Știri
Știri din categoria Politică & Externe

PSD își retrage oamenii din funcțiile politice din Guvern, amplificând presiunea asupra Cabinetului Bolojan înaintea votului pe moțiune , după ce partidul a decis să depună o moțiune de cenzură pentru demiterea premierului Ilie Bolojan, potrivit Reuters . Într-un comunicat transmis miercuri, PSD spune că toți reprezentanții săi care ocupau în Guvern funcții de secretar de stat, subsecretar de stat, prefect sau subprefect au demisionat, ca urmare a deciziei partidului de a iniția moțiunea de cenzură. Formațiunea descrie demisiile drept „un act de demnitate”, susținând că miza este „schimbarea modului de guvernare” și „oprirea declinului economiei naționale”, pe care le consideră mai importante decât păstrarea unor funcții într-un „guvern nefuncțional”. Calendarul moțiunii și miza politică imediată Moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a fost înregistrată marți în Parlament și este semnată de 251 de parlamentari , conform liderului AUR, George Simion . Dezbaterea și votul sunt programate pentru 5 mai. Decizia PSD de a-și retrage reprezentanții din funcțiile politice guvernamentale ridică presiunea asupra funcționării executive în perioada premergătoare votului și semnalează o escaladare a conflictului politic în jurul menținerii Guvernului Bolojan. [...]

Escaladarea retoricii dintre Washington și Berlin riscă să adâncească fracturile din NATO pe fondul războiului cu Iranul și al șocului petrolier care lovește economiile europene , după ce Donald Trump l-a atacat public pe cancelarul german Friedrich Merz pentru criticile la adresa campaniei militare SUA–Israel. Potrivit Al Jazeera , Trump a susținut că războiul este „necesar” pentru a împiedica Teheranul să obțină o armă nucleară și a ironizat performanța economică a Germaniei. Într-o postare pe rețelele sociale, președintele SUA a afirmat că Merz „nu știe despre ce vorbește” și a sugerat că poziția cancelarului ar echivala cu acceptarea unui Iran nuclear. Trump a legat direct disputa de situația economică a Germaniei, afirmând că „nu e de mirare” că țara „merge atât de prost, economic și altfel”. Miza economică: petrol mai scump, presiune pe Europa Deși Germania este descrisă ca unul dintre cei mai loiali aliați ai SUA și Israelului, războiul în curs a împins în sus prețurile petrolului, într-un moment în care Germania și alte state europene sunt încă afectate de crizele economice declanșate de pandemia COVID-19 și de invazia Rusiei în Ucraina. În acest context, criticile venite de la Berlin capătă greutate politică, pentru că se suprapun peste costuri economice directe pentru industrie și consumatori. Ce a spus Merz și de ce contează pentru alianță Merz a catalogat campania militară drept „nechibzuită” și a avertizat asupra riscului de a intra într-un conflict fără o strategie de ieșire, invocând experiențele din Afganistan și Irak. „Problema cu conflicte ca acesta este mereu că nu trebuie doar să intri – trebuie să și ieși din nou. Am văzut asta foarte dureros în Afganistan timp de 20 de ani. Am văzut-o în Irak.” Cancelarul a mai sugerat că Washingtonul este „umilit” de tactica de negociere a Iranului, în condițiile în care Teheranul ar refuza să trimită delegați la întâlniri cu oficiali americani înainte de ridicarea blocadei asupra porturilor sale. Criticile reprezintă, potrivit relatării, o abatere vizibilă de la linia pro-Israel a lui Merz, care anterior descrisese acțiunile Israelului drept „munca murdară pentru noi toți”. În același timp, Germania este menționată ca fiind unul dintre cei mai mari furnizori de armament pentru Israel. Presiune americană asupra aliaților și contradicții pe tema „amenințării nucleare” Al Jazeera notează că reacția lui Trump se înscrie într-un tipar de frustrare față de aliații europeni și NATO, pe care îi acuză că nu susțin pe deplin războiul și nu participă direct la el, inclusiv în demersuri de redeschidere „prin forță” a Strâmtorii Hormuz . În plan intern american, justificarea centrală a Casei Albe – prevenirea obținerii unei arme nucleare de către Iran – este complicată de faptul că șefa comunității de informații, Tulsi Gabbard, le-a spus congresmenilor anul trecut că Teheranul nu construiește o astfel de armă. Separat, Departamentul de Stat a publicat săptămâna trecută o justificare legală a războiului, invocând autoapărarea colectivă la cererea Israelului și dreptul inerent al SUA la autoapărare. Pentru Europa, disputa Trump–Merz indică un risc suplimentar: pe lângă costul energiei, crește incertitudinea politică în interiorul alianței, într-un moment în care Washingtonul cere sprijin mai direct pentru operațiunile legate de conflict. [...]