Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina extinde sistemul de „puncte” care permite unităților să comande direct arme și echipamente, o schimbare cu impact operațional asupra modului în care sunt prioritizate și accelerate livrările către front, potrivit Digi24.
Ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, a anunțat extinderea programului „ePoints”, folosit pe platforma guvernamentală Brave1 Market, unde unitățile militare pot achiziționa echipamente pe baza unor puncte virtuale obținute în urma confirmării unor lovituri asupra țintelor rusești.
Punctele sunt acordate unităților care confirmă distrugerea de echipamente și militari ruși prin înregistrări video realizate de drone. În practică, sistemul mută o parte din decizia de achiziție mai aproape de utilizatorul final: unitățile pot selecta și comanda independent echipamente „testate în luptă” de care au nevoie urgent, pe lângă aprovizionarea centralizată a guvernului, conform declarațiilor lui Fedorov.
Această logică urmărește să reducă timpii de reacție și să direcționeze resursele către capabilități care produc rezultate măsurabile pe front, într-un context în care Ucraina se confruntă cu un deficit tot mai grav de personal, mai ales în infanterie.
Pe lângă operațiunile confirmate cu drone, programul a început să acorde puncte și pentru:
„Plănuim să extindem programul pentru a include noi domenii în viitorul apropiat”, a declarat Fedorov.
Fedorov a spus că, de la începutul anului 2026, unitățile militare au comandat prin Brave1 Market drone, vehicule terestre fără pilot și echipamente de război electronic în valoare de 14 miliarde de grivne (aproximativ 319.000 de dolari, adică aprox. 1,5 milioane lei), folosind „ePoints”. Tot el a afirmat că peste 181.000 de unități de echipamente achiziționate au fost deja livrate pe câmpul de luptă.
Publicația Kyiv Independent notează că aproximativ 95% dintre unitățile de drone s-au alăturat deja programului.
În același set de declarații, Fedorov a afirmat că în martie 2026 peste 35.300 de soldați ruși au fost uciși sau grav răniți și că au fost distruse peste 151.200 de ținte. Totodată, el a susținut că, în urmă cu șase luni, „personalul inamic” a devenit o țintă prioritară în sistem, iar punctajul pentru fiecare militar eliminat sau grav rănit a fost majorat.
Separat, Digi24 menționează că Moscova și Kievul raportează rar oficial propriile pierderi, iar Ucraina estimează că pierderile totale ale Rusiei în războiul la scară largă au depășit 1.320.000.
În pofida pierderilor, Rusia ar fi reușit progrese marginale pe linia frontului, compensând prin noi soldați contractuali. Proiectul ucrainean de cartografiere open-source DeepState a raportat că forțele ruse au ocupat 4.336 km² de teritoriu ucrainean în 2025, sub 1% din țară.
Recomandate
Rusia ridică miza diplomatică împotriva sprijinului militar american pentru Ucraina , după ce Serghei Lavrov i-a transmis lui Marco Rubio că o continuare a livrărilor de arme către Kiev este „inacceptabilă”, potrivit Mediafax . Mesajul, formulat public de Moscova, indică faptul că dosarul armamentului rămâne o linie roșie în relația SUA–Rusia, în timp ce discuțiile despre „încheierea războiului” sunt menținute pe agenda oficială. Întâlnirea dintre cei doi miniștri de externe a avut loc joi, la Manila, în marja unui summit ASEAN (Asociația Națiunilor din Sud-Estul Asiei), și a durat aproximativ 30 de minute. Conform Departamentului de Stat al SUA, Rubio și Lavrov au discutat despre relația bilaterală și „necesitatea de a pune capăt războiului” dintre Rusia și Ucraina, dar și despre conflictul din Orientul Mijlociu. Pe acest fond, Moscova a condamnat recentele atacuri ale Washingtonului asupra Iranului, aliat al Rusiei, iar Ministerul rus de Externe a susținut că Lavrov a avertizat împotriva unei continuări „inacceptabile” a livrărilor de arme către Ucraina. În aceeași declarație, Lavrov a denunțat și ceea ce Rusia numește „o politică destabilizatoare” a țărilor europene, acuzate că urmăresc o „înfrângere strategică” a Rusiei. Context: Kievul vorbește despre „pace cu demnitate”, luptele continuă Întâlnirea Rubio–Lavrov a avut loc la câteva ore după o discuție între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și emisari americani, organizată pentru a „revitaliza diplomația”, potrivit lui Zelenski. Acesta a afirmat, într-o postare pe rețeaua X, că Ucraina este pregătită pentru „pace cu demnitate”. În paralel, violențele de pe teren nu dau semne de reducere: o persoană a fost ucisă și alte patru au fost rănite într-un atac ucrainean asupra Crimeei, peninsulă controlată de Rusia, potrivit guvernatorului numit de Moscova. Printre răniți s-ar afla și doi copii. [...]
Ucraina semnalează reluarea canalelor diplomatice cu echipa lui Trump , după ce președintele Volodimir Zelenski a discutat cu doi emisari ai liderului american, într-o mișcare care poate influența direcția negocierilor privind încetarea războiului, potrivit Mediafax . Zelenski a anunțat miercuri că a avut o convorbire cu Steve Witkoff și Jared Kushner, descriind discuția drept „bună și importantă” și precizând că tema a fost „impulsionarea procesului diplomatic” pentru încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. „Pacea este necesară – o pace cu demnitate, iar Ucraina este pregătită de mult timp pentru aceasta.” Ce urmează: contactele continuă, dar fără detalii despre propuneri Președintele ucrainean susține că echipele celor două părți vor rămâne în contact pentru a pune în aplicare aspectele discutate în timpul convorbirii. În același timp, Zelenski nu a oferit detalii despre propunerile aflate pe masă și nici despre un calendar sau pași concreți ai negocierilor, limitându-se la ideea că dialogul va continua. Mesaj politic către Washington Zelenski le-a mulțumit celor doi emisari pentru „implicarea personală” în promovarea unei soluții de pace și a transmis aprecieri președintelui Donald Trump și „poporului american” pentru sprijinul acordat Ucrainei. „Suntem recunoscători președintelui Trump și poporului american pentru sprijinul lor neclintit.” În ansamblu, mesajul indică o încercare de a menține deschisă o linie de comunicare cu cercul apropiat al lui Trump, într-un moment în care diplomația legată de războiul din Ucraina rămâne în prim-plan, însă fără elemente publice suficiente pentru a evalua dacă discuțiile se pot traduce rapid într-un format de negociere. [...]
Washingtonul își reîntărește mesajul de încheiere a războiului din Ucraina , pe fondul semnalelor că Moscova își înăsprește poziția privind teritoriile ocupate, potrivit Euronews . Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio , urmează să se întâlnească joi, în Filipine, cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, într-un contact care ar putea lămuri dacă s-a schimbat abordarea Washingtonului față de conflict. Întâlnirea este „bătută în cuie”, spune Lavrov, iar miza declarată este să se clarifice ce anume crede Moscova că s-a modificat în poziția americană. În context, Euronews notează că Rusia a interpretat o perioadă îndelungată — inclusiv pe fondul acțiunilor și declarațiilor președintelui Donald Trump — că poate acționa în Ucraina fără constrângeri, pe măsură ce interesul și sprijinul SUA pentru Kiev ar fi scăzut. Rubio a indicat însă explicit că Washingtonul își dorește încheierea războiului, inclusiv din perspectiva relației bilaterale SUA–Rusia, afectată de conflict. „Ne-am dori să vedem acel război luând sfârșit. Credem că ar fi bine pentru Rusia dacă acel război s-ar încheia.” (Marco Rubio, secretar de stat al SUA) Poziția Moscovei: „zone tampon” permanente în Sumî și Harkov În paralel, Bloomberg relatează că Rusia nu ar mai vrea să cedeze teritoriile ocupate din regiunile ucrainene Sumî și Harkov în cadrul unui eventual acord de pace, potrivit unei analize citate de Euronews și publicate de Bloomberg . În viziunea lui Vladimir Putin, aceste teritorii ar urma să fie păstrate ca „zone tampon” permanente între Rusia și Ucraina. Această schimbare ar veni după ce Putin ar fi ajuns la concluzia că înțelegerile discutate cu Donald Trump la summitul de la Anchorage din august anul trecut „nu mai sunt valabile”, în contextul întâlnirii menționate de Euronews și detaliate într-un material separat despre summitul de la Anchorage . Ce urmează: testul „întrebărilor directe” la întâlnirea Rubio–Lavrov Lavrov a sugerat că discuția cu Rubio va fi folosită pentru a obține răspunsuri directe, inclusiv pe tema predicțiilor lui Trump despre apropierea unei soluții pentru conflict. „Este mai bine să pui întrebări direct și să obții răspunsuri.” (Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei) [...]
Ungaria verifică un credit de 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei) care a implicat o garanție de stat integrală , într-o anchetă ce poate avea consecințe directe asupra modului în care sunt folosite instrumentele publice de finanțare și garantare, potrivit Agerpres . Împrumutul a fost acordat Macedoniei de Nord prin Eximbank , bancă aflată în proprietatea statului ungar, „în termeni foarte favorabili” de fostul guvern, a declarat premierul Peter Magyar într-un briefing. Creditul avea dobândă de 3,25%, iar riscul era acoperit 100% printr-o garanție de stat. Magyar, care a câștigat alegerile din aprilie și a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban, a susținut că tranzacția ar putea indica folosirea unor fonduri destinate sprijinirii afacerilor ungare pentru consolidarea unui aliat politic extern și pentru un potențial beneficiu al unor „companii prietene”. Orban a negat acuzațiile de corupție. Ce verifică autoritățile și ce acuzații sunt invocate Premierul a spus că ministrul economiei și energiei a depus un raport la poliție care semnalează patru cazuri legate de Eximbank, inclusiv creditul pentru Macedonia de Nord, sub suspiciuni precum deturnare de fonduri, management neglijent și alte infracțiuni. Un alt caz menționat vizează un proiect african de infrastructură al unei companii private, pentru care Eximbank și Banca ungară pentru dezvoltare (deținută de stat) ar fi acordat o garanție de finanțare de 126 de miliarde de forinți (394 milioane de dolari, aprox. 1,8 miliarde lei), potrivit declarațiilor lui Magyar. Eximbank nu a răspuns unei solicitări de comentarii din partea Reuters, conform aceleiași relatări. Context politic și miza de reglementare Creditul către Macedonia de Nord a fost anunțat în 2024 de premierul nord-macedonean Hristijan Mickoski, lider al VMRO-DPMNE și aliat al lui Orban. Tot în relația cu acest partid, guvernul Orban i-a acordat azil în 2018 fostului premier Nikola Gruevski, după condamnarea acestuia la doi ani de închisoare pentru acuzații de corupție. În plan intern, Magyar a indicat că guvernul a depus luna aceasta în parlament un proiect de lege pentru înființarea unui birou anticorupție. În aceeași zi, Comisia Europeană a anunțat că Ungaria se va alătura Biroului Procurorului European. „Guvernul nu vrea să dea verdicte în aceste cazuri, totuși vom furniza toată asistența necesară pentru a stabili dacă s-au comis infracțiuni”, a spus Magyar. Eximbank a fost supervizată de Ministerul de Externe până în iunie 2022, când a trecut în coordonarea Ministerului Economiei. [...]
Kremlinul temperează așteptările privind un acord de pace , în pofida reluării dialogului direct la nivel înalt între Washington și Moscova, după întâlnirea dintre secretarul de stat american Marco Rubio și ministrul rus de externe Serghei Lavrov la Manila, potrivit The Jerusalem Post . Întâlnirea a avut loc joi, în marja reuniunii miniștrilor de externe ai ASEAN, iar Rubio a spus că SUA vor continua să joace un rol „constructiv” în căutarea unei soluții, dar a insistat că sunt necesare „idei noi” pentru a reporni negocierile de pace. El a descris războiul drept „foarte sângeros” și a afirmat că „ambele părți ar trebui să aibă un stimulent” să îl încheie, însă dificultatea rămâne găsirea unui final „pe care ambele părți îl pot accepta”. Pe fond, discuția rămâne blocată de condițiile pe care Moscova le împinge în prim-plan. Materialul notează că Rusia a cerut în repetate rânduri ca SUA să oprească livrările de arme către Ucraina și să își apropie pozițiile de așa-numitele „Înțelegeri din Alaska”, pe care Kremlinul le prezintă drept o serie de acorduri rezultate din întâlnirea de anul trecut dintre Vladimir Putin și Donald Trump. „Înțelegerile din Alaska” și linia roșie a Kievului Potrivit articolului, aceste „înțelegeri” ar include presiuni americane asupra Ucrainei pentru a renunța la controlul asupra regiunii Donbas, o variantă pe care Kievul a respins-o în mod repetat ca fiind inacceptabilă. În acest context, chiar dacă președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a vorbit miercuri despre „o conversație bună și importantă” privind energizarea diplomației, Moscova a transmis din nou că nu vede semne de progres. După întâlnirea cu Rubio, Lavrov „a reafirmat disponibilitatea Rusiei pentru o soluționare politică și diplomatică” a conflictului, însă mesajul public al Kremlinului a rămas prudent. Mesajul Kremlinului: dialogul continuă, dar fără „tendințe noi” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Moscova nu este „prea optimistă” în privința unui acord în viitorul apropiat și a avertizat împotriva concluziilor premature despre o accelerare a eforturilor. „În această situație, nu aș fi prea optimist. Comunicarea este într-adevăr în curs. Este întotdeauna un lucru pozitiv, dar în acest moment nu ar fi corect să vorbim despre tendințe noi sau eforturi accelerate.” Peskov a mai declarat că speră ca emisarul american Steve Witkoff și Jared Kushner să vină la Moscova „când vor fi disponibili” și că Rusia va continua dialogul cu SUA. Pentru moment, semnalul principal pentru piețe și pentru actorii implicați în gestionarea riscurilor geopolitice este că reluarea contactelor la nivel înalt nu se traduce automat într-o apropiere a pozițiilor: Washingtonul vorbește despre „idei noi”, în timp ce Moscova insistă pe condiții pe care Ucraina le consideră ne-negociabile. [...]
China a impus restricții de navigație în Strâmtoarea Taiwan pentru a derula, timp de două zile, exerciții militare cu muniție reală, o măsură cu impact operațional direct asupra traficului maritim din zonă, potrivit Mediafax . Exercițiul a început joi și se desfășoară în „anumite zone” ale Strâmtorii Taiwan, în apropierea coastei Chinei. Anunțul a fost făcut de Administrația pentru Siguranță Maritimă din provincia chineză Fujian, iar informația este relatată de Reuters, conform articolului. Potrivit autorităților chineze, activitățile au loc în ambele zile între orele 06:00 și 18:00 (ora locală, neprecizată în material). În acest interval, autoritățile maritime au instituit restricții de navigație în perimetrele vizate și au avertizat navele să evite zonele respective. Ce înseamnă practic pentru navigație Măsura anunțată de autoritățile maritime presupune, în esență, limitarea accesului navelor în zonele în care se desfășoară exercițiile, ceea ce poate obliga operatorii să ajusteze rutele și timpii de tranzit pe durata ferestrelor orare stabilite. Contextul: tensiuni persistente Beijing–Taipei Exercițiile au loc pe fondul tensiunilor persistente dintre Beijing și Taipei în Strâmtoarea Taiwan, notează materialul. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre amploarea exercițiilor sau despre eventuale reacții din partea Taiwanului. [...]
