Știri
Știri din categoria Externe
Amenințarea Rusiei ridică miza pentru statele europene care ar accepta găzduirea temporară a bombardierelor franceze cu capacitate nucleară, într-un moment în care Parisul discută astfel de aranjamente cu mai mulți parteneri din Europa, potrivit Digi24.
Mesajul a venit de la adjunctul ministrului rus de externe, Aleksandr Grușko, care a spus că orice țară europeană care acceptă desfășurarea de bombardiere strategice franceze dotate cu arme nucleare „se va transforma într-o țintă” pentru forțele Moscovei „în cazul unui conflict”, relatează Reuters, citată de Digi24.
Contextul este inițiativa anunțată în martie de președintele Franței, Emmanuel Macron, privind extinderea arsenalului nuclear francez și posibilitatea ca parteneri europeni să găzduiască temporar aeronave franceze cu arme nucleare.
Macron a indicat că Parisul discută astfel de aranjamente cu:
Grușko a declarat, într-un interviu publicat joi, că această inițiativă ar face parte dintr-o „consolidare necontrolată” a potențialului nuclear al NATO, pe care Rusia o consideră o amenințare strategică.
„Evident, armata noastră va fi obligată să acorde o atenție deosebită acestei probleme în contextul actualizării listei de ținte prioritare în cazul unui conflict major”, a declarat Grușko pentru Russia Today.
Oficialul rus a mai susținut că, în loc să consolideze apărarea aliaților, demersul ar slăbi, de fapt, securitatea țărilor care ar accepta găzduirea acestor aeronave, invocând lipsa unor „garanții ferme”.
Potrivit lui Grușko, orice viitor dialog privind armele nucleare ar trebui să ia în calcul „capacitățile combinate” ale NATO, inclusiv arsenalele Franței și Marii Britanii, alături de cel al SUA.
În paralel, NATO a criticat în această săptămână Rusia și China pentru politicile lor privind armele nucleare și le-a îndemnat să colaboreze cu SUA pentru „stabilitate și transparență”, înaintea unei conferințe ONU de la New York, programată să înceapă săptămâna viitoare, pentru revizuirea funcționării tratatului de neproliferare nucleară.
Recomandate
Rusia amenință cu includerea pe lista de ținte a țărilor europene care ar găzdui avioane franceze cu arme nucleare , avertizând că o astfel de desfășurare ar „slăbi” securitatea statelor respective, nu ar întări-o, potrivit Biziday . Mesajul a fost transmis de ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Alexander Grușko , care a încadrat posibilitatea ca Franța să își desfășoare temporar aeronavele dotate cu arme nucleare în alte țări europene drept parte a unei „consolidări necontrolate” a potențialului nuclear al NATO, pe care Moscova o consideră o amenințare strategică. „Evident, armata noastră va fi obligată să acorde o atenție deosebită acestei probleme în contextul actualizării listei de ținte prioritare în cazul unui conflict major. […] securitatea acestor țări este, de fapt, slăbită”, a spus Grușko. Contextul: inițiativa Franței și discuțiile din NATO Președintele Franței, Emmanuel Macron , a anunțat în martie planuri de extindere a arsenalului nuclear al țării și a spus că Franța ar putea permite partenerilor europeni să găzduiască temporar aeronavele sale echipate cu arme nucleare. Inițiativa este prezentată în contextul eforturilor europene din NATO de a-și asuma o parte mai mare din responsabilitatea pentru apărare, pe fondul criticilor repetate ale președintelui american Donald Trump la adresa Alianței. În acest cadru, Macron și premierul Poloniei, Donald Tusk, au discutat recent despre posibile exerciții nucleare comune, ca parte a demersului francez de extindere a protecției sale nucleare către alte state europene. De ce contează: escaladare de risc și presiune asupra deciziilor de găzduire Avertismentul Moscovei ridică miza politică și de securitate pentru orice stat european care ar lua în calcul găzduirea unor astfel de capabilități, prin asocierea explicită a deciziei cu riscul de a deveni țintă în scenariul unui conflict major. Pe fondul tensiunilor internaționale, Grușko a mai afirmat că orice dialog viitor privind armele nucleare ar trebui să țină cont de capacitățile combinate ale NATO, inclusiv arsenalele Franței și Marii Britanii, pe lângă cel al SUA. Reacții și fundal diplomatic În paralel, NATO a criticat în această săptămână Rusia și China pentru politicile lor privind armele nucleare și a îndemnat ambele țări să colaboreze cu SUA pentru „mai multă stabilitate și transparență”, conform relatării Reuters, citată de Biziday. [...]
Europa trebuie să-și accelereze autonomia de apărare , pe fondul riscului ca garanțiile de securitate ale SUA să nu mai fie disponibile „mult timp”, a avertizat președintele Franței, Emmanuel Macron , într-o discuție cu elevi la Nicosia , potrivit Agerpres . Macron a spus că „provocarea” pentru Europa este să devină „mai puternică și mai independentă”, argumentând că Statele Unite nu vor mai proteja continentul pe termen lung. El a indicat drept exemple evoluțiile legate de Groenlanda, situația din Iran și, „puțin”, ceea ce se întâmplă în Ucraina. „Ei sunt încă acolo, este formidabil, sunt aliați, dar Europa s-a construit în ideea că Statele Unite ne vor proteja pentru totdeauna. Pentru generația voastră, cred că aceasta nu va mai fi valabil.” De ce contează: apărarea, tehnologia și libertatea de decizie Mesajul lui Macron leagă direct securitatea de capacitatea Europei de a controla propriile soluții tehnologice și de a-și asigura apărarea fără dependențe critice. Președintele francez a avertizat că, dacă Europa nu va fi capabilă „să se protejeze singură” și dacă „toate soluțiile noastre tehnologice” vor fi „la mâna altora”, atunci spațiul de decizie al europenilor se îngustează semnificativ. În acest context, Macron a reluat tema „suveranității europene”, fără a detalia măsuri concrete sau un calendar. Contextul politic: apel la prevenirea escaladării În aceeași intervenție, liderul francez a vorbit despre riscul ca „nebunia” unor conducători să ducă la război și a îndemnat tinerii „să caute întotdeauna să-i înțeleagă pe ceilalți”, subliniind că pacea „nu se decretează într-o zi”. Macron nu a indicat nume de lideri în afirmațiile despre cauzele războiului, potrivit relatării. [...]
Germania își repoziționează oficial apărarea pe axa „amenințarea rusă”, iar Kremlinul avertizează asupra unei direcții istorice periculoase , potrivit Digi24 . Reacția vine după adoptarea strategiei militare a Berlinului , document în care Rusia este definită drept principala amenințare pentru Germania. Purtătorul de cuvânt al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov, a spus că „cel mai important” este ca autoritățile germane să nu se îndrepte „în aceeași direcție” în care Germania „a mers deja de câteva ori în istorie”, răspunzând unei întrebări adresate de jurnalistul Pavel Zarubin de la „Vesti”. Ce schimbă strategia Germaniei, dincolo de retorică În planul de apărare prezentat de ministrul german al apărării Boris Pistorius intră prima strategie militară a Germaniei și o analiză a capacităților Bundeswehr-ului (armata germană), care stabilește organizarea, structura și mărimea forțelor armate. Digi24 notează că detaliile planului sunt clasificate. Totuși, Pistorius a indicat direcția generală: dezvoltarea Bundeswehr „până la nivelul de cea mai puternică armată convențională din Europa”. De ce contează: reînarmare și ținte de capacitate la nivel NATO Ministerul Apărării de la Berlin consideră Rusia principala amenințare, iar Pistorius a motivat această evaluare prin reînarmarea Rusiei și pregătirea pentru o posibilă confruntare militară cu NATO, precum și prin utilizarea forței militare ca instrument legitim pentru afirmarea intereselor sale. În același context, NATO urmărește să-și sporească forțele la 460.000 de soldați pentru a contracara agresiunea rusă, iar strategia Berlinului pune accent pe: arme de precizie cu rază lungă; sisteme de apărare aeriană; dezvoltarea unor tehnologii precum inteligența artificială, computerele cuantice și robotica. Ce urmează Din informațiile prezentate de Digi24, direcția este una de consolidare a capacităților militare și de planificare pe termen lung, însă calendarul și măsurile concrete rămân, cel puțin parțial, în zona documentelor clasificate. În plan politic, reacția Kremlinului indică faptul că repoziționarea oficială a Germaniei va continua să fie tratată de Moscova ca un subiect sensibil, cu miză strategică. [...]
Uniunea Europeană a extins sancțiunile împotriva Rusiei către energie, transport maritim și finanțe, cu efect direct asupra fluxurilor comerciale și a accesului la servicii esențiale , potrivit G4Media . Consiliul UE a aprobat oficial al 20-lea pachet de sancțiuni, în paralel cu un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina (aprox. 450 miliarde lei), anunț făcut de președintele Consiliului European, António Costa , conform MEDIAFAX. Pachetul adaugă noi interdicții și restricții care vizează atât infrastructura energetică și logistică, cât și servicii și tranzacții financiare, într-un efort de a crește presiunea economică asupra Moscovei. Ce sectoare sunt lovite: energie, servicii și lanțuri de aprovizionare Măsurile aprobate includ, potrivit informațiilor prezentate, următoarele direcții: Din 2027, interzicerea furnizării de servicii de terminale GNL (gaz natural lichefiat) către companiile rusești; interzicerea furnizării de servicii de securitate cibernetică către Federația Rusă; înăsprirea cerințelor de trasabilitate a diamantelor , pentru a confirma că nu au fost extrase, prelucrate sau produse în Rusia; interzicerea operațiunilor cu două porturi rusești ( Murmansk și Tuapse) și cu un terminal petrolier din portul Karimun (Indonezia). Totodată, o organizație din Kârgâzstan care administrează o bursă unde se tranzacționează „volume semnificative” de stablecoin A7A5 a fost adăugată pe lista de sancțiuni. (Stablecoin = criptomonedă proiectată să își mențină o valoare stabilă, de regulă prin raportare la o monedă clasică.) Extindere pe transportul de petrol, bănci și criptomonede Conform aceleiași surse, pachetul include și: o interdicție asupra transporturilor maritime de petrol rusesc ; restricții pentru 46 de petroliere ; limitări ale tranzacțiilor cu criptomonede cu Rusia; interdicții care acoperă tranzacțiile cu încă 20 de bănci rusești . Sancțiunile au fost extinse și la 58 de entități juridice și persoane fizice asociate complexului militar-industrial rus și la peste 60 de companii , inclusiv din China și Emiratele Arabe Unite , potrivit informațiilor citate. Context politic: Ungaria și-a ridicat veto-ul Ambasadorii la UE au aprobat împrumutul și noile sancțiuni cu o zi înainte, după ce Ungaria și-a ridicat veto-ul anterior , mai notează materialul. Într-o postare pe X, António Costa a legat decizia de strategia UE privind Ucraina: „Strategia UE pentru realizarea unei păci juste și durabile în Ucraina se bazează pe doi piloni: consolidarea Ucrainei și creșterea presiunii asupra Rusiei. Astăzi, am înregistrat progrese pe ambele fronturi.” [...]
UE a deblocat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, pe doi ani , într-o decizie care întărește capacitatea de finanțare a Kievului și vine la pachet cu un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei, potrivit Digi24 . Împrumutul și pachetul de sancțiuni au fost aprobate oficial joi, după ce ambasadorii UE își dăduseră acordul cu o zi înainte, în contextul în care Ungaria și-a ridicat veto-ul, deschizând calea pentru adoptare. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a legat decizia de o strategie în „doi piloni”: sprijinirea Ucrainei și creșterea presiunii asupra Rusiei, potrivit mesajelor publicate pe platforma X și citate în material. Ce înseamnă împrumutul pentru finanțarea Ucrainei Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat aprobarea, insistând pe ideea de „siguranță financiară” pentru Ucraina după „mai bine de patru ani de război pe scară largă”. În mesajul său, Zelenski a indicat și calendarul așteptat pentru accesarea banilor: autoritățile ucrainene lucrează ca prima tranșă să fie disponibilă în lunile mai–iunie. Unde ar urma să meargă banii Potrivit lui Zelenski, fondurile ar urma direcționate către mai multe priorități, inclusiv: producția de armament; achiziția de arme de la parteneri, pe care Ucraina „încă nu le produce”; pregătirea sectorului energetic și a infrastructurii critice pentru iarna viitoare; îndeplinirea obligațiilor sociale față de cetățeni, „așa cum sunt prevăzute de lege”. Presiune suplimentară prin sancțiuni: pachetul 20 În paralel cu împrumutul, UE a aprobat și cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Zelenski a transmis că acesta „trebuie urmat de alte măsuri” și a anunțat că, în cadrul întâlnirilor din Cipru, Ucraina va discuta cu partenerii despre intensificarea presiunii sancțiunilor. Tot în acest context, liderul ucrainean a menționat explorarea unui format de cooperare numit „Drone Deals”, despre care afirmă că și-a dovedit eficacitatea în Orientul Mijlociu și regiunea Golfului. [...]
O campanie de arestări împotriva Iabloko riscă să golească de conținut alegerile din Rusia , prin eliminarea din cursă a singurului partid de opoziție legal, chiar înaintea scrutinului parlamentar din septembrie, potrivit Digi24 . Formațiunea liberală Iabloko, fondată în 1993, nu are locuri în Duma de Stat și nici în Consiliul Federației, dar are reprezentanți în adunările unor regiuni importante. Partidul a condamnat campania militară a Kremlinului în Ucraina și spune că vrea să participe la alegerile parlamentare din toamnă sub sloganul „Pentru pace și libertate”. Arestări și dosare administrative în mai multe regiuni În Irkuțk (Siberia), liderul filialei locale, Grigori Gribenko, a fost arestat joi după o percheziție la domiciliu. Poliția a susținut că a găsit „substanțe narcotice”, iar politicianul a fost reținut și dus la secție împreună cu avocatul său. Iabloko afirmă că un test de sânge impus anterior de poliție, în urma căruia s-ar fi găsit urme de marijuana, ar fi fost falsificat. Tot în această săptămână, Emilia Slabunova, deputată a Iabloko în Duma regiunii Karelia (nord-vestul Rusiei), a fost arestată din cauza unei fotografii publicate în 2020 alături de Aleksei Navalnîi , imagine ștearsă ulterior de pe conturile sale de pe rețelele sociale. Separat, poliția rusă a deschis două proceduri administrative împotriva lui Aleksandr Șișlov, liderul grupului Iabloko în Adunarea legislativă din Sankt Petersburg, după ce acesta a distribuit pe rețelele sociale un interviu în care era menționat numele lui Navalnîi, gest calificat de autorități drept „extremist”. De ce contează: accesul la alegeri și eticheta de „extremism” Fostul candidat la președinție Boris Nadejdin a acuzat pe Telegram o „represiune” împotriva politicienilor Iabloko și a susținut că aproape toți deputații partidului din parlamentele regionale au fost fie arestați, fie declarați „agenți străini”. În acest context, Digi24 notează că majoritatea reprezentanților Iabloko nu ar urma să poată participa la alegerile pentru Duma de Stat, preconizate pentru septembrie. Nadejdin leagă presiunile de calendarul electoral și afirmă că „se apropie alegerile din 20 septembrie”. „Motivul presiunilor exercitate asupra partidului Iabloko este evident: se apropie alegerile din 20 septembrie.” În lista celor etichetați drept „agenți străini” este menționat și Dmitri Muratov, directorul publicației „Novaia Gazeta” și laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021, precum și președintele Iabloko, Nikolai Rîbakov, acuzat de extremism pentru o postare care includea o fotografie a lui Navalnîi. Rîbakov a fost amendat cu 1.500 de ruble pentru „afișarea de simboluri extremiste”, în condițiile în care orice fotografie a lui Navalnîi este considerată de Kremlin „simbol extremist”, potrivit informațiilor din articol. Ce urmează Miza imediată este dacă Iabloko va mai putea înscrie și menține candidați eligibili până la alegerile parlamentare din septembrie, în condițiile în care arestările și procedurile administrative vizează figuri regionale și lideri locali ai partidului. Informațiile disponibile în material nu indică un calendar al unor decizii finale privind candidaturile, dar sugerează că presiunea juridică și administrativă se intensifică pe măsură ce se apropie scrutinul. [...]
