Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina extinde sistemul de „puncte” care permite unităților să comande direct arme și echipamente, o schimbare cu impact operațional asupra modului în care sunt prioritizate și accelerate livrările către front, potrivit Digi24.
Ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov, a anunțat extinderea programului „ePoints”, folosit pe platforma guvernamentală Brave1 Market, unde unitățile militare pot achiziționa echipamente pe baza unor puncte virtuale obținute în urma confirmării unor lovituri asupra țintelor rusești.
Punctele sunt acordate unităților care confirmă distrugerea de echipamente și militari ruși prin înregistrări video realizate de drone. În practică, sistemul mută o parte din decizia de achiziție mai aproape de utilizatorul final: unitățile pot selecta și comanda independent echipamente „testate în luptă” de care au nevoie urgent, pe lângă aprovizionarea centralizată a guvernului, conform declarațiilor lui Fedorov.
Această logică urmărește să reducă timpii de reacție și să direcționeze resursele către capabilități care produc rezultate măsurabile pe front, într-un context în care Ucraina se confruntă cu un deficit tot mai grav de personal, mai ales în infanterie.
Pe lângă operațiunile confirmate cu drone, programul a început să acorde puncte și pentru:
„Plănuim să extindem programul pentru a include noi domenii în viitorul apropiat”, a declarat Fedorov.
Fedorov a spus că, de la începutul anului 2026, unitățile militare au comandat prin Brave1 Market drone, vehicule terestre fără pilot și echipamente de război electronic în valoare de 14 miliarde de grivne (aproximativ 319.000 de dolari, adică aprox. 1,5 milioane lei), folosind „ePoints”. Tot el a afirmat că peste 181.000 de unități de echipamente achiziționate au fost deja livrate pe câmpul de luptă.
Publicația Kyiv Independent notează că aproximativ 95% dintre unitățile de drone s-au alăturat deja programului.
În același set de declarații, Fedorov a afirmat că în martie 2026 peste 35.300 de soldați ruși au fost uciși sau grav răniți și că au fost distruse peste 151.200 de ținte. Totodată, el a susținut că, în urmă cu șase luni, „personalul inamic” a devenit o țintă prioritară în sistem, iar punctajul pentru fiecare militar eliminat sau grav rănit a fost majorat.
Separat, Digi24 menționează că Moscova și Kievul raportează rar oficial propriile pierderi, iar Ucraina estimează că pierderile totale ale Rusiei în războiul la scară largă au depășit 1.320.000.
În pofida pierderilor, Rusia ar fi reușit progrese marginale pe linia frontului, compensând prin noi soldați contractuali. Proiectul ucrainean de cartografiere open-source DeepState a raportat că forțele ruse au ocupat 4.336 km² de teritoriu ucrainean în 2025, sub 1% din țară.
Recomandate
Decizia UE de a valida împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina (aprox. 450 miliarde lei) deblochează primele plăți, după ridicarea veto-ului Ungariei , iar Moscova încearcă să o discrediteze public, printr-un mesaj al lui Dmitri Medvedev , potrivit Adevărul . Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a susținut pe platforma X că banii ar proveni „din buzunarele contribuabililor europeni” și că nu vor fi recuperați. În același mesaj, el a afirmat că, „conform logicii” de la Bruxelles, Rusia ar urma să „plătească nota de plată”. „În sfârșit, UE acordă împrumutul mult așteptat hoțului de la Kiev (...). Bucurați-vă că sunteți din nou duși de nas, europeni - asta înseamnă 90 de miliarde de euro din buzunarele voastre!” Ce a decis UE și de ce contează operațional Uniunea Europeană a anunțat aprobarea finală a pachetului financiar de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei și adoptarea unei noi serii de sancțiuni împotriva Rusiei. Potrivit informațiilor citate, împrumutul a fost validat după ce Ungaria și-a retras veto-ul, iar președinția cipriotă a Consiliului UE a confirmat că „impasul a fost ridicat”. Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a salutat deblocarea pe X și a legat decizia de presiunea asupra economiei de război a Rusiei și de sprijinul acordat Ucrainei. Ce urmează Ciprul, care deține președinția semestrială a Consiliului UE, a anunțat lansarea unei proceduri care ar urma să permită efectuarea primelor plăți din împrumut, anterior blocat de veto-ul Budapestei. În material nu sunt precizate un calendar sau tranșe concrete ale plăților. [...]
UE se pregătește să deblocheze negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova , după ce înfrângerea electorală a premierului ungar Viktor Orbán ar elimina veto-ul care a ținut pe loc procesul timp de patru ani, potrivit Politico . Diplomați și oficiali citați de publicație spun că „clusterele” de negociere — pachetele de capitole și reforme pe care țările candidate trebuie să le îndeplinească înainte de aderare — ar urma să fie deschise „în curând”. Ucraina și Moldova au primit statutul de candidate în 2022, însă Budapesta a blocat până acum pasul juridic formal de lansare a negocierilor pe clustere. În marja summitului liderilor UE de joi, la Ayia Napa (Cipru), președintele Consiliului European, António Costa, a legat explicit avansarea dosarului de aderare de sprijinul financiar recent pentru Kiev: după ce UE a reușit să deblocheze împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, „acum e timpul să privim înainte” către „următorul pas”, adică aderarea, a spus el. Calendarul probabil: primele decizii, în săptămânile următoare Vicepremierul ucrainean Taras Kachka, responsabil de dosarul de aderare, a declarat că Ucraina anticipează deschiderea clusterelor în „următoarele săptămâni” și vizează o reuniune a miniștrilor pentru afaceri europene din 26 mai pentru deschiderea primului cluster de negociere. Deși Bruxelles-ul și Kievul au purtat deja discuții informale, decizia de a avansa oficial necesită unanimitatea tuturor celor 27 de guverne ale UE — condiție pe care Ungaria a blocat-o până acum. Kachka a mai spus că, până la reuniunea liderilor UE din iunie, ar putea fi posibilă deschiderea tuturor clusterelor „active” pentru Ucraina. Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a indicat, la rândul ei, luna iunie cel puțin pentru primul cluster. Schimbarea de la Budapesta și limita „procedurii obișnuite” Orbán urmează să predea puterea luna viitoare liderului opoziției, Péter Magyar . Acesta a afirmat că nu susține o aderare „pe repede înainte” a Ucrainei, dar că nu va împiedica derularea procedurii standard — un proces care durează mai mulți ani și presupune reforme ample. Politico notează că niciun stat nu a reușit să adere la UE din 2013, când a intrat Croația. Magyar a declarat că Budapesta va „accepta țările care sunt pregătite să adere”, în loc să le țină „la coadă”, argumentând că amânarea nu ar fi în interesul europenilor. Condiționalități: anticorupție, stat de drept și riscul de „precedent Ungaria” În paralel cu optimismul privind deblocarea, rămân obstacolele de fond. UE a exprimat anterior îngrijorări legate de eforturile anticorupție din Ucraina, iar unii parlamentari ucraineni s-au opus schimbărilor cerute de Bruxelles. Kachka a spus că aceste obiecții fac parte din procesul democratic, dar că reformele privind statul de drept sunt în derulare. Politico mai arată că unele capitale europene resping ideea ca noi membri să fie „trecuți” din rațiuni geopolitice, invocând riscul ca guverne viitoare să facă pași înapoi în materie de democrație și stat de drept — ceea ce ar putea genera o confruntare similară cu cea avută cu Ungaria. O discuție mai amplă despre reformarea procesului sau despre admiterea de noi membri fără drepturi depline nu a avansat, potrivit articolului. Moldova, prinsă în „pachetul” cu Ucraina Moldova a fost întârziată de disputa legată de Ucraina, deoarece dosarele au fost „cuplate”. Un oficial moldovean, citat sub protecția anonimatului, a confirmat că și Chișinăul se așteaptă la o cale de urmat în următoarele săptămâni, subliniind importanța unor progrese înainte de vară. În acest context, Kachka a respins ideea unei aderări „simbolice” pentru Ucraina, despre care au existat relatări că ar fi susținută de Franța și Germania, insistând că singurul model urmărit este aderarea „clasică”, deplină, conform metodologiei UE. El a adăugat că rămâne realist ca Ucraina să fi încheiat majoritatea pașilor necesari până la finalul lui 2027 și să înceapă chiar redactarea tratatului de aderare. [...]
Statele UE au validat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, cu rambursare condiționată de „reparații de război” din partea Rusiei , un mecanism care mută o parte din risc către bugetele naționale și vine la pachet cu un nou val de sancțiuni, potrivit Agerpres . În același context, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut o aderare „deplină” la UE, nu una „simbolică”. Zelenski a făcut declarațiile în drum spre Cipru, la un summit european informal, și a reacționat la un articol din Financial Times , potrivit căruia Franța și Germania ar dori să ofere Ucrainei, în stadiul actual, doar avantaje simbolice. Liderul de la Kiev a spus că instituții europene și ucrainene discută formate care ar permite avansarea integrării, dar a insistat că nici el, nici cetățenii ucraineni nu susțin o apartenență pur simbolică. „Să fim corecți! Ucraina nu are nevoie de o aderare simbolică la UE.” Cum este structurat ajutorul de 90 de miliarde de euro Statele UE au aprobat final un ajutor financiar de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, acordat sub forma unui împrumut. Conform mecanismului descris, Kievul ar urma să ramburseze împrumutul doar dacă Rusia va plăti „reparații de război”; în caz contrar, costul ar urma să fie suportat de statele UE, cu excepția Ungariei, Republicii Cehe și Slovaciei, care au refuzat să participe la mecanismul de garantare. Din totalul pachetului: două treimi sunt destinate susținerii nevoilor armatei ucrainene în războiul cu Rusia; o treime vizează acoperirea deficitului bugetar al Ucrainei. Primele fonduri ar urma să fie transferate Kievului începând din luna mai , potrivit informațiilor transmise. Pachetul 20 de sancțiuni: finanțe, comerț și energie Odată cu împrumutul, cele 27 de state membre au validat definitiv și al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, după ce Ungaria și-a ridicat veto-ul asupra ambelor măsuri. Agerpres notează că această schimbare a venit după repararea și repunerea în funcțiune de către Ucraina a conductei petroliere Drujba, care furnizează petrol rusesc către țările central-europene. Noul pachet este axat pe restricții suplimentare în: servicii financiare , comerț , energie , inclusiv transportul de petrol pe mare și servicii maritime legate de transportul petrolului și al gazelor naturale lichefiate rusești. De asemenea, ar urma să fie adăugate pe „lista neagră” a UE noi petroliere din așa-numita „flotă din umbră”, folosită de Rusia pentru a ocoli sancțiunile occidentale. Ce urmează pe dosarul aderării Ucrainei Ucraina solicită statelor UE o dată precisă pentru aderare, însă Bruxelles-ul și majoritatea statelor membre au explicat că nu pot avansa o astfel de dată, iar aderarea va depinde de îndeplinirea criteriilor de aderare. În paralel, Zelenski a reiterat că țara sa urmărește o integrare cu drepturi depline, nu un aranjament cu valoare preponderent politică sau simbolică. [...]
China își consolidează poziția pe lanțul global al mineralelor critice după ce a publicat un atlas detaliat al zăcămintelor de pe fundul oceanului, rezultat al unor cercetări derulate timp de două decenii în peste 10.000 de locații, potrivit Antena 3 . Demersul adaugă presiune asupra țărilor care încearcă să-și reducă dependența de Beijing pentru pământuri rare și alte minerale critice, într-un moment în care aceste resurse sunt tot mai legate de industrie, tehnologie și apărare. Atlasul, realizat de China Geological Survey , acoperă Marea Chinei de Est și Marea Galbenă – zone disputate cu Japonia – și cartografiază locațiile și concentrațiile a zeci de resurse. Sedimentele oceanice sunt prezentate ca fiind bogate în cobalt, nichel și mangan, materiale folosite pe scară largă în industrie. De ce contează economic: resursele din adâncuri intră în strategia națională China controlează deja „cea mai mare parte” a aprovizionării mondiale cu metale critice și pământuri rare, descrise în material ca ingrediente esențiale pentru armament și tehnologii moderne. În plus, guvernul chinez a aprobat recent un plan cincinal care include dezvoltarea mineralelor din adâncuri ca prioritate națională. În același timp, articolul notează că Beijingul și-a folosit această dominanță și ca instrument politic, inclusiv prin restricționarea exporturilor către Statele Unite și Japonia în perioade de tensiuni. Reacții și mișcări paralele: Japonia și SUA accelerează Japonia își dezvoltă propriul program de minerit submarin, cu obiectivul explicit de a reduce dependența de aprovizionările chineze. În februarie, guvernul japonez a anunțat că a extras cu succes nămol bogat în pământuri rare de la adâncimi de peste 6.000 de metri, descris drept o premieră mondială, potrivit declarațiilor citate în material. Statele Unite, la rândul lor, au făcut din mineritul submarin o prioritate: administrația Trump intenționează să emită licențe de exploatare în apropierea unor teritorii americane din Pacific (precum Samoa Americană ) și plănuiește să autorizeze mineritul comercial în afara apelor teritoriale ale SUA fără aprobare internațională, conform articolului. Miza de reglementare: revendicări maritime și „zona economică exclusivă” Materialul plasează atlasul și în contextul regulilor de drept internațional privind granițele maritime. Convenția ONU privind dreptul mării stabilește limita de 200 de mile nautice față de linia de coastă ca „zonă economică exclusivă”, unde statul are drepturi speciale asupra resurselor. Totuși, o țară poate revendica mai mult din fundul marin dacă dovedește că platoul continental se extinde dincolo de această zonă. În acest context, articolul amintește că în 2023 Statele Unite au publicat hărți prin care revendicau aproximativ 980.000 de kilometri pătrați de platou continental extins, iar China a prezentat la ONU propuneri pentru extinderea propriilor revendicări, pe baza dovezilor geologice cartografice, granițe contestate de Japonia. O industrie contestată: riscurile de mediu rămân în prim-plan Mineritul submarin este descris ca un subiect controversat. Criticii invocă lipsa de cunoaștere a mediilor din adâncuri pentru o exploatare „în condiții de siguranță”, iar cercetările citate indică scăderea abundenței animalelor din adâncuri și refacerea lentă a ecosistemelor. În consecință, mai multe țări și organizații de mediu au cerut un moratoriu sau o interdicție totală a industriei. [...]
Norvegia conduce în 2026 un nou clasament al prosperității, iar SUA, Germania și Franța sunt împinse în afara top 10 , pe fondul unei metodologii care penalizează inegalitatea și sărăcia relativă, nu doar nivelul producției economice, potrivit Antena 3 . Miza pentru cititori și investitori este că „bogăția” unei țări, atunci când e măsurată prin efectul asupra nivelului de trai, poate arăta diferit față de clasamentele bazate strict pe PIB. Indicele citat în material este realizat de platforma de comparare a serviciilor financiare HelloSafe și combină, într-un scor din 100, indicatori de venituri, inegalitate și măsuri sociale mai largi. Datele folosite provin de la FMI, Banca Mondială, PNUD, Eurostat și OECD. De ce se schimbă ierarhiile: nu doar cât produci, ci cum se vede în viața oamenilor Analiza pornește de la ideea că PIB-ul pe cap de locuitor poate distorsiona comparațiile, deoarece presupune implicit că producția națională se distribuie uniform între locuitori. Exemplul dat este Irlanda: PIB-ul pe cap de locuitor ajunge la aproximativ 150.000 de dolari în termeni de putere de cumpărare, însă o parte importantă din valoare este generată de multinaționale precum Apple, Google și Pfizer. Diferența dintre producția economică și venitul real al gospodăriilor este estimată la aproximativ 70.000 de dolari de persoană. În această logică, țări cu economii mari, dar cu inegalitate ridicată, pot coborî în clasament, în timp ce state mai mici, cu venituri ridicate și politici sociale mai echilibrate, urcă. Cine urcă în vârf și cine coboară Pe baza „Indicelui Prosperității” HelloSafe, Europa domină vârful clasamentului, primele cinci țări fiind toate europene. În top apar în special state mici, cu venituri ridicate și indicatori sociali puternici. Conform materialului, reperele principale sunt: Norvegia – locul 1, susținută de cel mai ridicat VNB din lume ( Venitul Național Brut , adică venitul total obținut de populație și companii, inclusiv veniturile realizate în străinătate) și un model social „foarte echilibrat”; Irlanda – locul 2, cu venituri reale ridicate, în pofida unui PIB „umflat” de prezența multinaționalelor; Luxemburg – locul 3, coborând de pe prima poziție pentru prima dată de la lansarea indicelui; Islanda – locul 5, susținută de indicatori puternici ai dezvoltării umane și niveluri reduse ale sărăciei relative; Singapore – scor ridicat la venituri, dar tras în jos de un nivel mai ridicat al inegalității. În afara Europei, Statele Unite sunt pe locul 17 , ceea ce ar reflecta o economie puternică, dar și un nivel ridicat al inegalității și al sărăciei relative. Franța este pe locul 20 , imediat după Cehia , care este descrisă ca având una dintre cele mai echilibrate distribuții ale veniturilor din Europa și o rată redusă a sărăciei relative. În Europa, Italia, Spania și Estonia sunt menționate cu scoruri mai modeste, pe fondul veniturilor mai mici, iar în cazul Spaniei, al sărăciei relative mai ridicate. Lideri regionali în afara Europei Materialul indică și „campioni” regionali, în funcție de același tip de scor compozit: Africa: Seychelles (urmată de Mauritius și Algeria); America Latină: Uruguay (urmat de Chile și Panama); Asia: Singapore (urmat de Qatar și Emiratele Arabe Unite). Concluzia indicelui, așa cum este redată, este că imaginea prosperității se schimbă semnificativ când sunt incluse inegalitatea și rezultatele sociale: „bogăția” nu mai este definită doar de producția economică, ci și de cât de larg este distribuită. [...]
Donald Trump a exclus folosirea armelor nucleare în războiul cu Iranul , susținând că SUA au obținut rezultate „în mod convențional” și că o armă nucleară „nu ar trebui niciodată” utilizată de nimeni, potrivit The Jerusalem Post . Declarațiile au fost făcute joi, la Casa Albă , după ce Trump a fost întrebat direct dacă ar recurge la o astfel de armă. Președintele american a răspuns că nu ar face-o și a argumentat că Iranul a fost „decimat” fără a fi nevoie de escaladare nucleară. Pe linia presiunii militare, Trump a afirmat că Iranul ar fi putut să-și „încarce” arsenalul „puțin” în timpul unui armistițiu de două săptămâni, dar a adăugat că armata americană ar putea elimina rapid eventualele rezerve refăcute. În același context, el a susținut că marina, forțele aeriene și apărarea antiaeriană ale Iranului „au dispărut”. Semnal politic: limită declarată de escaladare, dar fără grabă la negocieri Mesajul privind neutilizarea armelor nucleare funcționează ca o limită publică de escaladare, însă Trump a indicat că nu vrea să fie presat în privința unui acord de pace pe termen lung cu Iranul, răspunzând: „Nu mă grăbiți”. Totodată, el a spus că urmărește „cel mai bun acord” și că ar putea încheia unul „chiar acum”, dar preferă un aranjament „care să dureze”. Context: retorică despre riscul unui „holocaust nuclear” și poziționări Israel–Iran În aceeași intervenție, Trump a invocat scenarii de tip „holocaust nuclear” în Europa, menționând orașe precum Londra și Paris, dar și ținte „în diverse locuri din Germania”. Materialul mai notează că premierul israelian Benjamin Netanyahu a vorbit în ultimele săptămâni despre amenințarea nucleară a Iranului și a susținut că, în absența unor lovituri ale SUA și Israelului, numele unor facilități nucleare iraniene ar putea ajunge asociate cu memoria Holocaustului. [...]
