Știri
Știri din categoria Politică
Arestarea unui militar american acuzat că a pariat pe o operațiune secretă și a câștigat 400.000 de dolari (aprox. 1,84 milioane lei) readuce în prim-plan riscurile de reglementare ale „piețelor de predicție” (platforme unde utilizatorii tranzacționează pe baza probabilității unor evenimente), într-un moment în care Congresul SUA discută înăsprirea legislației, potrivit CNN.
Master Sgt. Gannon Ken Van Dyke, militar în activitate staționat la Fort Bragg, a fost arestat și pus sub acuzare după ce ar fi pariat pe Polymarket că președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, va fi „înlăturat” până în ianuarie, în timp ce ar fi avut acces la informații clasificate despre operațiunea care a dus la capturarea acestuia. Potrivit actului de acuzare desecretizat, el ar fi deschis contul la final de decembrie și ar fi mizat aproximativ 32.000 de dolari (aprox. 147.000 lei), obținând ulterior un profit de peste 400.000 de dolari.
Procurorii susțin că Van Dyke a fost implicat în planificarea și executarea operațiunii „Absolute Resolve” și că ar fi plasat 13 pariuri între 27 decembrie și 2 ianuarie, ultimul cu câteva ore înainte de capturarea peste noapte a lui Maduro. Câștigurile ar fi fost transferate într-un „seif” cripto din străinătate, apoi depuse într-un cont la un broker online, într-o încercare de a le ascunde originea, conform documentelor din instanță.
Militarul se confruntă cu cinci capete de acuzare, inclusiv pentru furt și utilizare abuzivă de informații confidențiale ale guvernului, precum și pentru furt și fraudă. El urmează să aibă prima apariție în instanță în Carolina de Nord; în dosar nu era listat un avocat.
Separat, Commodity Futures Trading Commission (CFTC) a depus o plângere conexă, solicitând restituiri, „disgorgement” (returnarea câștigurilor obținute nelegal) și penalități civile.
Cazul apare pe fondul creșterii rapide a tranzacționării pe astfel de platforme, unde utilizatorii ar cheltui acum „câteva miliarde de dolari” pe săptămână, potrivit articolului. În Congres au fost introduse în acest an peste o duzină de proiecte de lege pentru reglementarea mai strictă a piețelor de predicție, unele cu sprijin bipartizan, inclusiv prin înăsprirea sancțiunilor pentru oficiali guvernamentali implicați în tranzacții pe baza informațiilor privilegiate.
Președintele Donald Trump a declarat joi că este îngrijorat de tendința de a paria pe evenimente geopolitice și a comparat situația cu cazul lui Pete Rose, sportiv sancționat pentru pariuri.
Polymarket a transmis pe platforma X că, după ce ar fi identificat un utilizator care tranzacționa pe baza unor informații guvernamentale clasificate, a sesizat Departamentul de Justiție și a cooperat cu ancheta. În același timp, CNN notează că există o dezbatere în industrie privind rolul „insiderilor” (persoane cu acces la informații nepublice) în astfel de piețe, unii considerând că acestea pot accelera circulația informației către public.
Administrația Trump ar fi aprobat anul trecut Polymarket pentru a începe să ofere tranzacții pentru clienți americani, însă versiunea destinată SUA nu este încă pe deplin operațională. Tranzacțiile legate de Maduro ar fi avut loc pe site-ul internațional, despre care CNN spune că funcționează în afara razei reglementărilor americane, inclusiv prin faptul că oferă piețe legate de război, interzise de legea federală, iar americanii ar putea accesa site-ul offshore prin VPN (rețea privată virtuală).
ABC News a relatat prima despre arestarea de joi, potrivit CNN.
Recomandate
AUR pariază pe un guvern PSD cu majoritate „fragilă”, ceea ce prelungește incertitudinea politică în Parlament , într-un moment în care voturile UDMR sunt descrise drept decisive pentru învestire, potrivit HotNews . Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a spus la Digi24 că un guvern format de președintele PSD, Sorin Grindeanu , „are o șansă” să treacă de votul Parlamentului dacă acesta ar fi desemnat premier de președintele Nicușor Dan, într-un scenariu în care Grindeanu ar fi a treia propunere a șefului statului. „Va fi o majoritate fragilă și care va încerca să își proptească picioarele într-un teren alunecos, nămolos. Va reuși, pentru că lumea în clasa politică parlamentară, să spunem, este cam cu nervii la pământ. Toți caută o ieșire din această situație.” UDMR, din nou în rol de „arbitru” la vot În lectura AUR, UDMR ar urma să încline balanța la învestire, iar restul ecuației depinde de o înțelegere între PSD și PNL. Peiu a susținut că PNL ar miza pe rolul lui Ilie Bolojan în opoziție sau „semi-opoziție”, în contextul unui posibil acord cu PSD, iar USR „nu prea mai contează” dacă celelalte trei partide se înțeleg pe un acord privind „urgențe” sau „legi importante”. În paralel, PNL, USR și UDMR au anunțat vineri că susțin un guvern minoritar condus de Siegfried Mureșan, propunerea comună pentru funcția de premier. Potrivit unor surse politice citate de G4Media , parlamentarii UDMR ar fi curtați insistent de lideri PSD și de susținători ai unui posibil guvern Grindeanu pentru a sprijini un astfel de cabinet. În același registru, HotNews notează că primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, miza sâmbătă pe voturile UDMR pentru a trece un Cabinet Grindeanu. AUR exclude sprijinul pentru Grindeanu, dar revendică rol de „arbitru” pe legi Peiu a afirmat că AUR nu va susține un cabinet Grindeanu, motivând că partidul a fost „exclus” de PSD de la guvernare. Totuși, el a indicat că AUR își vede un rol de „arbitru” în Parlament pe proiectele importante depuse de partidele „prooccidentale”, așa cum sunt numite de președintele Nicușor Dan. Întrebat de ce nu a fost propusă o alternativă PSD–AUR, Peiu a invocat diferențe de viziune care ar fi făcut „extrem de dificilă” o construcție comună și a respins ideea că AUR ar fi apropiat de PSD, deși cele două partide au colaborat punctual, inclusiv pe tema „politicii economice a guvernului Bolojan”. Declarațiile lui Peiu au fost făcute într-o emisiune Digi24, citate de site-ul televiziunii . [...]
Donald Trump a sugerat la G7 că ar putea renunța la „ Înțelegerile de la Anchorage ”, un cadru diplomatic care ar fi acceptat menținerea controlului Rusiei asupra Donbasului într-un eventual acord de pace , pe fondul frustrării față de Vladimir Putin, potrivit Kyiv Post . Mesajul, relatat de Axios pe baza a doi oficiali americani prezenți la summit, a alimentat însă scepticismul liderilor europeni cu privire la disponibilitatea Washingtonului de a trece de la retorică la măsuri concrete. În relatarea citată, Trump a vorbit despre intensificarea presiunii asupra Moscovei și despre posibilitatea de a se retrage din aranjamentele diplomatice anterioare cu Rusia. „Înțelegerile de la Anchorage” sunt descrise ca un presupus cadru în care SUA ar fi fost de acord cu o cerere rusă de a păstra controlul asupra Donbasului în orice viitoare înțelegere de pace. Unul dintre oficialii americani citați a indicat că, în pofida discursului mai dur, în Europa persistă îndoieli că administrația Trump va urma cu acțiuni palpabile. „Trump era sceptic față de tot ce ține de Putin și vorbea despre presarea Rusiei, dar ceilalți lideri nu cred că va face, de fapt, ceva în privința asta.” Presiune internă la Moscova pentru escaladare În paralel cu incertitudinea din jurul eforturilor de pace intermediate de SUA, Kremlinul se confruntă cu presiuni interne pentru abandonarea diplomației, notează materialul. Reuters este citată cu informații potrivit cărora naționaliștii radicali din Rusia cer tot mai insistent oprirea negocierilor cu Washingtonul și escaladarea războiului împotriva Ucrainei, pe fondul unor atacuri ucrainene cu drone asupra Moscovei, Sankt Petersburgului și Crimeei ocupate. Aceleași voci pro-război susțin că diplomația cu SUA a eșuat și cer „înfrângerea militară completă” a Ucrainei; unele poziții extreme invocă inclusiv arsenalul nuclear tactic, potrivit relatării. Deși Kremlinul nu ar fi renunțat formal la contacte, trei oficiali ruși de rang înalt au declarat recent pentru Reuters că discuțiile cu SUA nu au produs progrese relevante, acuzând Washingtonul că nu și-ar fi respectat propunerile discutate la summitul Putin–Trump de anul trecut din Alaska. Moscova respinge înghețarea frontului ca bază pentru negocieri Pe linia diplomatică, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a spus, potrivit articolului, că Rusia nu va accepta oprirea luptelor pe actuala linie a frontului ca precondiție pentru negocieri de pace. El a invocat experiența discuțiilor eșuate de la Istanbul din 2022 și a susținut că Rusia s-ar fi retras din regiunea Kiev ca „gest de bunăvoință”, înainte ca negocierile să se prăbușească. În același timp, Lavrov și Putin ar menține poziția că Rusia este deschisă reluării discuțiilor, dar doar în condițiile recunoașterii „noilor realități teritoriale”, inclusiv cererea ca Ucraina să cedeze integral regiunea Donețk, inclusiv zone pe care Rusia încă încearcă să le cucerească. În acest context, semnalul transmis de Trump la G7 – chiar dacă rămâne, deocamdată, la nivel de intenție – adaugă volatilitate cadrului de negociere și riscă să complice coordonarea transatlantică, în condițiile în care aliații europeni nu sunt convinși că Washingtonul va schimba efectiv linia de acțiune față de Moscova. [...]
Joe Biden revine în prim-planul politic al democraților, într-un moment în care partidul încă îi contestă moștenirea , potrivit CNN , după un discurs de 10 minute susținut sâmbătă seară la un eveniment de strângere de fonduri al democraților din Maryland, în care l-a atacat dur pe președintele Donald Trump și a cerut mobilizare politică. Fostul președinte a descris administrația Trump drept „coruptă” și l-a ironizat pe actualul lider de la Casa Albă pentru proiecte pe care le-a prezentat ca fiind motivate de vanitate, inclusiv schimbări la Casa Albă și inițiative de „personalizare” a unor instituții culturale. În aceeași intervenție, Biden a criticat ideea ca bani publici să ajungă la participanții la evenimentele din 6 ianuarie , spunând că aceștia „nu merită să fie despăgubiți”, ci „să fie băgați la închisoare”. Discursul a fost rostit la exact doi ani după dezbaterea prezidențială CNN cu Trump, episod despre care publicația amintește că a afectat decisiv șansele lui Biden pentru un al doilea mandat și i-a schimbat traiectoria politică. De atunci, Biden a continuat să apară la evenimente de partid în mai multe state, încercând să-i mobilizeze pe democrați în timpul celui de-al doilea mandat al lui Trump. Un sprijin util sau o povară pentru partid Reaparițiile lui Biden vin însă pe fondul tensiunilor persistente din interiorul Partidului Democrat legate de alegerile din 2024. CNN citează un sondaj realizat de SSRS pentru CNN, potrivit căruia doar 30% dintre americani aveau o opinie favorabilă despre Biden, cel mai scăzut nivel din perioada în care a fost la Casa Albă. În paralel, familia Biden a reintrat în atenția publică. Jill Biden și-a lansat memoriile și a început un turneu de promovare, demers care, potrivit CNN, a iritat o parte a democraților, pe motiv că redeschide „răni vechi” în partid. Andrew Bates, fost purtător de cuvânt al lui Biden, a declarat pentru New York Post că discuția dureroasă despre eșecul electoral nu ar fi trebuit „redeschisă public” acum, iar Jill Biden a răspuns tranșant când a fost întrebată despre comentariu. Și Hunter Biden a devenit tot mai vizibil, cu o prezență intensă pe rețele sociale și apariții în podcasturi. Într-un dialog pe podcastul guvernatorului Californiei, Gavin Newsom, el a vorbit despre decizia tatălui său de a-l grația, susținând că aceasta va rămâne una dintre primele teme asociate cu moștenirea politică a fostului președinte. Ce urmează: moștenirea, biblioteca prezidențială și sănătatea CNN notează că Biden lucrează la propriile memorii, fără o dată oficială de lansare. În același timp, proiectul bibliotecii prezidențiale avansează mai lent decât în cazul altor foști președinți: deși a anunțat că va fi în Delaware, nu a prezentat încă o locație, iar o sursă citată de publicație spune că detaliile ar putea fi finalizate în viitorul apropiat. Echipa sa continuă strângerea de fonduri, însă biblioteca este așteptată să fie „mult mai mică” decât centrul prezidențial al lui Barack Obama, evaluat la 850 milioane de dolari (aprox. 3,9 miliarde lei). Pe fundal, Biden, în vârstă de 83 de ani, urmează radioterapie și terapie hormonală după un diagnostic de cancer de prostată care a metastazat la oase, menționează CNN, citând o declarație recentă a lui Jill Biden pentru NBC. În Maryland, Biden s-a întâlnit cu guvernatorul Wes Moore și senatorul Chris Van Hollen, democrați considerați potențiali candidați prezidențiali în 2028. Moore a amintit sprijinul federal pentru stat după prăbușirea podului Francis Scott Key din Baltimore în 2024. La finalul serii, Biden le-a transmis democraților că este „încă în luptă” și a cerut mobilizare politică, într-un moment în care partidul încearcă să-și refacă leadershipul și mesajul în opoziție. [...]
Disputa pe numele premierului se mută pe miza negocierilor UE și a credibilității fiscale , după ce vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a atacat public candidatura PSD, într-un mesaj citat de HotNews , și a pledat pentru varianta susținută de PNL, USR și UDMR, europarlamentarul Siegfried Mureșan . Muraru a argumentat că România ar avea nevoie de „un premier care deschide uși la Bruxelles”, în contextul în care Mureșan ar negocia în prezent bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034. În mesajul publicat pe Facebook, liderul liberal a invocat dimensiunea bugetului și nevoia României de finanțare europeană pentru domenii precum infrastructura, agricultura și coeziunea, prezentându-l pe Mureșan drept un actor cunoscut în negocierile europene și vicepreședinte al PPE. În oglindă, vicepreședintele PNL a criticat propunerea PSD pentru funcția de premier, Sorin Grindeanu, făcând trimitere la Ordonanța 13 și la controversele asociate acestuia. Muraru a susținut că Grindeanu „nu a purtat negocieri câștigate pentru țară” și „nu poate raporta fonduri europene aduse acasă”, concluzionând că, pe fondul „celei mai grave crize fiscale din ultimul deceniu”, decizia ar trebui să fie influențată de „CV-uri” și „memoria colectivă”. Context: impas politic după căderea Guvernului Veștea Atacul vine în condițiile în care, potrivit aceleiași surse, Guvernul Veștea a fost respins luni în Parlament, iar președintele Nicușor Dan a reluat consultările cu partidele la Cotroceni. După ce PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier, iar PNL, USR și UDMR l-au propus pe Siegfried Mureșan, întâlnirea de vineri de la Cotroceni s-a încheiat după aproximativ o oră fără un consens, menținând blocajul privind formarea unei majorități și desemnarea unui nou șef al Executivului. [...]
Premierul slovac Robert Fico vrea ca delegația Slovaciei să meargă la summitul NATO de la Ankara fără mandat pentru noi împrumuturi sau contribuții financiare către Ucraina , poziționare care poate complica obținerea unui consens asupra unui pachet multianual de sprijin militar discutat în Alianță, potrivit Kyiv Post . Fico a declarat sâmbătă, 27 iunie, că guvernul său se va opune inițiativei NATO de a aloca „miliarde de dolari” pentru contracte noi de producție de armament și pentru menținerea sprijinului militar acordat Ucrainei. Tema ar urma să fie una centrală la summitul NATO programat pe 7-8 iulie, la Ankara (Turcia). Miza: mandat limitat pentru summit și blocaj pe finanțare Conform publicației slovace Aktuality, citată în material, Fico intenționează să aibă săptămâna viitoare consultări cu cei mai importanți oficiali constituționali ai Slovaciei, inclusiv cu ministrul apărării Robert Kaliňák. Obiectivul anunțat este ca delegația Slovaciei să participe la summit „strict fără mandat” de a aproba sau de a lua parte la decizii privind: împrumuturi militare suplimentare pentru Ucraina; contribuții financiare suplimentare pentru Kiev. Fico a spus că Slovacia nu poate influența deciziile altor state membre NATO care aleg să sprijine Ucraina, dar a delimitat explicit Bratislava de această inițiativă, invocând riscul unei escaladări majore. Argumentul invocat de Fico: riscul de escaladare În declarațiile sale, Fico a avertizat că sprijinul militar ar putea duce la o escaladare cu consecințe grave, inclusiv riscul unui conflict mai larg. „Știți ce s-ar putea întâmpla? O dronă va zbura aici, intenționat sau neintenționat, va cădea pe un bloc, vor fi morți sau răniți și am putea avea Al Treilea Război Mondial. De aceea, spun în numele Slovaciei: fără sprijin pentru război, Slovacia nu va plăti cheltuielile militare ale Ucrainei.” Context: opoziție mai largă față de integrarea Ucrainei Materialul notează că poziția lui Fico pe finanțarea armelor se înscrie într-o linie mai amplă de respingere a inițiativelor care ar apropia Ucraina de instituțiile occidentale. În luna mai, el a respins și o propunere atribuită cancelarului german Friedrich Merz privind acordarea unui statut de „membru asociat” al UE pentru Ucraina, pe durata procesului de aderare. În același context, Kyiv Post menționează că și Kievul ar fi privit cu rezerve ideea, de teama unor soluții temporare care ar putea încetini drumul către aderarea deplină la Uniunea Europeană. [...]
Benjamin Netanyahu își repoziționează strategia electorală spre un guvern de coaliție „larg”, încercând să se delimiteze atât de extrema dreaptă, cât și de extrema stângă, într-un semnal de recalibrare politică înaintea următoarelor alegeri parlamentare, potrivit News . Premierul israelian a spus că, dacă va câștiga scrutinul, intenționează să formeze „un guvern național vast”, formulă prin care exclude explicit două variante: un executiv „de dreapta” și unul „de stânga” care ar depinde de partidele arabe. „Intenţionez să înfiinţez un guvern naţional vast, nici un guvern de dreapta, nici un guvern de stânga dependent de partidele arabe.” Declarația a fost făcută într-o conferință de presă televizată și este prezentată ca o schimbare semnificativă a strategiei sale post-electorale. Alegerile parlamentare sunt programate pentru cel târziu 27 octombrie. [...]
