Guvernul României elimină indemnizația de hrană și sporul de condiții vătămătoare din noua lege a salarizării bugetarilor - Reformele vizează corectarea dezechilibrelor salariale și asigurarea sustenabilității financiare în sectorul public

Guvernul pregătește o plafonare mai dură a sporurilor și elimină unele beneficii , într-o primă variantă a noii legi a salarizării bugetarilor consultată de Știrile Pro TV , cu impact direct asupra veniturilor variabile din sectorul public și asupra modului în care instituțiile își pot construi pachetele salariale. Proiectul, transmis inițial partenerilor sociali înainte de dezbaterea publică, ar urma să intre oficial în consultare publică săptămâna viitoare, dar poate suferi modificări până atunci, potrivit aceleiași surse. Reforma este legată de angajamentele României din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și urmărește, conform autorităților, reguli „mai sustenabile” și reducerea discrepanțelor create de legea în vigoare din 2017. De ce contează: controlul costurilor și limitarea „anvelopei” de sporuri Contextul bugetar invocat în material este creșterea rapidă a cheltuielilor cu salariile: între 2022 și 2024, bugetul alocat salariilor bugetarilor („anvelopa salarială”) a urcat cu 40%, de la 118 miliarde de lei la finalul lui 2022 la 164 de miliarde de lei la finalul lui 2024, după care au fost operate înghețări. În plus, salariile bugetarilor au fost înghețate și în 2025, și în 2026, prin ordonanțe de urgență adoptate la final de decembrie (2024, respectiv 2025). În termeni de presiune pe venituri, din fiecare 100 de lei încasați din taxe și impozite, aproape 30 au mers către salarii în 2023 și 32 în 2024, iar cheltuielile sunt descrise ca fiind „imposibil de susținut cu veniturile actuale”. Principalele schimbări din proiect: grilă nouă, raport 1:8 și reguli mai stricte Proiectul introduce o limitare a raportului dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sistem la 1:8, față de 1:12 în prezent. Totodată, apare o regulă de exclusivitate: toate drepturile salariale ar urma să poată fi acordate doar prin această lege, iar beneficiile stabilite prin alte acte normative ar deveni nule. Sunt menținute excepții pentru instituții precum Banca Națională a României , Autoritatea de Supraveghere Financiară și ANRE. Din punct de vedere tehnic, salariile ar urma să fie calculate pe baza unor coeficienți înmulțiți cu o „valoare de referință” stabilită anual prin legea bugetului de stat; la intrarea în vigoare, valoarea de referință este estimată la 4.325 lei. Proiectul include și o garanție: dacă rezultatul este sub salariul minim brut pe țară, se acordă automat salariul minim garantat în plată. Sporuri: plafon de 20% la nivel de instituție și eliminări punctuale Miza imediată pentru venituri este plafonarea: sporurile, împreună cu primele și indemnizațiile, nu ar putea depăși 20% din salariile de bază la nivelul fiecărei instituții. Excepțiile menționate sunt sporul de noapte și plata orelor suplimentare, care rămân reglementate de legislația muncii. Proiectul păstrează, între altele: sporul de 10% pentru activitatea de control financiar preventiv; sporuri de până la 40% pentru personalul implicat în implementarea și gestionarea proiectelor finanțate din fonduri europene (posibil inclusiv pentru anumite funcții de demnitate publică implicate în administrarea fondurilor externe). În același timp, sunt eliminate beneficii existente, inclusiv: indemnizația de hrană; sporul pentru titlul de doctor (care, pentru personalul din învățământ, ar urma să fie inclus în coeficienții de salarizare); sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, acordat în prezent în limita a 300 de lei brut. Proiectul mai prevede un spor de 15% din valoarea de referință pentru persoanele cu handicap. Ce urmează: consultare publică și aplicare din 2027 Conform proiectului, noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 iulie 2027 și să se aplice tuturor categoriilor de personal bugetar, inclusiv în administrația publică locală, unde ar fi implementată o grilă unică de salarizare. În paralel, proiectul introduce premii de performanță acordate lunar, în funcție de rezultate, de până la 30% din salariul de bază individual, dar doar pentru un procent limitat de angajați. Pentru transparență, instituțiile publice ar urma să transmită periodic date despre veniturile salariale către Ministerul Muncii, iar nerespectarea obligației ar fi sancționată. [...]