Știri
Știri din categoria Externe

Amenințarea Rusiei ridică miza pentru statele europene care ar accepta găzduirea temporară a bombardierelor franceze cu capacitate nucleară, într-un moment în care Parisul discută astfel de aranjamente cu mai mulți parteneri din Europa, potrivit Digi24.
Mesajul a venit de la adjunctul ministrului rus de externe, Aleksandr Grușko, care a spus că orice țară europeană care acceptă desfășurarea de bombardiere strategice franceze dotate cu arme nucleare „se va transforma într-o țintă” pentru forțele Moscovei „în cazul unui conflict”, relatează Reuters, citată de Digi24.
Contextul este inițiativa anunțată în martie de președintele Franței, Emmanuel Macron, privind extinderea arsenalului nuclear francez și posibilitatea ca parteneri europeni să găzduiască temporar aeronave franceze cu arme nucleare.
Macron a indicat că Parisul discută astfel de aranjamente cu:
Grușko a declarat, într-un interviu publicat joi, că această inițiativă ar face parte dintr-o „consolidare necontrolată” a potențialului nuclear al NATO, pe care Rusia o consideră o amenințare strategică.
„Evident, armata noastră va fi obligată să acorde o atenție deosebită acestei probleme în contextul actualizării listei de ținte prioritare în cazul unui conflict major”, a declarat Grușko pentru Russia Today.
Oficialul rus a mai susținut că, în loc să consolideze apărarea aliaților, demersul ar slăbi, de fapt, securitatea țărilor care ar accepta găzduirea acestor aeronave, invocând lipsa unor „garanții ferme”.
Potrivit lui Grușko, orice viitor dialog privind armele nucleare ar trebui să ia în calcul „capacitățile combinate” ale NATO, inclusiv arsenalele Franței și Marii Britanii, alături de cel al SUA.
În paralel, NATO a criticat în această săptămână Rusia și China pentru politicile lor privind armele nucleare și le-a îndemnat să colaboreze cu SUA pentru „stabilitate și transparență”, înaintea unei conferințe ONU de la New York, programată să înceapă săptămâna viitoare, pentru revizuirea funcționării tratatului de neproliferare nucleară.
Recomandate

Atacul cu drone asupra unui cargou rusesc în Golful Finlandei ridică riscul operațional pe rutele maritime din Marea Baltică , esențiale pentru exporturile de energie și cereale ale Rusiei, potrivit Biziday . Incidentul a avut loc în apele internaționale, iar echipajul a fost evacuat după ce nava a luat foc. Guvernatorul regiunii Leningrad a declarat că două drone aeriene au lovit nava la aproximativ șase kilometri după ce aceasta ieșise din apele teritoriale ale Rusiei. Finlanda a confirmat că a detectat un atac asupra unei nave comerciale rusești în apele internaționale, la vest de Gogland, în estul Golfului Finlandei. Rusia nu a oferit alte detalii, iar Ucraina nu a comentat. De ce contează: presiune în creștere pe exporturile rusești din Baltica O analiză Bloomberg (citată de Biziday) arată că incidentul evidențiază riscurile tot mai mari pentru exporturile rusești de energie și alimente pe rute considerate critice în Marea Baltică. Nava lovită se îndrepta spre exclava Kaliningrad, iar autoritățile ruse susțin că, în ultima lună, 80 de drone ucrainene ar fi vizat nave rusești din Baltică (afirmație neînsoțită de detalii publice suplimentare). Context: atacuri repetate și mutarea fluxurilor din Marea Neagră Pe 11 noiembrie, portul Ust-Luga – un hub important de export la Marea Baltică – a fost bombardat cu drone, fiind afectată infrastructura energetică. Biziday notează că portul se află la peste 1.000 km nord de Kiev. Porturile baltice sunt descrise ca vitale pentru exporturile rusești de țiței și produse petroliere. În același timp, din cauza atacurilor din Marea Neagră, porturile din Baltică au ajuns să gestioneze 65% din exporturile maritime de cereale ale Rusiei, de aproape nouă ori mai mult decât anul trecut, conform informațiilor citate de Biziday din Bloomberg. Ce urmează În lipsa unor detalii suplimentare publicate de Rusia și a unei reacții din partea Ucrainei, rămâne neclar cine a lansat atacul și care este amploarea pagubelor. Din perspectivă economică și operațională, incidentul amplifică incertitudinea privind siguranța transporturilor pe una dintre principalele rute de export ale Rusiei din Marea Baltică. [...]

Vizita secretarului general al NATO la Varșovia ridică miza de securitate pe flancul estic , după un incident în care două rachete rusești și o dronă cu motor cu reacție s-au prăbușit pe teritoriul Poloniei, pe fondul unor exerciții militare ale aliaților, potrivit Antena 3 . Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus sâmbătă, la Varșovia, că Alianța va apăra „fiecare centimetru” din teritoriul Poloniei. Declarația a fost făcută după o întâlnire cu jurnaliștii, în cadrul vizitei sale în Polonia, la o zi după incidentul menționat. „Pot garanta că NATO va apăra fiecare centimetru din teritoriul Poloniei.” Ce știe NATO despre incident și ce urmează Rutte a calificat incidentul drept „periculos” și a precizat că împrejurările exacte sunt încă în curs de clarificare. În același timp, el a afirmat că Polonia este un aliat puternic și dispune de forțe armate importante. Potrivit informațiilor citate de Antena 3, generalul Alexus Grynkewich, comandantul forțelor NATO din Europa, ar urma să facă „tot ce este necesar” pentru a identifica eventuale amenințări la adresa capacităților de apărare și descurajare ale Alianței și pentru a introduce ajustări, dacă situația o va cere. Un pas instituțional concret este programat pentru începutul săptămânii: Consiliul Nord-Atlantic , principalul organism decizional al NATO, urmează să se reunească luni, la Bruxelles, pentru a discuta încălcarea spațiului aerian polonez, potrivit agenției poloneze PAP. Context: exerciții militare și tensiuni recurente pe flancul estic Incidentul de vineri a avut loc în timp ce Polonia găzduia exerciții militare la care participau state din așa-numita „Coaliție a Voinței”, un grup de țări care susțin Ucraina. Oficialii polonezi au apreciat, potrivit Reuters, că momentul încălcării spațiului aerian nu a fost întâmplător. Vizita lui Rutte a avut loc și după o convorbire cu premierul polonez Donald Tusk , care a descris incidentul drept o provocare și a indicat că unul dintre obiectivele deplasării este clarificarea intențiilor Alianței în urma evenimentului. Tot Reuters notează că încălcări ale spațiului aerian al statelor de pe flancul estic al NATO de către drone au fost raportate în repetate rânduri de la începutul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, alimentând tensiunile dintre Moscova și Alianță și temerile privind extinderea conflictului. [...]

Zelenski spune că aderarea la NATO rămâne cea mai ieftină garanție de securitate pentru Ucraina , în condițiile în care Kievul nu a primit încă oferte scrise privind garanții colective de tip Articolul 5 , potrivit Kyiv Post . Într-un briefing cu jurnaliștii, președintele ucrainean a afirmat, citat de Ukrinform, că tema aderării a fost ridicată în mod repetat în cadrul „Coaliției celor dispuși” și este discutată și cu SUA. Zelenski a susținut că Franța și alți aliați înțeleg că „cele mai clare garanții de securitate” pentru Ucraina ar fi integrarea în NATO, inclusiv prin aportul unei armate „ca cea ucraineană” în cadrul alianței. Miza economică și operațională: costul apărării în afara NATO Zelenski a argumentat că, dintr-o perspectivă practică, integrarea Ucrainei în NATO ar fi un model „mai ieftin” pentru parteneri decât scenariul în care Ucraina ar rămâne să se apere singură, fără umbrela alianței. În acest caz, a spus el, armata ucraineană ar avea nevoie nu doar de o forță de un milion de militari, ci și de capabilități extinse – aviație, artilerie, un număr corespunzător de rachete și capacitatea de a apăra spațiul aerian independent, fără aliați. Totodată, Zelenski a precizat că este prea devreme pentru a anticipa un rezultat final, deoarece aderarea depinde de momentul și modul în care se va încheia războiul. „Articolul 5” fără NATO: Kievul cere angajamente scrise, nu formule politice Pe fondul discuțiilor despre angajamente bilaterale sau multilaterale care ar putea înlocui temporar aderarea, Zelenski a spus că Ucraina nu a văzut garanții concrete „de tip Articolul 5” puse pe hârtie. El a insistat că astfel de angajamente trebuie codificate în documente obligatorii, nu în declarații. „Articolul 5 este apărare colectivă. Pentru Ucraina, acest lucru este neclar pentru că nu există încă un răspuns complet. Ce este acest «colectiv»? Cum va apăra și va fi acest «colectiv» pregătit să respingă un agresor?” Context diplomatic: „Yalta 2” a eșuat la Shenzhen, spune Zelenski Zelenski a comentat și summitul trilateral din 19 noiembrie, la Shenzhen (China), între președintele SUA Donald Trump, președintele Rusiei Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping. Potrivit lui, Putin a eșuat în tentativa de a negocia o împărțire globală a sferelor de influență sau modificări ale granițelor internaționale, iar China ar fi refuzat să fie atrasă într-un astfel de aranjament. Zelenski a adăugat că nu au apărut acorduri publice privind Ucraina sau revizuiri de frontieră. În același briefing, Zelenski a mai spus că Rusia a urmat summitului cu un nou atac masiv cu rachete asupra Ucrainei, menționând un baraj nocturn de 111 rachete. Ce urmează: rotație diplomatică în SUA și liste pentru evacuări umanitare Președintele ucrainean a indicat că așteaptă un raport final privind rotația diplomatică de la ministrul de externe Andrii Sybiha, inclusiv pentru postul de ambasador în SUA. El a enumerat mai mulți candidați considerați calificați, între care Oksana Markarova, Yulia Svyrydenko, Sergiy Kyslytsya, Dmytro Kuleba, Pavlo Klimkin și Andrii Sybiha, menționând și varianta unui ofițer militar cu nivel ridicat de engleză. Separat, Zelenski a prezentat o listă actualizată de localități temporar ocupate din regiunile Herson și Zaporijjea, transmisă Ombudsmanului ucrainean și SUA, pentru posibile misiuni de evacuare umanitară a civililor, listă care ar urma să fie actualizată în funcție de evaluările autorităților. [...]

Eșecul negocierilor de la ONU lasă fără reguli obligatorii dezvoltarea și folosirea armelor autonome , după ce Rusia a blocat consensul necesar pentru lansarea unui mandat de negociere, potrivit Antena 3 . Discuțiile s-au încheiat sâmbătă dimineață, puțin înainte de ora 05:00, iar conferința a rămas doar cu o formulă mult mai slabă, fără garanții juridice. În centrul blocajului a fost Conferința de revizuire a Convenției privind anumite arme convenționale (CCW) , desfășurată la ONU, la Geneva. CCW funcționează prin consens, ceea ce înseamnă că toate cele 128 de părți trebuie să fie de acord în unanimitate pentru adoptarea unei declarații — un prag care, în practică, permite unui singur stat să oprească un rezultat ambițios. Ce s-a obținut în locul tratatului Deși majoritatea statelor participante au susținut un mandat care să ducă la un tratat obligatoriu din punct de vedere juridic pentru controlul armelor autonome, documentul final cere doar statelor: „să elaboreze prin consens” un instrument; instrument care „s-ar putea să nu implice nicio obligație juridică”. Cu alte cuvinte, procesul rămâne deschis către o soluție neobligatorie, cu efecte limitate asupra modului în care sunt dezvoltate și utilizate aceste sisteme. Cine s-a opus și cine a susținut reguli noi Rusia a condus opoziția, iar diplomați implicați în negocieri au spus că Moscova a obstrucționat deliberat discuțiile și nu a acționat cu bună-credință. În același timp, materialul notează că și alte puteri militare care investesc în războiul bazat pe inteligență artificială, inclusiv Statele Unite, au ezitat să se angajeze pentru un protocol obligatoriu care să protejeze civilii de drone-robot și alte arme autonome. Pe de altă parte, state europene și din NATO (inclusiv Ucraina), dar și China și Iranul, și-au exprimat sprijinul sau disponibilitatea pentru un nou protocol. Peste 100 de state au cerut o nouă lege, argumentând că armele autonome ridică provocări noi, în timp ce unele state au susținut că dreptul internațional umanitar existent ar fi suficient. Între țările menționate ca opunându-se unei noi legi obligatorii, pledând pentru un acord fără caracter obligatoriu, sunt: Coreea de Sud, Japonia, Turcia, Marea Britanie, Franța și Germania. De ce contează: CCW nu a mai produs reguli noi de 30 de ani Articolul indică faptul că, din cauza cerinței de unanimitate, CCW nu a reușit să adopte nicio lege nouă de reglementare a armelor în ultimii 30 de ani, iar statele au căutat în trecut alte căi pentru tratate — exemplul dat fiind interzicerea muniției cu dispersie, în 2008. În acest context, eșecul de acum prelungește o zonă gri de reglementare într-un domeniu în care tehnologia este deja folosită și continuă să fie dezvoltată. Reacții și mize invocate în discuții Președintele Future of Life Institute, Max Tegmark , a criticat rezultatul negocierilor: „Roboții ucigași sunt deja aici. Și totuși, statele au convenit că e suficient să discutăm doar despre asta, pentru al 14-lea an la rând”. Separat, fostul consilier american pentru securitate națională John Bolton a avertizat, la o conferință organizată de revista Atlantic, asupra direcției către un război cu tot mai puțini oameni pe câmpul de luptă: „Ne apropiem tot mai mult de un război aproape complet fără oameni pe câmpul de luptă. Nu sunt sigur că mai avem nevoie de avioane pilotate dacă avem tehnologia potrivită pentru drone. Granițele pe care civilizația occidentală a încercat să le traseze între război și viața civilă se destramă”. Materialul mai menționează că Israelul și Statele Unite au folosit sisteme de țintire bazate pe inteligență artificială pentru a efectua zeci de mii de lovituri în Gaza și în Iran, cu „un număr uriaș de victime”. Totodată, Pentagonul ar fi lovit peste 1.000 de ținte în Iran în prima zi a războiului, iar potrivit unor anchete jurnalistice citate, armata americană își propune să ia 1.000 de decizii de țintire asistate de inteligența artificială pe oră. Ce urmează: presiune pentru un tratat, dar fără calendar ferm Consiliera principală pe probleme de armament a Human Rights Watch, Bonnie Docherty, a spus pentru The Guardian că armele autonome au nevoie de legislație obligatorie și a susținut că un tratat ar putea fi negociat în 15 luni, respingând propunerea SUA de a acorda cinci ani pentru stabilirea unui mandat. Un grup de șapte state — Austria, Belgia, Brazilia, Irlanda, Mexic, Noua Zeelandă și Panama — a condus eforturile pentru negocierea unui tratat obligatoriu într-un an. Delegatul Braziliei a argumentat în plen că nu este vorba despre „armele viitorului”, ci despre sisteme deja folosite și dezvoltate, iar întârzierea regulilor crește riscurile asociate utilizării lor. [...]

Rusia ar fi testat practic regulile NATO de apărare aeriană după ce a trimis intenționat două rachete de croazieră și o dronă în spațiul aerian al Poloniei, într-un episod care a dus la mobilizarea de avioane aliate, dar fără interceptări, potrivit unei evaluări a Institutului pentru Studiul Războiului citate de G4Media . Incidentul a avut loc pe 20 noiembrie, în timpul atacurilor rusești asupra Ucrainei. ISW susține că Moscova ar fi urmărit simultan să observe reacția Alianței și să transmită un semnal de descurajare privind sprijinul occidental pentru Kiev, sincronizând acțiunea cu un exercițiu militar desfășurat pe teritoriul polonez. Potrivit evaluării, ar fi fost vorba despre două rachete de croazieră Kh-101 și o dronă, cel mai probabil de tip Geran-5. Una dintre rachete s-a prăbușit în apropierea localității Rudnik nad Sanem, la peste 80 km de granița cu Ucraina și la circa 35 km de locul exercițiului de la Nowa Dęba. Nu au fost raportate victime sau pagube materiale importante. De ce nu au fost interceptate proiectilele Forțele armate poloneze au identificat 11 rachete și drone aflate în spațiul aerian ucrainean, ale căror traiectorii ar fi putut reprezenta o amenințare pentru Polonia. Ca răspuns, NATO a mobilizat avioane poloneze, suedeze și olandeze și a activat radarele de apărare antiaeriană. Totuși, Alianța nu a încercat să intercepteze rachetele și drona. Ministrul polonez al Apărării a explicat că situația nu îndeplinea condițiile prevăzute de regulile de angajament, iar evaluarea autorităților ar fi fost că o intervenție ar fi putut genera riscuri mai mari pentru populație și infrastructură, în funcție de traiectoria estimată. Sincronizarea cu exercițiul „Coaliției de Voință” și ce urmează ISW leagă încălcările spațiului aerian de exercițiul „Coaliției de Voință” organizat la Nowa Dęba, în sud-estul Poloniei, considerând că momentul a fost ales pentru a descuraja sprijinul pentru Ucraina și pentru a testa reacția NATO. „ISW evaluează că Kremlinul a efectuat aceste încălcări ale spațiului aerian polonez pentru a coincide cu un exercițiu militar în curs al Coaliției de Voință, care are loc la Nowa Dęba, Polonia, într-un efort de a descuraja sprijinul pentru Ucraina, dar și pentru a testa răspunsul NATO” Coaliția de Voință este o inițiativă militară din afara NATO, înființată în martie 2025, cu 37 de state membre, inclusiv România, care s-au angajat să contribuie la o eventuală forță internațională de menținere a păcii după încheierea războiului din Ucraina. Componenta militară este condusă de Marea Britanie și Franța, iar primul exercițiu are loc între 9 și 22 noiembrie, cu aproximativ 6.000 de militari din mai multe state europene. După incidente, autoritățile de la Varșovia au cerut aliaților suplimentarea forțelor NATO și a capacităților de apărare aeriană, iar secretarul general al Alianței, Mark Rutte , urmează să viziteze Polonia. [...]

Consilierii de securitate din Franța, Germania și Marea Britanie ar putea merge la Moscova încă din această lună , dar deplasarea rămâne condiționată de modul în care Kremlinul acceptă rolul Europei în negocierile privind războiul din Ucraina, potrivit Kyiv Post , care citează Radio Free Europe . Informația pornește de la o invitație transmisă de Iuri Ușakov, consilier prezidențial rus, însă capitalele europene nu au luat o decizie finală. Miza, așa cum reiese din pozițiile prezentate, este evitarea unor discuții bilaterale izolate cu Moscova și obținerea unei participări europene „cu drepturi depline” în formatul mai larg al negocierilor, alături de Kiev și Washington. Condiția Parisului: Europa la masa principală, nu în discuții paralele Oficiali de la Paris au indicat că o eventuală participare europeană la discuții la Moscova depinde de recunoașterea de către Kremlin a unui rol european „complet” în negocierile mai ample, împreună cu Ucraina și SUA. Un consilier al președintelui Emmanuel Macron a spus că deschiderea sau formalizarea dialogului trebuie să semnaleze, din perspectiva Rusiei, că europenii participă activ la următoarea rundă de discuții cu Statele Unite și Ucraina. Același consilier a descris drept „pozitiv” faptul că Moscova „propune să formalizeze” un dialog, dar a insistat că guvernele europene trebuie să verifice mai întâi alinierea cu Kievul și Washingtonul, invocând experiențe anterioare și semnale de politică fluctuante din partea administrației președintelui american Donald Trump. Berlinul: deschidere pentru negocieri, dar cu Ucraina și SUA în format Cancelarul german Friedrich Merz, citat în contextul summitului „Coalition of the Willing” de la Berlin din 19 noiembrie, a afirmat că Germania este pregătită pentru discuții cu Rusia, însă în formule care includ Ucraina, Rusia, Europa și Statele Unite. El a indicat că astfel de discuții ar putea avea loc „în curând” și a dat ca exemplu Emiratele Arabe Unite. „Desigur, suntem gata să purtăm discuții cu Rusia. Am spus întotdeauna acest lucru. Discuții cu participarea Ucrainei, Rusiei, Europei și Statelor Unite sunt așteptate să aibă loc în curând. Ar putea avea loc, de exemplu, în Emiratele Arabe Unite.” Cancelarul german a respins și ideea unei împărțiri a Europei în „sfere de influență” într-un aranjament de tip „Ialta”, catalogând întâlnirea trilaterală din Shenzhen dintre Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping drept o „ședință foto”, a cărei declarație comună nu ar fi menționat Ucraina. Context: E5 și lecția rundelor anterioare, când europenii au fost ținuți în afara camerei principale Într-un summit informal al UE la Dublin, pe 13 noiembrie, liderii europeni au convenit asupra formatului E5 (Germania, Franța, Regatul Unit, Italia și Polonia), împreună cu reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Consiliului European, pentru a reprezenta Europa în eventuale negocieri directe. Kyiv Post notează că, la discuțiile mediate de SUA din Abu Dhabi (10–11 noiembrie), consilieri de securitate națională din Germania, Franța, Regatul Unit și Italia au fost prezenți în capitala Emiratelor, alături de reprezentanți UE și NATO, dar au fost excluși din „camera” principală a discuțiilor trilaterale și au avut consultări separate cu delegațiile ucraineană și americană. Ulterior, după discuții ale Kremlinului cu emisari americani, președintele Volodîmîr Zelenski a anunțat că Washingtonul și Moscova ar fi fost de acord ca reprezentanții europeni să fie așezați direct la masa principală la următoarea rundă de negocieri. De ce contează Pentru Europa, posibila deplasare la Moscova nu este doar un gest diplomatic, ci un test de arhitectură a negocierilor: dacă europenii sunt integrați în formatul decizional alături de SUA și Ucraina sau rămân în consultări paralele, cu influență limitată asupra rezultatului. În acest moment, potrivit informațiilor citate, nu există o decizie finală privind vizita, iar condițiile politice – în special coordonarea cu Kievul și Washingtonul – rămân decisive. [...]