Știri
Știri din categoria Externe
Uniunea Europeană a extins sancțiunile împotriva Rusiei către energie, transport maritim și finanțe, cu efect direct asupra fluxurilor comerciale și a accesului la servicii esențiale, potrivit G4Media. Consiliul UE a aprobat oficial al 20-lea pachet de sancțiuni, în paralel cu un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina (aprox. 450 miliarde lei), anunț făcut de președintele Consiliului European, António Costa, conform MEDIAFAX.
Pachetul adaugă noi interdicții și restricții care vizează atât infrastructura energetică și logistică, cât și servicii și tranzacții financiare, într-un efort de a crește presiunea economică asupra Moscovei.
Măsurile aprobate includ, potrivit informațiilor prezentate, următoarele direcții:
Totodată, o organizație din Kârgâzstan care administrează o bursă unde se tranzacționează „volume semnificative” de stablecoin A7A5 a fost adăugată pe lista de sancțiuni. (Stablecoin = criptomonedă proiectată să își mențină o valoare stabilă, de regulă prin raportare la o monedă clasică.)
Conform aceleiași surse, pachetul include și:
Sancțiunile au fost extinse și la 58 de entități juridice și persoane fizice asociate complexului militar-industrial rus și la peste 60 de companii, inclusiv din China și Emiratele Arabe Unite, potrivit informațiilor citate.
Ambasadorii la UE au aprobat împrumutul și noile sancțiuni cu o zi înainte, după ce Ungaria și-a ridicat veto-ul anterior, mai notează materialul.
Într-o postare pe X, António Costa a legat decizia de strategia UE privind Ucraina:
„Strategia UE pentru realizarea unei păci juste și durabile în Ucraina se bazează pe doi piloni: consolidarea Ucrainei și creșterea presiunii asupra Rusiei. Astăzi, am înregistrat progrese pe ambele fronturi.”
Recomandate
Rusia susține că a lovit o navă de marfă spre portul ucrainean Cernomorsk , într-un atac nocturn care, dacă se confirmă, menține presiunea operațională asupra rutelor de transport din Marea Neagră și asupra lanțurilor logistice ale Ucrainei, potrivit News . Ministerul Apărării din Rusia a transmis că nava ar fi fost utilizată pentru aprovizionarea armatei ucrainene. Informația este relatată de Reuters , care precizează că nu a putut verifica independent afirmațiile. Pe lângă ținta din Marea Neagră, Rusia afirmă că a lovit și mai multe obiective logistice în Harkov: un centru logistic; un centru de distribuție; un terminal logistic. Potrivit aceleiași surse, aceste locații ar fi fost folosite pentru depozitarea de echipamente „cu dublă utilizare” (bunuri care pot avea atât întrebuințare civilă, cât și militară) destinate armatei ucrainene. În lipsa unei confirmări independente, amploarea pagubelor și impactul imediat asupra transportului maritim și a fluxurilor de aprovizionare rămân neclare. [...]
Republica Moldova ridică miza diplomatică în relația cu Rusia : Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău va declara persona non grata un angajat al Ambasadei Federației Ruse, după ce o dronă încărcată cu explozibil a căzut în raionul Telenești, potrivit G4Media . Incidentul a avut loc vineri, 23 octombrie, la aproximativ 100 de metri de o locuință, iar decizia de expulzare a fost anunțată la câteva ore după cădere. Decizia Chișinăului: expulzare și mesaj de securitate Într-un comunicat, Ministerul Afacerilor Externe a calificat incidentul drept o „încălcare gravă” a suveranității și securității Republicii Moldova și o amenințare directă la adresa siguranței cetățenilor. „Acest incident constituie o încălcare gravă a suveranității și securității Republicii Moldova și reprezintă o amenințare directă la adresa siguranței cetățenilor” Instituția a condamnat încălcarea spațiului aerian al Republicii Moldova și a cerut Federației Ruse să înceteze acțiunile care pun în pericol securitatea regională și viețile oamenilor. Totodată, ministerul a susținut că astfel de episoade arată riscurile generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Autoritățile ruse nu au comentat, deocamdată, decizia Chișinăului. Context: peste 100 de survoluri ilegale de la începutul războiului Potrivit Ministerului Apărării, de la declanșarea războiului pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei, în februarie 2022, au fost înregistrate peste 100 de survoluri ilegale ale spațiului aerian al Republicii Moldova. Conform aceleiași surse, peste jumătate dintre drone au căzut pe teritoriul moldovean, de regulă în afara localităților, iar multe au explodat. [...]
Întâlnirea Pezeshkian–Putin pune pe agendă cooperarea economică ruso-iraniană , pe fondul sancțiunilor care apasă asupra ambelor țări, în contextul în care președintele Iranului merge la Moscova pentru un summit al statelor exportatoare de gaze, potrivit Agerpres . Masoud Pezeshkian urmează să se întâlnească marți, la Moscova, cu Vladimir Putin , vizita fiind legată de participarea liderului iranian la reuniunea țărilor exportatoare de gaze. Informația este atribuită agenției iraniene Tasnim, care îl citează pe ambasadorul Iranului în Rusia, Kazem Jalali. Ce vor discuta cei doi lideri Potrivit ambasadorului iranian, discuțiile dintre cei doi președinți vor viza: „cooperarea economică” dintre Iran și Rusia; „chestiuni geopolitice, internaționale și politice”. În paralel, șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, a transmis vineri, pe Instagram, că discuțiile dintre Iran și Rusia vor continua „săptămâna viitoare” la Moscova „în prezența președinților”. Context: sancțiuni și apropiere accelerată după 2022 Rusia și Iranul sunt descrise ca fiind două dintre țările cel mai puternic sancționate la nivel global și mențin legături politice strânse. Parteneriatul militar și economic s-a consolidat după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022. Araghchi a afirmat, de asemenea, că relația de cooperare dintre Teheran și Moscova „nu a fost niciodată atât de strânsă”, declarație făcută în contextul vizitei ministrului rus de externe Serghei Lavrov în Iran, prima de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, declanșat la finalul lunii februarie de lovituri israeliano-americane asupra Teheranului. De ce contează pentru economie și energie Faptul că întâlnirea are loc în marja unui summit al țărilor exportatoare de gaze și că pe agenda bilaterală apare explicit „cooperarea economică” indică o încercare de coordonare mai strânsă între două economii aflate sub presiunea sancțiunilor, inclusiv în zona energetică. La începutul lunii octombrie, Putin i-a transmis omologului iranian că Rusia este pregătită să contribuie la eforturile de mediere între Iran și SUA în războiul din Orientul Mijlociu. În același timp, negocierile dintre Teheran și Washington sunt în impas, iar amenințările SUA și ale Israelului privind posibile lovituri asupra Republicii Islamice s-au intensificat în ultimele zile, potrivit informațiilor citate. [...]
Chișinăul escaladează disputa diplomatică cu Moscova după prăbușirea unei drone cu explozibil pe teritoriul Republicii Moldova, prin decizia de a declara persona non grata un angajat al Ambasadei Rusiei, relatează Agerpres . Rusia a anunțat că va răspunde „ferm” și susține că originea rusă a dronei nu a fost dovedită. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe de la Chișinău, incidentul este considerat o încălcare gravă a suveranității și securității țării și o amenințare directă la adresa cetățenilor. Drona s-a prăbușit vineri în apropierea unor locuințe, în raionul Telenești . Președinta Maia Sandu a declarat că drona de atac, de tip rusesc „Gheran”, a încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova și a căzut în apropierea unor locuințe și a unei instalații energetice, conform MOLDPRES. Reacția Moscovei și riscul de măsuri reciproce Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a respins acuzațiile, pe care le-a numit un „pretext nefondat”, și a afirmat că originea rusă a dronei nu a fost demonstrată. Ea a acuzat autoritățile de la Chișinău de o politică „antirusă” și a avertizat că expulzarea nu va rămâne fără răspuns, potrivit France Presse. Context: încălcări repetate ale spațiului aerian Ministerul Apărării de la Chișinău a anunțat că, în perioada 16–23 octombrie, au fost înregistrate două încălcări ale spațiului aerian național. Autoritățile le cer cetățenilor să sune la 112 dacă observă drone sau fragmente suspecte și să nu atingă ori să deplaseze astfel de obiecte. [...]
Irakul își întărește controlul la frontieră ca să evite escaladarea cu Iranul potrivit The Jerusalem Post , pe fondul a circa 1.000 de lovituri atribuite Teheranului asupra Kurdistanului irakian și a aproximativ 600 de atacuri ale milițiilor susținute de Iran în interiorul Irakului, majoritatea vizând facilități diplomatice americane. Bagdadul a închis în această săptămână unele puncte de trecere a frontierei cu Iranul, inclusiv Al-Sheeb (în sud), invocând nevoia de modernizare a infrastructurii de securitate și a celei tehnice. Iranul a criticat decizia, susținând că nu a fost notificat în avans și respingând acuzațiile că prin punctele de frontieră ar intra în Irak droguri și valută contrafăcută, conform unui reportaj Rudaw citat de publicație. În același timp, autoritățile din Kurdistanul irakian încearcă să reducă riscul ca regiunea să fie folosită ca pretext pentru o nouă rundă de tensiuni. Guvernul Regional al Kurdistanului (KRG) a negat că forțe ucrainene, unități militare sau drone ar opera de pe teritoriul său, iar Ministerul de Interne al KRG a descris acuzațiile drept „nefondate”, potrivit agenției irakiene INA. Publicația notează că sursa acestor informații rămâne neclară. De ce contează: frontieră, logistică și risc de întreruperi Închiderea unor puncte de trecere și accentul pus pe „upgrade-uri” de securitate indică o abordare operațională de limitare a incidentelor la graniță, într-un moment în care Irakului îi crește expunerea la presiuni simultane: lovituri asupra Kurdistanului și atacuri ale milițiilor pro-iraniene în interiorul țării. Pentru companii, transportatori și fluxuri comerciale, astfel de măsuri pot însemna timpi mai mari de tranzit și rute alternative, chiar dacă articolul nu oferă date despre volume sau impact economic direct. Publicația mai menționează că punctul Al-Sheeb ar fi în apropierea unei zone asociate cu un atac cu dronă lansat de o miliție susținută de Iran asupra conductei saudite East-West, în septembrie. Tot Rudaw a relatat că, drept reacție, omul de afaceri iranian Babak Zanjani ar fi cerut restricții pentru petrolierele irakiene care tranzitează Strâmtoarea Hormuz — un element care, dacă ar evolua în măsuri concrete, ar ridica miza pentru exporturile de petrol ale Irakului, însă materialul nu indică vreo decizie oficială în acest sens. Măsuri paralele: coordonare de securitate cu Iordania și atenție la granița cu Siria Pe lângă frontiera cu Iranul, Bagdadul își consolidează cooperarea regională. Potrivit INA, ministrul irakian de Interne, Yasser al-Maliki, a discutat telefonic cu omologul său iordanian, Mazen al-Faraya, despre extinderea coordonării între ministere, într-un context în care Irakul încearcă să gestioneze riscurile de securitate la granițe. Irakul își intensifică și supravegherea la frontiera vestică cu Siria: ministrul Apărării, Nayef Mukayif al-Shammari, a făcut o inspecție aeriană a unităților desfășurate de-a lungul graniței Irak–Siria în provincia Nineveh, pentru a evalua poziționarea și nivelul de pregătire operațională, conform aceleiași agenții. În ansamblu, măsurile descrise conturează o strategie de reducere a riscului de „antrenare” într-un conflict mai larg cu Iranul, prin control mai strict al frontierelor și prin semnale de neutralitate din partea Kurdistanului irakian, într-un climat de securitate deteriorat. [...]
Atacurile lui Barack Obama la adresa lui Donald Trump ridică miza politică pe tema integrității și a influenței intereselor private, cu potențiale efecte asupra agendei economice și a piețelor energetice , într-un moment în care controlul Congresului poate limita sau accelera deciziile administrației de la Casa Albă, potrivit Mediafax . Cu zece zile înaintea alegerilor intermediare din 3 noiembrie, fostul președinte american a participat la mitinguri electorale în Cleveland și Detroit, cerând alegătorilor să voteze candidații democrați pentru a „limita puterea” administrației republicane. În Michigan, Obama a făcut campanie pentru Abdul El-Sayed, candidat democrat la Senatul SUA, aflat în competiție cu republicanul Mike Rogers. „Întrerupătorul de circuit”: mesajul politic vizează controlul asupra Congresului Obama a descris scrutinul drept un „întrerupător de circuit” care ar putea tempera ceea ce el a numit excesele președinției lui Trump. „Trebuie să acționăm asupra acestui întrerupător, pentru a readuce responsabilitatea în acest guvern”, a declarat fostul președinte. Miza este controlul asupra Congresului, care va influența capacitatea administrației Trump de a-și promova agenda în a doua parte a mandatului. Acuzații de corupție și interes personal: tema care poate alimenta presiunea publică În discursul din Michigan, Obama a reluat criticile democraților la adresa lui Trump și a republicanilor care, susține el, îi susțin acțiunile. Potrivit Reuters, Obama a afirmat: „Nu am mai văzut un președinte care să exceleze atât de mult în escrocherii pe banii contribuabililor.” El l-a acuzat pe Trump și de folosirea funcției în interes personal, susținând că administrația sa a ajuns să reprezinte „un guvern corupt, incompetent sau lipsit de acțiune”. Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări Reuters de comentariu, mai notează sursa citată. În același context, Mediafax menționează o cercetare Reuters/Ipsos realizată în august, potrivit căreia: 63% dintre americani considerau că președintele și familia sa au obținut în mod necorespunzător beneficii financiare din criptomonede după revenirea lui Trump la Casa Albă, în anul precedent; 69% dintre respondenți considerau că deciziile politice sunt influențate de interesele comerciale private ale lui Trump. Iran și Strâmtoarea Ormuz : implicații pentru exportatorii de petrol și piețele energetice Obama a contestat și afirmațiile administrației Trump privind o victorie împotriva Iranului, susținând că războiul ar fi oferit Teheranului o influență economică mai mare. În material se arată că amenințările privind atacarea transporturilor maritime prin Strâmtoarea Ormuz au provocat îngrijorări în rândul exportatorilor de petrol. „Iranul are acum drept de veto asupra Strâmtorii Ormuz, pe unde trece petrolul pentru a ajunge în lume”, a declarat Obama. Mediafax subliniază că Strâmtoarea Ormuz este o rută maritimă strategică pentru transporturile internaționale de petrol, iar eventualele perturbări ale traficului pot afecta piețele energetice. Critici colaterale: priorități administrative și renovările Casei Albe În aceeași serie de apariții, Obama a ironizat prioritățile administrației republicane, inclusiv pe secretarul Apărării, Pete Hegseth, pentru accentul pus pe aspectul fizic și nivelul de testosteron al militarilor. De asemenea, a făcut remarci sarcastice despre renovările Casei Albe, criticând stilul decorativ ales pentru reședința prezidențială. Alegerile din 3 noiembrie urmează să stabilească noua componență a Congresului, iar rezultatul va cântări în modul în care administrația Trump își poate continua agenda politică în perioada următoare. [...]
