ucraineni s-au opus schimbărilor cerute de Bruxelles. Kachka a spus că aceste obiecții fac parte din procesul democratic, dar că reformele privind statul de drept sunt în derulare.
Politico mai arată că unele capitale europene resping ideea ca noi membri să fie „trecuți” din rațiuni geopolitice, invocând riscul ca guverne viitoare să facă pași înapoi în materie de democrație și stat de drept — ceea ce ar putea genera o confruntare similară cu cea avută cu Ungaria. O discuție mai amplă despre reformarea procesului sau despre admiterea de noi membri fără drepturi depline nu a avansat, potrivit articolului.
Moldova a fost întârziată de disputa legată de Ucraina, deoarece dosarele au fost „cuplate”. Un oficial moldovean, citat sub protecția anonimatului, a confirmat că și Chișinăul se așteaptă la o cale de urmat în următoarele săptămâni, subliniind importanța unor progrese înainte de vară.
În acest context, Kachka a respins ideea unei aderări „simbolice” pentru Ucraina, despre care au existat relatări că ar fi susținută de Franța și Germania, insistând că singurul model urmărit este aderarea „clasică”, deplină, conform metodologiei UE. El a adăugat că rămâne realist ca Ucraina să fi încheiat majoritatea pașilor necesari până la finalul lui 2027 și să înceapă chiar redactarea tratatului de aderare.
Recomandate
Revenirea Crimeei nu este, deocamdată, pe agenda negocierilor de pace , semnalând o limită politică importantă pentru orice discuție despre încheierea războiului. Potrivit Meduza , președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a spus că subiectul nu face parte în acest moment din procesul de negociere, dar a lăsat deschisă posibilitatea unei schimbări. Declarația a fost făcută într-un interviu pentru Fox News , ca răspuns la întrebarea dacă „Crimeea a revenit pe agenda negocierilor”. Zelenski a răspuns: „Din păcate, nu. Sau deocamdată nu. Dar vom vedea.” Context: discuții la Washington și semnale din presa americană Zelenski a făcut aceste declarații după întâlniri la Washington cu președintele SUA, Donald Trump , și cu senatori americani. În același context, Meduza notează că presa americană a scris că, în timpul vizitei, Zelenski „pare să fi reușit să convingă Washingtonul” că Ucraina ar putea câștiga războiul. Poziția repetată a Kievului: nerecunoaștere juridică, dar revenire posibilă doar diplomatic Publicația amintește că Zelenski a transmis în repetate rânduri două idei care conturează cadrul de negociere: Ucraina nu recunoaște juridic anexarea Crimeei de către Rusia; revenirea de facto a Crimeei sub control ucrainean ar putea fi obținută doar pe cale diplomatică și doar într-un viitor postbelic. În 2024, Zelenski declara că Ucraina nu are, în acel moment, forța de a împinge militar Rusia înapoi la linia din 1991, potrivit unei declarații anterioare citate de Meduza. [...]
Serghei Lavrov a respins ideea unor concesii ale Moscovei și a acuzat Occidentul că urmărește „dezmembrarea” Rusiei , într-un nou mesaj care întărește linia dură a Kremlinului privind condițiile pentru negocieri și face mai improbabil un armistițiu pe termen scurt, potrivit Kyiv Post . Ministrul rus de Externe a susținut că „întregul Occident” s-ar fi „unit împotriva Rusiei” și că guvernele occidentale ar folosi Ucraina pentru a slăbi Moscova. Declarațiile sunt atribuite de publicație agenției ruse de stat TASS . Lavrov a afirmat că progresele recente ale Ucrainei pe câmpul de luptă ar fi fost posibile datorită sprijinului aliaților Kievului și a acuzat statele occidentale că ar spera să „dezmembreze” Rusia și să întoarcă populația împotriva conducerii. În același timp, partenerii Ucrainei au spus în mod constant că asistența militară are scopul de a ajuta țara să se apere în fața invaziei ruse, notează articolul. Pe componenta de negociere, Lavrov a acuzat Occidentul că ar transmite „ultimatumuri” Moscovei pentru încheierea războiului și a indicat că Rusia nu este dispusă să facă concesii. El a spus că Rusia ar trebui să-și dezvolte „o mânie sănătoasă” în politica externă, fără „isterie”. Mesaj către flancul estic și tema nucleară Separat, Lavrov a descris statele baltice drept „principalele focoase” ale Occidentului împotriva Moscovei. El a criticat discuțiile din regiune despre restricții privind o posibilă desfășurare de arme nucleare, prezentându-le ca o amenințare suplimentară la adresa Rusiei. De ce contează: semnal de blocaj pe armistițiu În contextul discuțiilor despre oprirea luptelor, Lavrov a reiterat că Moscova nu ar accepta un armistițiu pe actuala linie a frontului ca precondiție pentru negocieri, invocând faptul că Rusia ar fi fost „înșelată” în timpul discuțiilor eșuate din 2022. Potrivit lui Lavrov, Rusia rămâne „deschisă” negocierilor, dar doar dacă acestea includ „propuneri sensibile” și „oameni rezonabili” de partea ucraineană. El a mai spus că Moscova nu va lua „pe nimeni pe cuvânt” și a respins din nou ideea unui armistițiu înaintea negocierilor, făcând trimitere la discuțiile de la Istanbul din primele luni ale războiului. [...]
Posibila licențiere a interceptoarelor Patriot pentru producție în Ucraina ar putea reduce presiunea pe stocurile globale , într-un moment în care disponibilitatea acestor rachete este deja afectată de cererea crescută, potrivit G4Media . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Donald Trump a acceptat să acorde Ucrainei licența pentru producția rachetelor interceptoare folosite de sistemul antirachetă Patriot. Zelenski a făcut afirmația după o întâlnire la Casa Albă, descrisă de el drept „foarte bună”, în urma căreia ar fi primit acordul pentru licențe. Dacă licența va fi acordată efectiv, Ucraina ar putea să-și suplimenteze producția internă de mijloace de apărare antiaeriană, pe care Kievul spune că le necesită „urgent”. De ce contează: blocajul de pe piața interceptoarelor Miza operațională este legată de faptul că sistemele Patriot sunt prezentate de Zelenski drept singurele eficiente împotriva rachetelor balistice rusești, iar liderul ucrainean a semnalat în acest an că stocul de interceptoare este pe terminate. În același timp, disponibilitatea la nivel mondial ar fi fost redusă de războiul Statelor Unite cu Iranul, care a consumat din numărul de interceptoare existente. În acest context, o eventuală producție locală în Ucraina ar putea diminua dependența de livrări externe și ar putea elibera o parte din presiunea asupra stocurilor internaționale, însă articolul nu oferă detalii despre calendar, volum sau condițiile licenței. Ce s-a spus public și ce rămâne neclar Zelenski indicase inițial, într-o postare pe platforma X, o formulare mai prudentă, spunând doar că a „discutat despre” licențe și „alte câteva idei care ar putea ajuta”. Trump afirmase deja luna aceasta, la summitul NATO de la Ankara , că Ucraina va primi permisiunea de a produce intern rachetele pentru Patriot. Potrivit presei americane citate în material, întâlnirea de marți de la Casa Albă s-a desfășurat cu ușile închise și a durat aproximativ o oră. Ulterior, Trump a scris pe Truth Social că întrevederea a decurs „foarte bine”, iar Zelenski a avut o apreciere similară într-un interviu pentru Fox News. Materialul nu precizează dacă licența a fost deja emisă sau doar agreată la nivel politic, astfel că pașii concreți și termenul de implementare rămân, deocamdată, neconfirmați. [...]
Scufundarea navei „ Golden Leo ” după un atac rusesc ridică riscurile operaționale pentru coridorul maritim ucrainean spre România , într-un moment în care porturile din sudul Ucrainei rămân esențiale pentru exporturile de cereale. Potrivit news.ro , nava s-a scufundat duminică în largul portului ucrainean Odesa, la o săptămână după ce oficialii ucraineni au spus că a fost lovită de forțele ruse. Nava „Golden Leo”, sub pavilionul Guineei-Bissau, s-a scufundat în apropierea portului, a transmis autoritatea portuară din Ucraina. Conform comunicatului citat, nouă membri ai echipajului au fost uciși în atac, iar opt au fost evacuați în siguranță. Coridorul de coastă spre România, din nou sub presiune Autoritățile ucrainene spun că nava plecase din portul Ciornomorsk cu o încărcătură de porumb și a suferit avarii considerabile după ce a fost bombardată de forțele ruse pe 19 iulie. „Golden Leo” traversa un coridor supravegheat de Ucraina de-a lungul coastei, în direcția României. Autoritatea portuară a acuzat că acțiunea Rusiei împotriva navei „a încălcat normele dreptului maritim internațional” și a pus în pericol viețile membrilor echipajului. Context: atacuri mai intense asupra infrastructurii portuare Un martor Reuters aflat la acel moment în Odesa a declarat că a văzut fum ridicându-se de la o navă de mari dimensiuni în largul coastei. Moscova nu a făcut niciun comentariu public despre atac, potrivit informațiilor citate. În al cincilea an de război, Rusia și-a intensificat în ultimele săptămâni atacurile asupra porturilor de adâncime din sudul Ucrainei, care gestionează o mare parte din cerealele țării și alte încărcături esențiale. Pentru operatori și comercianți, incidentul adaugă un nou semnal de risc privind continuitatea transportului maritim pe ruta de coastă folosită pentru ieșirea mărfurilor din Ucraina spre vest, inclusiv în proximitatea României. [...]
Vladimir Putin reia teza că Ucraina ar putea pierde teritorii vestice , o narațiune cu potențial de a alimenta presiuni geopolitice și incertitudine regională, inclusiv prin invocarea României și Poloniei, potrivit Euronews . Declarația a fost făcută duminică, în timpul unei întâlniri cu militari din Marina rusă. Putin a susținut că „partea de vest a Ucrainei” ar fi fost „un cadou” făcut de Iosif Stalin Ucrainei după război, în cadrul unui „stat unitar”, și a afirmat că, „mai devreme sau mai târziu”, Ucraina ar urma să piardă aceste teritorii. „Sunt convins că, mai devreme sau mai târziu, Ucraina va pierde aceste teritorii din vest. Iar ceea ce a aparținut Poloniei, Ungariei, României, mai devreme sau mai târziu (…) istoria va pune totul la locul său.” În același discurs, liderul de la Kremlin a spus că Rusia ar fi fost „singurul garant al integrității teritoriale a Ucrainei”, în pofida faptului că, în 2022, el a ordonat invadarea Ucrainei, notează publicația. De ce contează: mesajul reîncălzește o justificare politică a războiului Afirmațiile se înscriu în linia mai veche a Moscovei potrivit căreia statul ucrainean ar fi „artificial”, creat de liderii sovietici Lenin și Stalin, iar o parte din teritorii ar aparține Rusiei sau altor state. În acest cadru, invocarea explicită a României și Poloniei funcționează ca element de propagandă și de contestare a actualelor frontiere, fără ca materialul să indice vreo bază factuală sau un demers concret în acest sens. Euronews arată că Putin readuce astfel în prim-plan această teorie, într-un moment în care războiul declanșat de Rusia continuă, iar disputa asupra teritoriilor rămâne miza centrală a conflictului. [...]
Ucraina își recalibrează țintele pentru lovituri la distanță în Rusia, cu accent pe costuri economice și pe lanțul de producție militară , potrivit Meduza . Președintele Volodimir Zelenski a spus că, după o ședință cu militarii, a fost actualizată lista „țintelor prioritare” pentru atacuri în adâncul teritoriului rus. În declarația citată de publicație, Zelenski afirmă că noile priorități au fost stabilite „în conformitate cu influența reală asupra Rusiei și asupra capacității ei de a continua și de a prelungi acest război”. Obiectivul ar fi ca „presiunea la distanță” să împingă Rusia spre diplomație prin îngreunarea producției de componente pentru armament, pierderi în sectorul petrolier și „alte pierderi economice”. Context: „operațiunea de influență” și noua structură din armată Meduza amintește că, la final de iunie, Zelenski a anunțat că a aprobat pentru Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) o „operațiune de influență” de 40 de zile, cu scopul de a obține încetarea războiului, fără a oferi detalii (mențiune anterioară: Meduza ). Potrivit aceleiași surse, după acel anunț au urmat intensificări ale loviturilor asupra rafinăriilor de petrol, inclusiv la distanțe considerabile de graniță, precum și atacuri asupra depozitelor Wildberries. Pe 10 iulie, Zelenski a mai spus că a creat în cadrul forțelor armate ucrainene un „comandament al influenței la distanță asupra Rusiei” (referință: Meduza ). De ce contează: presiune economică și operațională asupra Rusiei Mesajul lui Zelenski indică o direcție operațională: selectarea țintelor ar urmări să afecteze direct capacitatea industrială și economică a Rusiei de a susține războiul, nu doar obiective militare punctuale. În lipsa unor detalii despre lista actualizată, nu este posibil de evaluat ce infrastructură sau ce companii ar putea fi vizate în continuare, însă accentul pus pe „componente pentru arme” și pe „pierderi petroliere” sugerează menținerea presiunii asupra sectoarelor cu rol major în finanțarea și aprovizionarea efortului de război. [...]
