Știri
Știri din categoria Externe
Uniunea Europeană a extins sancțiunile împotriva Rusiei către energie, transport maritim și finanțe, cu efect direct asupra fluxurilor comerciale și a accesului la servicii esențiale, potrivit G4Media. Consiliul UE a aprobat oficial al 20-lea pachet de sancțiuni, în paralel cu un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina (aprox. 450 miliarde lei), anunț făcut de președintele Consiliului European, António Costa, conform MEDIAFAX.
Pachetul adaugă noi interdicții și restricții care vizează atât infrastructura energetică și logistică, cât și servicii și tranzacții financiare, într-un efort de a crește presiunea economică asupra Moscovei.
Măsurile aprobate includ, potrivit informațiilor prezentate, următoarele direcții:
Totodată, o organizație din Kârgâzstan care administrează o bursă unde se tranzacționează „volume semnificative” de stablecoin A7A5 a fost adăugată pe lista de sancțiuni. (Stablecoin = criptomonedă proiectată să își mențină o valoare stabilă, de regulă prin raportare la o monedă clasică.)
Conform aceleiași surse, pachetul include și:
Sancțiunile au fost extinse și la 58 de entități juridice și persoane fizice asociate complexului militar-industrial rus și la peste 60 de companii, inclusiv din China și Emiratele Arabe Unite, potrivit informațiilor citate.
Ambasadorii la UE au aprobat împrumutul și noile sancțiuni cu o zi înainte, după ce Ungaria și-a ridicat veto-ul anterior, mai notează materialul.
Într-o postare pe X, António Costa a legat decizia de strategia UE privind Ucraina:
„Strategia UE pentru realizarea unei păci juste și durabile în Ucraina se bazează pe doi piloni: consolidarea Ucrainei și creșterea presiunii asupra Rusiei. Astăzi, am înregistrat progrese pe ambele fronturi.”
Recomandate
António Costa condiționează acordul pe bugetul UE de noi „resurse proprii” , avertizând că fără noi surse de venit nu se poate închide negocierea pentru următorul cadru financiar multianual, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare și finanțare: statele membre trebuie să accepte taxe și mecanisme noi de colectare la nivel european pentru a susține un buget estimat la aproape 2.000 de miliarde de euro pentru următorii șapte ani. Mesajul a fost transmis într-o scrisoare oficială adresată celor 27 de lideri ai UE, înaintea reuniunii de la Bruxelles din 18-19 iunie, unde vor continua discuțiile despre buget. Costa cere ca negocierile să se concentreze pe „elementele cheie” care ar permite un acord până la finalul anului, inclusiv progrese privind noile „resurse proprii” (surse de venit ale UE, distincte de contribuțiile naționale). „Ar trebui să ne concentrăm discuția asupra elementelor cheie pentru a facilita un acord până la sfârșitul anului. Aceasta include realizarea de progrese în ceea ce privește noile resurse proprii, care vor fi decisive pentru a ne potrivi ambițiile cu mijloacele necesare.” Ce taxe și surse de venit sunt pe masă Noile surse de venit sunt unul dintre cele mai sensibile puncte ale negocierilor. Planul Comisiei Europene, citat în articol, ar urmări colectarea a aproximativ 58 de miliarde de euro anual prin: modificarea unor venituri vamale și taxe ecologice; introducerea unor taxe noi, inclusiv pe tutun, deșeuri electronice și corporații. În paralel, liderii europeni au cerut Comisiei să analizeze și propuneri noi venite din Parlamentul European. Printre acestea se află o taxă digitală aplicată jocurilor de noroc online și activelor cripto, care, potrivit estimărilor Comisiei Europene, ar putea aduce aproximativ 13 miliarde de euro anual la bugetul UE. Falii între state și presiunea calendarului politic Statele membre rămân împărțite. Franța a transmis că nu este dispusă să accepte viitorul buget european fără introducerea unor noi taxe importante, în timp ce țări precum Suedia și Germania, asociate grupului statelor „frugale”, se opun extinderii acestor surse de finanțare. Pe fundal, Costa încearcă să accelereze negocierile, inclusiv din cauza riscului ca subiectul contribuțiilor la bugetul UE să devină temă de campanie: în 2027, mai multe state membre, între care Franța, Spania și Polonia, au programate alegeri naționale. Un alt element de incertitudine: Irlanda, care preia președinția rotativă a Consiliului UE la 1 iulie, nu și-a asumat finalizarea negocierilor în mandatul său de șase luni. Prim-ministrul irlandez Micháel Martin a spus că va urmări „asigurarea unei baze solide” pentru activitatea viitoare a Uniunii prin negocierea bugetului pe termen lung. Ce urmează la summitul din 18-19 iunie Pe lângă buget, liderii UE vor discuta la reuniunea din 18-19 iunie despre presiunile economice venite din China, extinderea Uniunii, migrație, situația din Orientul Mijlociu și măsuri împotriva traficului de droguri. La summit este așteptat și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , care va prezenta liderilor europeni situația din Ucraina. [...]
Italia amenință că va cere „reduceri” la contribuția la bugetul UE , dacă Bruxelles-ul nu renunță la mecanismul prin care unele state membre beneficiază anual de corecții la sumele plătite, potrivit Mediafax . Mesajul premierului Giorgia Meloni vine înainte ca liderii UE să vadă, săptămâna viitoare, primele cifre pentru următorul Cadru Financiar Multianual (bugetul pe șapte ani), într-un moment în care negocierile se anunță tensionate. Meloni a transmis avertismentul în Parlamentul italian, menționând că, dacă sistemul „reducerilor” nu este abolit, Italia va cere „același privilegiu”. În același context, premierul a spus că „răbdarea Romei a luat sfârșit” în privința plăților UE către unele state. Miza: bugetul UE pe șapte ani și „cutia de negociere” Conform informațiilor citate de Mediafax, cifrele pentru următorul buget multianual urmează să fie puse pentru prima dată pe masa liderilor UE la summitul de săptămâna viitoare. Capitalele așteaptă așa-numita „cutie de negociere” – proiectul de text care stabilește sumele și domeniile de cheltuieli. Diplomați europeni se așteaptă ca noul proiect al Comisiei să includă reduceri „modeste”, generalizate, dar nu „reduceri drastice”. Două blocuri cu interese opuse Disputa privind „reducerile” (corecții la contribuțiile naționale) se suprapune peste o confruntare mai largă despre dimensiunea și prioritățile bugetului UE: Țările „frugale” (Germania și Olanda, alături de Suedia, Danemarca și Austria) beneficiază de corecții de miliarde de euro la contribuțiile lor și se opun unui buget mai mare, invocând presiunea asupra finanțelor publice naționale. Acest grup insistă, potrivit sursei, pe reduceri liniare, generalizate. „ Prietenii Coeziunii ” , un grup informal de 16 țări din care fac parte inclusiv Polonia, Spania și Portugalia, se opun reducerilor bugetului regional și cer eliminarea definitivă a rambursărilor. Italia este aliniată acestui grup. Context: amenințări anterioare și calendar fără „termene artificiale” Tensiunile pe tema rambursărilor nu sunt noi. În decembrie, Roma a amenințat că va bloca deciziile Consiliului European dacă mecanismul nu era eliminat din discuții, după ce reapăruse într-un text de negociere al președinției daneze, potrivit aceleiași surse. Meloni a mai spus că Italia nu se va lega de „termene limită artificiale” și că va semna acordul doar după obținerea „celui mai bun compromis posibil”. [...]
Lovirea rafinăriei Afipski ridică presiunea pe infrastructura de combustibili a Rusiei , într-un episod care combină riscuri operaționale pentru producția de produse petroliere cu efecte colaterale în zone urbane, potrivit Digi24 . Armata ucraineană a transmis că forțele sale au lovit în timpul nopții rafinăria de petrol Afipski, din regiunea Krasnodar (sudul Rusiei), iar după impact ar fi izbucnit un incendiu, conform unui comunicat al Statului Major General , citat de Reuters. De cealaltă parte, oficiali ruși din Krasnodar au spus că incendiul a fost provocat de căderea resturilor unei drone și că a fost stins la fața locului. În comunicatul armatei ucrainene, rafinăria Afipski este descrisă drept una dintre cele mai mari unități de rafinare din sudul Federației Ruse, cu un volum anual de prelucrare de 6,25 milioane de tone. Potrivit aceleiași surse, unitatea produce motorină, benzină, păcură și alte produse petroliere, folosite pentru susținerea economiei și a logisticii militare ruse. Efecte locale: resturi de dronă peste locuințe și pene de curent Autoritățile din regiunea Krasnodar au anunțat că incendiul a fost stins până dimineață. În același timp, fragmente ale dronelor interceptate au căzut peste un bloc din orașul Krasnodar, iar atacul a provocat pene de curent în unele cartiere, conform informațiilor prezentate. Extinderea țintelor: Crimeea și obiective legate de drone Armata ucraineană a mai declarat că a lovit obiective din Crimeea controlată de Rusia, legate de producția de drone și nave. Rusia a anunțat, la rândul ei, că a interceptat în cursul nopții 330 de drone deasupra regiunilor Breansk, Belgorod, Kursk și a Crimeei anexate. Context: dezvoltarea armelor cu rază lungă în Ucraina În paralel, Ucraina continuă să dezvolte armament cu rază lungă de acțiune. Potrivit presei ucrainene, citate de JurnalTV , racheta de croazieră „Flamingo”, folosită în atacuri recente, poate atinge viteza de până la 950 km/h și ar avea o rază de acțiune de până la 3.000 km; despre impactul acestor arme asupra războiului a vorbit expertul în aviație Valeri Romanenko. În lipsa unor date suplimentare despre avariile efective și durata eventualelor opriri, amploarea impactului asupra producției rafinăriei nu poate fi evaluată din informațiile disponibile în acest moment. [...]
Noul pact UE pentru migrație și azil devine obligatoriu de vineri , introducând controale mai stricte la frontiere și un mecanism de „solidaritate” care poate impune statelor membre fie relocarea unor migranți, fie plata unei contribuții fixe, potrivit Digi24 . Miza practică este una de reglementare: statele au trecut printr-o tranziție de 12 luni pentru a-și adapta legislația și infrastructura, iar de acum regulile se aplică unitar. Ce se schimbă la frontieră și în procesarea cererilor Pactul înăsprește procedurile pentru sosirile ilegale, inclusiv prin obligativitatea identificării în maximum șapte zile a persoanelor care trec ilegal o frontieră a UE, conform EFE, citată de Agerpres. Un alt element central este accelerarea formalităților: se introduce o procedură „semi-rapidă” de 12 săptămâni de la sosirea ilegală, interval în care trebuie parcurse etapele de la examinarea cererii de azil până la decizia de returnare, dacă cererea este respinsă. Procedura devine obligatorie pentru: migranții considerați risc de securitate; persoanele din țări cu rată de acceptare a cererilor de azil în UE sub 20%. Eurodac : extinderea bazei de date și biometrie de la 6 ani Sistemul Eurodac (baza de date europeană cu amprente digitale) este extins pentru a deveni o platformă de gestionare a migrației. În sistem urmează să fie introduse și imagini faciale, iar vârsta minimă pentru înregistrarea biometrică scade de la 14 la 6 ani. „Solidaritatea” cu cost: relocare sau 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat Pactul introduce un cadru obligatoriu de solidaritate pentru statele aflate sub presiune migratorie ridicată – în prezent Spania, Italia, Grecia și Cipru. Celelalte state membre trebuie să contribuie prin: preluarea (relocarea) unor migranți; sprijin operațional și tehnic; sau o contribuție financiară de 20.000 de euro (aprox. 100.000 lei) pentru fiecare migrant refuzat în cadrul cotelor. Materialul notează că există state care ar prefera să plătească decât să primească migranți, iar Ungaria și Slovacia au refuzat inclusiv plata contribuțiilor. Clauză de criză pentru valuri masive de migrație Pactul include și un „ Regulament de Criză ”, o clauză de urgență pentru situații în care un val masiv de migrație riscă să copleșească o țară, scenariu ce trebuie recunoscut și aprobat de Bruxelles. În aceste cazuri, statul afectat poate amâna înregistrarea noilor cereri de azil și poate prelungi detenția la frontiere peste termenul de 12 săptămâni, în timp ce celelalte state ar fi mai puternic constrânse de mecanismul de cote. [...]
Amenințarea lui Donald Trump că SUA „vor prelua” Insula Kharg – nodul prin care trece 90% din exportul de țiței al Iranului – ridică miza conflictului spre o țintire directă a infrastructurii energetice și a rutelor de transport , cu potențial de șoc pe piețele de petrol și pe lanțurile de aprovizionare, potrivit Al Jazeera . Trump a scris pe Truth Social că SUA vor lovi Iranul „foarte dur” „în această seară” și a adăugat că armata americană va „prelua Insula Kharg” și alte „puncte de infrastructură petrolieră” „într-un viitor nu prea îndepărtat”. Declarațiile vin după două zile de lovituri reciproce SUA–Iran, într-un moment în care negocierile pentru un armistițiu durabil riscă să fie deraiate. De ce contează: Kharg este „inima” exporturilor de țiței ale Iranului Insula Kharg, descrisă ca „Insula Interzisă” din cauza controlului militar strict, procesează 90% din exporturile de țiței ale Iranului, notează publicația. O eventuală lovire sau ocupare a punctului ar însemna, practic, o escaladare de la ținte militare la infrastructură critică pentru veniturile Iranului și pentru fluxurile regionale de energie. Într-un interviu ulterior pentru Fox News, Trump a spus că preluarea Insulei Kharg a fost mereu „preferința” sa, dar a adăugat că nu știe dacă „America are stomac” pentru asta și a reiterat reticența față de trimiterea de trupe terestre în Iran. Escaladare militară și presiune în negocieri Iranul a transmis, prin Ministerul de Externe, că ultima rundă de lovituri americane a făcut pauza în lupte „practic lipsită de sens”. În paralel, negociatorul-șef iranian Mohammad Bagher Ghalibaf a avertizat într-o postare pe X că „strategiile greșite și deciziile impulsive” pot „reseta întreaga tablă” și pot „exploda infrastructura energetică și piețele”, creând „o mlaștină fără sfârșit”. Potrivit relatării, presa iraniană a indicat că loviturile SUA au vizat Bandar Abbas, Insula Qeshm și localitățile Sirik, Minab și Karaj (la vest de Teheran). Iranul, la rândul său, a atacat baze americane din Bahrain, Kuweit și Iordania. Trump a acuzat și că Iranul ar fi doborât un elicopter american în Strâmtoarea Hormuz , luni. Strâmtoarea Hormuz, închisă; SUA: presiune inclusiv prin active înghețate După cea mai recentă rundă de lovituri americane, Iranul a anunțat închiderea completă a Strâmtorii Hormuz, descrisă ca o arteră maritimă care a devenit principalul punct de pârghie al Teheranului în conflict. Oficiali americani au semnalat de săptămâni că un acord ar fi aproape, dar au oferit puține detalii despre blocajele legate de viitorul programului nuclear iranian, controlul asupra Strâmtorii Hormuz sau eliberarea fondurilor iraniene înghețate. În acest context, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a spus că orice pagube pe care Iranul le-ar provoca „aliaților noștri din Golf” vor fi plătite din fonduri „extrase” din activele înghețate ale Iranului, estimate la circa 100 miliarde dolari (aprox. 460 miliarde lei) la nivel global. Separat, US CENTCOM a anunțat că armata americană a dezactivat trei petroliere în Golful Oman, în cadrul blocadei porturilor iraniene. India a cerut SUA să înceteze atacurile, după ce trei membri indieni ai echipajului au fost uciși într-o lovitură americană asupra unei nave, potrivit aceleiași surse. [...]
Planurile SUA de a retrage capabilități-cheie din dispozitivul NATO obligă alianța să-și refacă rapid planurile de apărare , pe fondul temerilor din statele baltice că descurajarea ar putea slăbi, potrivit Digi24 . În acest context, comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul Alexus G. Grynkewich , susține că Rusia „nu caută un conflict” și că Moscova înțelege că nu ar putea avea succes militar împotriva alianței. Declarațiile au fost făcute la o masă rotundă în cadrul Salonului Aeronautic ILA de la Berlin, în timp ce aliații europeni urmăresc cu îngrijorare posibile „lacune de securitate” generate de intenția Washingtonului de a reduce resursele militare alocate Modelului de Forță al NATO – setul de forțe și echipamente care pot fi mobilizate în 10, 30 și 180 de zile în caz de criză. „Rusia nu caută un conflict... Înțeleg noțiunea de «alianță defensivă» și înțeleg că dispunem de o serie de avantaje asimetrice”. Ce capabilități ar putea fi retrase și de ce contează pentru Europa Potrivit informațiilor citate în material, printre forțele americane care ar putea fi retrase se numără: un grup de luptă al unui portavion american; toate submarinele capabile să lanseze rachete de croazieră; avioane de patrulare maritimă de tip Poseidon; avioane de realimentare în zbor; avioane de vânătoare de tip F-16 și F-15E. Grynkewich a confirmat pentru prima dată aceste reduceri și a explicat că sunt legate de nevoia SUA de a avea disponibile capabilități aeriene și maritime în eventualitatea unei crize în Pacific. În paralel, Washingtonul a anunțat deja planuri de retragere a 5.000 de soldați din Germania și anularea desfășurării unui batalion de artilerie cu rază lungă de acțiune, care urma să ajungă în țară la finalul acestui an. NATO își face „planuri de urgență” și pune accent pe achiziții rapide În calitate de comandant NATO, Grynkewich spune că lucrează la planuri de urgență privind ce capabilități ar putea exista sau ar putea lipsi „în anumite condiții”. Pe termen scurt, accentul ar urma să cadă pe echipamente care pot fi cumpărate, puse în funcțiune și extinse rapid, inclusiv sisteme de foc cu rază lungă de acțiune. În privința riscului unui atac asupra statelor baltice, generalul afirmă că misiunea sa este să mențină credibilitatea descurajării și să se asigure că Rusia înțelege că „dacă ar încerca ceva” nu ar avea succes, ceea ce ar reduce probabilitatea asumării unui astfel de risc. Separat, materialul amintește că Vladimir Putin a numit „absurdități” temerile europene privind un posibil atac asupra țărilor NATO, susținând că acestea ar fi folosite pentru a justifica majorarea cheltuielilor de apărare. În același tablou, Grynkewich – care a participat la negocierile conduse de SUA pentru a media un armistițiu între Rusia și Ucraina – afirmă că forțele ucrainene „rezistă cu siguranță”, iar liniile frontului sunt „relativ stabile”, în condițiile în care avansurile rusești ar fi lente și cu pierderi mari. [...]
