Știri
Știri din categoria Politică
Dominic Fritz deschide ușa unor negocieri punctuale cu parlamentari AUR pentru a bloca o moțiune de cenzură împotriva guvernului minoritar condus de Ilie Bolojan, printr-o delimitare între aleșii AUR „ca indivizi” și partidul AUR, pe care îl numește „extremist”, potrivit Antena 3. Miza imediată este una operațională: menținerea guvernului în funcție în condițiile în care PSD s-ar retrage și ar dispărea majoritatea parlamentară.
Într-un interviu care urmează să fie difuzat integral duminică, la „Ora de foc cu Oana Zamfir”, liderul USR a susținut că această „nuanță” lasă loc pentru discuții individuale cu parlamentari AUR care nu ar susține moțiunea de cenzură împotriva guvernului Bolojan.
„Parlamentarii sunt legitimi. Partidul AUR este un partid extremist.”
Fritz a afirmat că au existat deja colaborări punctuale între PSD și AUR în Parlament, invocând episoade legate de voturi la buget, moțiuni și negocieri privind Avocatul Poporului. În logica sa, discuția despre colaborări nu ar fi una ipotetică, ci una bazată pe precedente.
Totodată, liderul USR a spus că are „îndoieli” că AUR va vota o moțiune de cenzură, sugerând că partidul ar putea juca, de fapt, în avantajul PSD, prin slăbirea unei „coaliții pro-europene”.
Întrebat despre posibilitatea unei coaliții cu AUR, Fritz a respins scenariul și a afirmat că USR nu va vota o moțiune de cenzură alături de „extremiști”, cerând o promisiune similară din partea PSD.
„Eu promit aici solemn, că nu vom vota o moțiune de cenzură cu extremiștii. Haideți să vedem aceeași promisiune din PSD.”
Fritz a mai declarat că, în discuția de la Cotroceni, i-a transmis președintelui că USR îl susține pe premierul Bolojan și continuarea guvernării, invocând riscul pierderii „celor 10 miliarde din PNRR” și „celor 16 miliarde din SAFE”, precum și temerea că reformele ar putea fi anulate.
În același context, a spus că, dacă PSD ar vota o moțiune de cenzură împotriva guvernului, nu ar mai fi „un partener” pentru USR și a indicat că USR rămâne disponibil inclusiv pentru varianta unui guvern minoritar, plasând „100%” responsabilitatea la PSD în cazul unei crize de majoritate.
Recomandate
UDMR exclude orice formulă de guvernare sprijinită de AUR , iar vicepremierul Tanczos Barna spune că, în scenariul căderii Guvernului, nu va fi „nominalizată” dinspre PSD sau AUR o persoană care ar propune o coaliție PSD–AUR, potrivit Mediafax . Declarația vine pe fondul tensiunilor politice din coaliție, pe care Tanczos Barna le descrie drept „complicate”, și al discuțiilor despre o eventuală moțiune de cenzură. Vicepremierul a vorbit la Digi24 despre „linii roșii” pe care partidele nu ar fi dispuse să le treacă în negocierile pentru o majoritate. „Linii roșii” în negocierile pentru majoritate Tanczos Barna afirmă că pentru UDMR linia roșie este participarea sau susținerea unui guvern în care AUR ar intra sau pe care l-ar susține. Într-un astfel de scenariu, spune el, UDMR nu ar avea miniștri și nu ar intra într-o asemenea coaliție. În același context, vicepremierul susține că poziția PSD este „foarte clară”: social-democrații nu ar dori o coaliție cu Ilie Bolojan în fruntea Guvernului, iar Bolojan „nu își dă demisia”, pe care Tanczos o descrie drept „o altă linie roșie”. Ce scenarii vede vicepremierul după criză Vicepremierul spune că „săptămâna viitoare încep să se limpezească apele”, printr-o etapă de „dezescaladare”, pe care o consideră necesară pentru reluarea dialogului politic. În ipoteza în care Guvernul ar cădea, Tanczos Barna indică drept opțiuni: o „reașezare a coaliției actuale”, în formatul de patru partide: PSD, PNL, USR, UDMR; un guvern minoritar, în care o persoană (tehnocrat, politician sau lider de partid) ar veni cu „certitudinea” că poate strânge o majoritate din voturi în Parlament. El adaugă însă că un astfel de eveniment este „încă relativ departe”, în evaluarea sa. [...]
Ruperea Coaliției ar putea bloca reforme și banii din PNRR, amplificând presiunea pe finanțarea deficitului , avertizează consilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu , într-o analiză citată de Digi24 . În opinia sa, o criză politică „în acest moment” ar avea efecte economice care se pot resimți „mulți ani de aici înainte”, pe fondul unui context extern tensionat și al vulnerabilităților interne. Economistul leagă riscurile de trei puncte: volatilitatea piețelor internaționale, deficitul bugetar și accesul la fondurile europene. El notează că, deși prețul petrolului a coborât „deocamdată” sub 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei), situația rămâne „pe muchie de cuțit”, iar o tensionare a piețelor financiare se traduce prin scumpirea creditului, mai ales pentru țările vulnerabile. Deficitul și finanțarea lui, în centrul riscului Rădulescu susține că deficitul bugetar „este încă uriaș”, chiar dacă a coborât de la 9,3% din PIB, și insistă că „continuarea reformelor este imperios necesară”. În analiza sa, oprirea reformelor ar face dificilă atingerea țintei de deficit de 6,2% din PIB, aprobată de Parlament, și ar complica finanțarea deficitului de pe piețele interne și internaționale. În același context, el menționează explicit măsuri nepopulare asociate reformelor: reduceri de personal în sectorul public și restructurarea întreprinderilor de stat cu pierderi. Miza PNRR: „doar câteva luni” pentru deblocarea banilor Un alt punct major este riscul de a pierde fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Rădulescu afirmă că România mai are „doar câteva luni” pentru a adopta măsuri care să deblocheze 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) rămase din PNRR, bani pentru care „țara noastră nu ar trebui să plătească nimic”, ci ar trebui să îmbunătățească funcționarea economiei și să finalizeze proiecte în derulare. Textul la care face referire este publicat pe Republica.ro . În acest cadru, economistul spune că PSD „nu are nimic de câștigat” din decizia de a rupe Coaliția și că momentul ales este unul „mai nenorocit” pentru a risca „un haos de proporții” în economie, adăugând că, deși riscurile economice îi sunt „destul de clare”, este posibil să nu înțeleagă „partea politică a deciziei”. Ce se întâmplă în Guvern după demisiile miniștrilor PSD Digi24 relatează că miniștrii PSD au demisionat joi din Guvern, iar premierul Ilie Bolojan a anunțat ulterior propuneri pentru ocuparea portofoliilor rămase vacante, astfel: Ministerul Muncii – Dragoș Pîslaru (ministrul Proiectelor Europene) Ministerul Sănătății – Cseke Attila (ministrul Dezvoltării) Ministerul Agriculturii – Tanczos Barna (vicepremier) Ministerul Justiției – Cătălin Predoiu (ministrul de Interne) Ministerul Energiei – Ilie Bolojan Ministerul Transporturilor – Radu Miruță (vicepremier, ministru al Apărării) Portofoliul vicepremierului Marian Neacșu – preluat de Oana Gheorghiu Între timp, președintele Nicușor Dan a declarat că nu a primit oficial demisiile miniștrilor PSD și că le așteaptă, iar despre eventuale consultări a spus că „sigur se va întâmpla ceva săptămâna viitoare”, potrivit Administrației Prezidențiale. „Bineînţeles că ştiu ce s-a întâmplat azi, le aşteptăm şi decidem” [...]
Demisiile în bloc ale miniștrilor PSD deschid o fereastră de 45 de zile de interimat Potrivit Știrile Pro TV , în care premierul Ilie Bolojan trebuie să acopere rapid portofoliile rămase vacante, într-un guvern care, potrivit PSD, nu mai are majoritate parlamentară și riscă să fie atacat prin moțiune de cenzură , relatează Știrile Pro TV . Miniștrii PSD nu au participat la ședința de guvern de joi, desfășurată la ora 11:00, la Palatul Victoria. Ulterior, la ora 14:00, au venit la Guvern cu demisiile semnate, potrivit aceleiași surse. PSD susține că, din acest moment, premierul „nu mai are sprijinul unei majorități parlamentare” și invocă „implicații negative asupra economiei naționale” dacă rămâne în fruntea unui „guvern nefuncțional”. Portofoliile pentru care Bolojan trebuie să numească interimari După retragerea PSD, premierul trebuie să desemneze miniștri interimari pentru următoarele ministere: Transporturi Agricultură Energie Sănătate Justiție Muncă Interimatul este de 45 de zile, interval în care poate fi depusă o moțiune de cenzură în Parlament. Ce spune PSD despre pașii următori PSD afirmă că este pregătit să participe la formarea unui nou guvern „pro-european” și să susțină un premier „politic sau tehnocrat”. În același timp, partidul spune că, până la formarea unui nou guvern, va asigura sprijin parlamentar pentru actele normative necesare proiectelor cu finanțare europeană. În comunicarea citată de Știrile Pro TV, PSD mai precizează că miniștrii demisionari își vor îndeplini atribuțiile până la finalizarea procedurilor legale, care se încheie odată cu publicarea în Monitorul Oficial a decretului prezidențial privind vacantarea funcțiilor. În această perioadă, miniștrii PSD nu vor mai participa la ședințele de guvern, urmând să delege reprezentarea către secretari de stat desemnați de celelalte partide din coaliție. Marian Neacșu, vicepremier demisionar, a declarat că secretarii de stat ai PSD își vor depune demisia „odată cu moțiunea de cenzură”. Miza politică în Parlament: moțiunea de cenzură AUR a anunțat că va vota orice moțiune împotriva actualului guvern. Liderul AUR, George Simion , a spus: „Votăm orice moţiune simplă, orice moţiune de cenzură împotriva acestui guvern.” Criza politică a început după ce PSD a decis, luni, să retragă sprijinul politic premierului. Potrivit sursei citate, într-un vot intern la un eveniment organizat la Palatul Parlamentului, 97,7% dintre participanți au fost „pentru” retragerea sprijinului, iar 2,3% „împotrivă”. De partea cealaltă, Ilie Bolojan a anunțat că își va continua mandatul și a calificat decizia PSD drept „complet greșită și total iresponsabilă”. USR, prin liderul Dominic Fritz, și-a exprimat susținerea pentru premier și a transmis că nu iese de la guvernare, iar miniștrii partidului își continuă activitatea. [...]
O criză politică „scumpă și nenecesară” riscă să blocheze deciziile Guvernului , după ce PSD a decis retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan , iar ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu (USR), acuză social-democrații că joacă simultan „la guvernare” și „împotriva Guvernului”, potrivit Mediafax . Țoiu susține că USR este singurul partid din coaliție care nu a făcut parte din guvernele anterioare și, prin urmare, nu a contribuit la creșterea deficitului bugetar. În mesajul citat de publicație, ea afirmă că deficitul a ajuns „la aproape 10%” și că, deși USR ar fi putut invoca „greaua moștenire”, a ales să „muncească” și „să repare” ce s-a stricat. Acuzația centrală: PSD ar fi declanșat o criză cu costuri Ministrul critică decizia PSD de a retrage sprijinul politic pentru premier, pe care o descrie drept declanșarea unei crize „scumpe și nenecesare”. În același mesaj, Țoiu reclamă tensiuni și lipsă de încredere între partenerii de coaliție, invocând „atacuri”, „jigniri” și „promisiuni încălcate”. Totodată, ea pune sub semnul întrebării direcția PSD după această decizie, întrebând retoric care este „planul” formațiunii „de aici încolo”. „PSD la guvernare” și „PSD împotriva Guvernului” Un punct de presiune imediată, potrivit declarațiilor citate, este funcționarea executivului în ziua următoare: Țoiu afirmă că există ședință de Guvern la ora 11.00, în condițiile în care PSD ar fi, simultan, parte a guvernării și adversar politic al Guvernului. „Avem ședință de Guvern la ora 11.00 cu PSD tot la guvernare dar în același timp și cu PSD împotriva Guvernului.” Ce a decis PSD și ce urmează Criticile vin după o consultare internă în PSD în care, potrivit Mediafax, 97,7% dintre participanți au considerat că Ilie Bolojan nu mai trebuie susținut ca premier. Social-democrații au mai anunțat că, dacă Bolojan nu își depune mandatul, partidul își va retrage miniștrii din Guvern. Publicația notează că miza imediată este dacă premierul va ceda presiunii politice sau dacă se ajunge la o ieșire efectivă a PSD din executiv, cu impact direct asupra capacității Guvernului de a lua decizii. [...]
S.O.S. România intră în jocul moțiunii de cenzură, iar presiunea pe majoritatea care susține Guvernul Bolojan crește , pe fondul negocierilor din Parlament pentru strângerea semnăturilor și a voturilor necesare, potrivit Știrile Pro TV . Președinta S.O.S. România, eurodeputata Diana Iovanovici-Șoșoacă, a anunțat că formațiunea va depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan și i-a îndemnat pe parlamentarii altor partide să se alăture demersului. În mesajul public, Șoșoacă a cerut explicit semnături de la alte partide și a transmis că S.O.S. România este dispus să redacteze moțiunea dacă ceilalți nu o fac. „Partidul S.O.S. România depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului PSD-PNL-USR-UDMR condus de Ilie Bolojan, zis «sărăcie». Acum vedem dacă semnează partidele pentru moțiune. (...) Nu vreți niciunul să formulați moțiunea? O facem noi, voi semnați-o!” Ce se schimbă politic: al treilea grup parlamentar care anunță demersul Demersul S.O.S. România vine după ce AUR și PSD au anunțat, la rândul lor, intenții legate de o moțiune de cenzură, ceea ce face ca presiunea parlamentară asupra executivului să se intensifice. În același timp, la Parlament au loc negocieri pentru o eventuală moțiune împotriva Guvernului Bolojan. În acest context, Sorin Grindeanu s-a întâlnit la birou cu reprezentanții sindicatelor și ai patronatelor, iar liderii sindicali au cerut „un guvern cu puteri depline”, care să reducă deficitul bugetar și să gestioneze criza economico-socială menționată de aceștia. Mize și condiții puse în discuție Potrivit informațiilor prezentate, PSD ar face „calcule” pentru a depune o moțiune după 1 mai, în încercarea de a strânge sprijin inclusiv din zona PNL, dar și din opoziție. De cealaltă parte, George Simion (AUR) a spus că nu crede într-o moțiune depusă de PSD, însă partidul său ar vota „orice demers” inițiat împotriva Guvernului Bolojan. Simion a cerut și garanții, precum alegeri anticipate sau reducerea numărului de parlamentari la 300. În paralel: discuții pentru un guvern minoritar Ilie Bolojan poartă discuții cu partenerii rămași în zona guvernării și cu minoritățile naționale, conduse de Varujan Pambuccian. Urmează și o întâlnire între Bolojan și președintele UDMR, Kelemen Hunor, în ideea obținerii sprijinului pentru un guvern minoritar. În material se arată că UDMR nu ar dori să facă parte dintr-un astfel de guvern, deoarece ar deveni vulnerabil la presiunea opoziției, în scenariul în care PSD ar trece în opoziție alături de AUR. Kelemen Hunor a fost și în biroul lui Sorin Grindeanu, fără ca discuțiile să fie detaliate public. Context separat: imunitatea Dianei Șoșoacă, în procedură la Parlamentul European Separat de tema moțiunii, eurodeputații au votat în comisii ridicarea imunității parlamentare a Dianei Șoșoacă, urmând ca decizia să fie luată de plenul Parlamentului European. În material se menționează că au fost 17 voturi „pentru”, niciun vot „împotrivă” și o abținere, iar solicitarea a venit de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru cercetarea într-un dosar penal, în septembrie 2025. În acest moment, din informațiile disponibile, rămâne de văzut dacă inițiativele anunțate se traduc într-o moțiune cu suficiente semnături și, mai ales, într-o majoritate de voturi care să poată demite Guvernul. [...]
Guvernul Bolojan își menține „puterile depline” și mizează pe interimari pe termen scurt , după demisiile miniștrilor susținuți de PSD, în așteptarea decretelor prezidențiale de revocare și numire, potrivit Mediafax . Mesajul Executivului este că activitatea curentă și proiectele în derulare – cu accent pe PNRR – nu ar trebui să fie blocate de schimbările politice. Purtătorul de cuvânt al Cabinetului Bolojan, Ioana Dogioiu, a explicat că, procedural, după depunerea și înregistrarea demisiilor la Cancelaria premierului, acestea vor fi transmise la Palatul Cotroceni împreună cu propunerile de interimari, pentru aprobarea președintelui și emiterea decretelor de revocare și numire. „După care Guvernul își continuă activitatea normal, este ceea ce a subliniat și premierul la finalul ședinței de Guvern”, a spus Ioana Dogioiu. Lista de interimari nu este finalizată Întrebată dacă mandatele interimare vor fi alocate în funcție de ponderea partidelor în Guvern, Dogioiu a spus că premierul „încă lucrează” la o listă potențială, care ar urma să fie activată în funcție de depunerea demisiilor de către miniștrii susținuți de PSD. La momentul briefingului, lista nu era definitivată. În același timp, purtătorul de cuvânt a susținut că „interimate sunt la ministere, dar și acolo lucrurile funcționează normal” și a transmis că premierul a cerut ca păstrarea sau eliberarea din funcții în ministere să se facă „exclusiv” pe criteriul competenței, nu pe criterii politice. Ce portofolii rămân vacante și care este calendarul Surse politice citate de Mediafax au indicat că miniștrii susținuți de PSD își depun demisiile la ora 14:00. PSD are șase portofolii ministeriale, iar plecările din Guvern vizează: Transporturi – Ciprian Șerban Agricultură – Florin Barbu Energie – Bogdan Ivan Sănătate – Alexandru Rogobete Justiție – Radu Marinescu Muncă – Florin Manole Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a transmis public că partidul nu îl mai susține pe Ilie Bolojan ca premier și că PSD este dispus să treacă în opoziție dacă acesta nu va fi înlocuit. Miza operațională: PNRR și proiectele strategice Executivul indică drept prioritate continuitatea proiectelor „foarte importante” aflate în derulare, cel mai important fiind PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență, principalul program de finanțare europeană post-pandemie). Totodată, la consultările cu președintele Nicușor Dan, PSD a transmis că va sprijini în continuare proiectele naționale strategice, inclusiv aderarea României la OCDE și atragerea fondurilor europene prin PNRR. Conform informațiilor din material, premierul urmează să numească interimari dintre membrii actuali ai Cabinetului, iar interimatul este limitat la 45 de zile. [...]
