Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a exclus folosirea armelor nucleare în războiul cu Iranul, susținând că SUA au obținut rezultate „în mod convențional” și că o armă nucleară „nu ar trebui niciodată” utilizată de nimeni, potrivit The Jerusalem Post.
Declarațiile au fost făcute joi, la Casa Albă, după ce Trump a fost întrebat direct dacă ar recurge la o astfel de armă. Președintele american a răspuns că nu ar face-o și a argumentat că Iranul a fost „decimat” fără a fi nevoie de escaladare nucleară.
Pe linia presiunii militare, Trump a afirmat că Iranul ar fi putut să-și „încarce” arsenalul „puțin” în timpul unui armistițiu de două săptămâni, dar a adăugat că armata americană ar putea elimina rapid eventualele rezerve refăcute. În același context, el a susținut că marina, forțele aeriene și apărarea antiaeriană ale Iranului „au dispărut”.
Mesajul privind neutilizarea armelor nucleare funcționează ca o limită publică de escaladare, însă Trump a indicat că nu vrea să fie presat în privința unui acord de pace pe termen lung cu Iranul, răspunzând: „Nu mă grăbiți”.
Totodată, el a spus că urmărește „cel mai bun acord” și că ar putea încheia unul „chiar acum”, dar preferă un aranjament „care să dureze”.
În aceeași intervenție, Trump a invocat scenarii de tip „holocaust nuclear” în Europa, menționând orașe precum Londra și Paris, dar și ținte „în diverse locuri din Germania”.
Materialul mai notează că premierul israelian Benjamin Netanyahu a vorbit în ultimele săptămâni despre amenințarea nucleară a Iranului și a susținut că, în absența unor lovituri ale SUA și Israelului, numele unor facilități nucleare iraniene ar putea ajunge asociate cu memoria Holocaustului.
Recomandate
Armistițiul dintre Israel și Liban a fost prelungit cu trei săptămâni , într-o mișcare prin care Washingtonul încearcă să țină sub control riscul reluării luptelor și să creeze spațiu pentru negocieri paralele, inclusiv pe dosarul Iran, potrivit Axios . Președintele Donald Trump a făcut anunțul după ce i-a primit la Casa Albă pe ambasadorii Israelului și Libanului, într-o întâlnire la care au participat și secretarul de stat Marco Rubio, vicepreședintele Vance, ambasadorul SUA în Israel Mike Huckabee și ambasadorul SUA în Liban Michel Issa. De ce contează: legătura cu negocierile și riscul de escaladare Administrația americană urmărește două obiective prin extinderea armistițiului: să avanseze discuțiile directe Israel–Liban și să evite ca o reaprindere a conflictului să afecteze efortul de a ajunge la o înțelegere cu Iranul, notează publicația. Deși cele două piste sunt prezentate oficial ca separate, Iranul susține că atacurile israeliene în Liban ar încălca armistițiul său cu SUA. În schimb, SUA și Israelul argumentează că armistițiul SUA–Iran nu acoperă operațiunile Israelului împotriva Hezbollah , pe care le plasează în contextul unor discuții distincte cu guvernul libanez. Ce s-a întâmplat la Washington Întâlnirea dintre ambasadorii israelian și libanez urma să aibă loc joi la Departamentul de Stat, pentru a doua rundă de discuții între cele două părți. Cu aproximativ trei ore înainte, reuniunea a fost mutată la Casa Albă, iar participanților li s-a comunicat că Trump se va alătura, potrivit unor oficiali americani citați de Axios. După întâlnire, Trump a transmis pe Truth Social că armistițiul va fi extins cu „TREI SĂPTĂMÂNI” și că SUA vor lucra cu Libanul pentru a-l ajuta să se protejeze de Hezbollah. Ce urmează și care sunt blocajele Trump a spus că își dorește să-i primească „în viitorul apropiat” pe premierul israelian Benjamin Netanyahu și pe președintele libanez Joseph Aoun și a indicat că o astfel de întâlnire ar putea avea loc în intervalul celor trei săptămâni de armistițiu extins. Totuși, oficiali libanezi au semnalat că o reuniune trilaterală este improbabilă atât timp cât Israelul ocupă 6% din teritoriul Libanului și continuă loviturile acolo, în pofida armistițiului, potrivit aceleiași surse. În plus, Trump a reacționat surprins când a fost întrebat despre o lege libaneză care interzice contactele cu Israelul și le-a cerut lui Rubio și altor oficiali să lucreze pentru anularea ei, demers descris ca dificil politic în interiorul Libanului. Tensiuni pe teren, în pofida armistițiului Cu puțin timp înaintea întâlnirii de la Casa Albă, Hezbollah a lansat mai multe rachete spre sate israeliene de la graniță, iar armata israeliană a răspuns cu lovituri aeriene asupra lansatoarelor, relatează Axios. Trump a spus că Israelul va trebui să se apere dacă este atacat în timpul armistițiului, dar a insistat ca reacția să fie „atentă” și „chirurgicală”. [...]
Donald Trump intră într-un termen-limită legal care poate schimba cursul războiului cu Iranul , pentru că după 1 mai continuarea operațiunilor militare ar necesita aprobarea Congresului, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare și control instituțional: legea americană interzice președintelui să poarte un război fără acordul Congresului mai mult de 60 de zile. Bombardamentele asupra Iranului au început pe 28 februarie, iar Trump a notificat oficial Congresul pe 2 martie; de atunci curge termenul de 60 de zile, care expiră la 1 mai, notează The New York Times, citat de Digi24. Până la această dată, președintele ar avea trei opțiuni: să ceară permisiunea Congresului pentru a continua acțiunile militare, să înceapă reducerea lor sau să încerce să ocolească restricția. Presiune politică în Congres, cu o majoritate republicană strânsă Democrații din Congres au încercat de cinci ori să adopte rezoluții care să oprească acțiunile militare și să-l oblige pe Trump să se consulte cu legislatorii, însă republicanii le-au blocat. Totuși, unii republicani au transmis că termenul legal contează. Senatorul republican John Curtis a scris la începutul lunii aprilie că nu va susține continuarea acțiunilor militare după expirarea celor 60 de zile fără aprobarea Congresului. La rândul ei, Lisa Murkowski a criticat lipsa de transparență privind obiectivele, costurile și durata războiului și lucrează, împreună cu un grup de senatori, la o rezoluție care să autorizeze utilizarea forței militare împotriva Iranului, cu scopul declarat de a restabili autoritatea Congresului și de a impune „parametri clari” ai operațiunii. În Senat, republicanii au o majoritate de 53 de voturi din 100. Dacă o parte dintre senatorii republicani își înăspresc poziția, Casa Albă ar putea fi forțată să caute un compromis. Ce permite legea după 1 mai și ce precedent există Legea permite o prelungire cu 30 de zile dacă președintele confirmă în scris că timpul suplimentar este necesar pentru retragerea în siguranță a trupelor americane, dar această prelungire nu oferă autoritatea de a continua o campanie ofensivă. În trecut, președinți din ambele partide au continuat operațiuni militare fără aprobarea Congresului și după expirarea termenului de 60 de zile. Digi24 amintește cazul din 2011, când Barack Obama a susținut că legea nu se aplică operațiunii din Libia, argument care a atras critici bipartizane; unii legislatori iau în calcul că administrația Trump ar putea invoca raționamente similare și în cazul Iranului. Situația din teren: armistițiu prelungit și consolidare navală Trump a prelungit un armistițiu de două săptămâni care expirase marți, fără să precizeze o nouă dată de încheiere. Potrivit unor surse Axios, președintele ar fi dispus să acorde Iranului încă „trei-cinci zile” pentru a-și „pune ordine în gânduri”, însă Trump a respins informația ca fiind „falsă” și a spus că nu există „niciun fel de presiune în ceea ce privește termenele” legate de încetarea focului sau de stabilirea unei noi date pentru negocieri. În paralel, peste 20 de nave de război americane continuă să blocheze trecerea navelor legate de Iran la granița convențională dintre Golful Oman și Marea Arabiei. SUA au trimis și a treia grupă de atac navală în regiune, condusă de portavionul USS George HW Bush , care ar urma să ajungă în Orientul Mijlociu în „trei-cinci zile”, conform informațiilor din material. [...]
Armistițiul prelungit dintre SUA și Iran ar urma să expire duminică , ceea ce menține un nivel ridicat de incertitudine în regiune și complică perspectiva unor negocieri rapide, potrivit Mediafax . Statele Unite au informat Israelul că armistițiul recent prelungit cu Iranul se încheie duminică, conform presei israeliene. Postul public de radio KAN a relatat că oficiali americani au transmis la Tel Aviv că termenul stabilit de președintele Donald Trump pentru Teheran se apropie de final. Citând o sursă diplomatică anonimă, KAN susține că Trump încearcă să ajungă la o înțelegere cu Iranul, mai degrabă decât să intre în negocieri „deschise”. În același timp, surse israeliene au indicat că un progres până duminică pare puțin probabil. Mesaje neclare și un calendar scurt Surse israeliene au descris drept „confuz” comportamentul SUA, afirmând că au aflat recent despre acțiunile lui Trump din relatările presei și din postările acestuia pe rețelele de socializare. În cursul zilei de miercuri, un oficial al Casei Albe a declarat pentru Fox News că armistițiul ar putea dura între trei și cinci zile. O sursă israeliană a spus că situația rămâne neclară și depinde în mare măsură de deciziile lui Trump, potrivit KAN, citat de Anadolu . Context: prelungirea cerută de Pakistan și escaladarea din februarie Marți, Trump a anunțat prelungirea armistițiului cu Iranul în urma unei solicitări din partea Pakistanului, precizând că acesta rămâne în vigoare până când Teheranul va prezenta ceea ce el a numit o „propunere unificată”. Potrivit informațiilor citate, ostilitățile s-au intensificat după atacurile comune ale SUA și Israelului asupra Iranului din 28 februarie, urmate de riposta Teheranului asupra Israelului și a altor țări din regiune care găzduiesc active americane. Pakistanul a găzduit discuții între Washington și Teheran în perioada 11–12 aprilie, după ce a mediat armistițiul pe 8 aprilie. Eforturile pentru o nouă rundă de negocieri sunt în desfășurare, însă incertitudinea persistă. [...]
Lipsa unui calendar pentru încheierea războiului și menținerea blocadei navale cresc riscul ca tensiunile din Golf să se prelungească, cu efect direct asupra fluxurilor de petrol și asupra traficului maritim, potrivit CNN . Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că nu există un „termen limită” pentru încheierea războiului cu Iranul, pentru încetarea focului sau pentru răspunsul Teheranului la solicitarea sa privind o propunere de pace. În paralel, președintele Iranului a spus că blocada americană asupra porturilor iraniene este un obstacol major pentru negocieri, iar negociatorul-șef al Iranului a susținut că aceeași blocadă împiedică redeschiderea Strâmtorii Hormuz . Blocada afectează exporturile, dar nu le oprește O firmă de analiză a transporturilor maritime, Kpler , estimează că blocada „a perturbat” mecanismul de export de petrol al Iranului, dar „nu l-a rupt”. Conform datelor Kpler citate de CNN, fluxul de țiței din Iran către China a fost de 985.000 de barili pe zi în prima jumătate a lunii aprilie și, de atunci, „nu a fost întrerupt”. În același timp, la terminalul iranian de export de la Jask — descris ca o rută care ocolește Strâmtoarea Hormuz — Kpler indică un nivel record de 5,8 milioane de barili în stocare, iar petrolierele pot ieși în Golful Oman fără a trece prin strâmtoare. Escaladare operațională pe mare: nave redirecționate și sechestrări Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că forțele americane au redirecționat 31 de nave să se întoarcă în port sau să își schimbe ruta, majoritatea fiind petroliere, în cadrul blocadei. Tot CENTCOM a comunicat că SUA au confiscat o navă sub pavilion iranian în Golful Oman și au urcat la bordul unei nave sancționate în Oceanul Indian. Separat, CNN relatează că Iranul a difuzat un material video despre presupuse capturi de nave în Strâmtoarea Hormuz, însă analiști citați de publicație spun că imaginile ar putea să nu surprindă momentul real al capturii și să fi fost, cel puțin parțial, reconstituite. Context regional: negocieri Israel–Liban, pe fondul unui armistițiu fragil SUA urmează să găzduiască o a doua rundă de discuții între Israel și Liban, în condițiile unui armistițiu de 10 zile în Liban, descris ca fragil și marcat de acuzații de încălcare. Potrivit agenției de stat libaneze National News Agency (NNA), armata israeliană ar fi incendiat case în sudul Libanului; CNN precizează că a cerut un punct de vedere Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF). Armata israeliană a mai transmis că a interceptat o dronă lansată din sudul Libanului. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne operațională: cât timp blocada și disputa privind Hormuz persistă fără un orizont de încheiere, rutele și volumele de export se pot adapta, dar riscul de întreruperi și costuri suplimentare de transport rămâne ridicat. [...]
Rusia amenință cu includerea pe lista de ținte a țărilor europene care ar găzdui avioane franceze cu arme nucleare , avertizând că o astfel de desfășurare ar „slăbi” securitatea statelor respective, nu ar întări-o, potrivit Biziday . Mesajul a fost transmis de ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Alexander Grușko , care a încadrat posibilitatea ca Franța să își desfășoare temporar aeronavele dotate cu arme nucleare în alte țări europene drept parte a unei „consolidări necontrolate” a potențialului nuclear al NATO, pe care Moscova o consideră o amenințare strategică. „Evident, armata noastră va fi obligată să acorde o atenție deosebită acestei probleme în contextul actualizării listei de ținte prioritare în cazul unui conflict major. […] securitatea acestor țări este, de fapt, slăbită”, a spus Grușko. Contextul: inițiativa Franței și discuțiile din NATO Președintele Franței, Emmanuel Macron , a anunțat în martie planuri de extindere a arsenalului nuclear al țării și a spus că Franța ar putea permite partenerilor europeni să găzduiască temporar aeronavele sale echipate cu arme nucleare. Inițiativa este prezentată în contextul eforturilor europene din NATO de a-și asuma o parte mai mare din responsabilitatea pentru apărare, pe fondul criticilor repetate ale președintelui american Donald Trump la adresa Alianței. În acest cadru, Macron și premierul Poloniei, Donald Tusk, au discutat recent despre posibile exerciții nucleare comune, ca parte a demersului francez de extindere a protecției sale nucleare către alte state europene. De ce contează: escaladare de risc și presiune asupra deciziilor de găzduire Avertismentul Moscovei ridică miza politică și de securitate pentru orice stat european care ar lua în calcul găzduirea unor astfel de capabilități, prin asocierea explicită a deciziei cu riscul de a deveni țintă în scenariul unui conflict major. Pe fondul tensiunilor internaționale, Grușko a mai afirmat că orice dialog viitor privind armele nucleare ar trebui să țină cont de capacitățile combinate ale NATO, inclusiv arsenalele Franței și Marii Britanii, pe lângă cel al SUA. Reacții și fundal diplomatic În paralel, NATO a criticat în această săptămână Rusia și China pentru politicile lor privind armele nucleare și a îndemnat ambele țări să colaboreze cu SUA pentru „mai multă stabilitate și transparență”, conform relatării Reuters, citată de Biziday. [...]
Israelul condiționează reluarea operațiunilor militare de acordul SUA , iar țintele vizate ar include infrastructura energetică și economică a Iranului, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis de ministrul israelian al apărării, Israel Katz, indică o posibilă escaladare cu implicații directe pentru stabilitatea regională și pentru riscurile asupra fluxurilor energetice. Katz a spus, într-un mesaj video difuzat joi și citat de AFP, că Israelul este „pregătit” să reia războiul împotriva Iranului, dar „așteaptă undă verde” din partea Statelor Unite. Potrivit acestuia, armata israeliană ar fi pregătită „atât pe plan defensiv cât și ofensiv”, iar țintele din Iran „au fost stabilite”. De ce contează: ținte declarate în energie și infrastructură economică În declarațiile sale, ministrul apărării a legat explicit reluarea atacurilor de distrugerea unor obiective cu impact economic, menționând „instalațiile energetice și electrice cheie” și „infrastructura economică națională” a Iranului. În același mesaj, Katz a afirmat că Israelul ar urmări și „eliminarea dinastiei Khamenei”, referindu-se la Mojtaba Khamenei , numit lider suprem pentru a-i succeda tatălui său, Ali Khamenei, ucis pe 28 martie. Context: armistițiul SUA–Iran, prelungit unilateral de Trump Președintele american Donald Trump a anunțat marți prelungirea unilaterală și pe termen nelimitat a armistițiului dintre Statele Unite și Iran , intrat în vigoare pe 8 aprilie, pentru a permite negocieri cu Teheranul. Israelul „s-a conformat” acestui armistițiu, conform informațiilor transmise de Agerpres. Katz a avertizat că, dacă atacul va fi reluat, „va fi diferit și mortal”, cu „lovituri devastatoare” în „punctele cele mai sensibile”, după loviturile „colosale” despre care susține că au fost deja suferite de regimul iranian. [...]
