Știri
Știri din categoria Politică
PSD își fixează miza moțiunii pe demiterea premierului, nu pe un conflict cu președintele, iar mesajul este menit să limiteze incertitudinea politică și să respingă scenariile privind o eventuală suspendare a șefului statului, potrivit Mediafax.
Sorin Grindeanu, președintele PSD, a declarat marți seară, la România TV, că moțiunea de cenzură inițiată de partid urmărește „doar schimbarea actualului premier”, pe care îl acuză că ar fi lansat „informații false” în spațiul public, inclusiv ideea că PSD ar pregăti o majoritate pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan.
„Noi am făcut această moțiune să-l schimbăm pe el, nu pe președinte. (...) Dacă vrem să schimbăm ceva, vrem să schimbăm primul ministru, în niciun caz președintele.”
Grindeanu a susținut că acordul parlamentar cu AUR, în jurul moțiunii de cenzură, are un obiectiv limitat: înlăturarea Guvernului și, „în principal”, a prim-ministrului. El a insistat că nu ar exista negocieri sau „înțelegeri post-moțiune”.
„Aceasta este o înțelegere parlamentară (...) care nu are niciun fel de înțelegeri post-moțiune.”
Liderul PSD a respins și acuzațiile premierului potrivit cărora ar fi mințit în legătură cu discuțiile purtate la Bruxelles. În acest context, Grindeanu a cerut verificarea declarațiilor unor colegi „de la EFB, de la PES” și ale „liderei de grup”, fără ca articolul să detalieze despre ce afirmații este vorba.
În final, Grindeanu a catalogat drept false scenariile vehiculate în ultimele zile, afirmând că „toate celelalte lucruri” spuse în spațiul public „sunt minciuni”.
Recomandate
PSD mizează pe instalarea rapidă a unui guvern „cu puteri depline” până la 15 august, pe fondul unui blocaj pe care Sorin Grindeanu îl descrie drept și economic, cu risc de grevă generală , potrivit G4Media . Liderul PSD susține că soluția este formarea cât mai rapidă a unei majorități și exclude categoric o alianță cu AUR. Grindeanu a declarat la Antena 3 că România va avea „până în 15 august” un executiv cu atribuții depline și a invocat presiuni care depășesc zona politică, inclusiv în sănătate și „în întreaga economie”, într-un context în care vorbește despre amenințarea unei greve generale. „Trebuie să schimbăm stilul de a conduce țara. Ne ducem în gard. Soluția este să avem cât mai rapid un guvern.” Ce înseamnă termenul de 15 august pentru stabilitatea guvernării Mesajul central al șefului PSD este că actualul blocaj trebuie închis rapid, iar criza ar urma să fie „soluționată” după jumătatea lunii august, conform declarațiilor citate. În logica prezentată de Grindeanu, un guvern „cu puteri depline” ar reduce incertitudinea politică într-un moment pe care îl descrie ca fiind critic și pentru economie. Tot în acest context, liderul PSD a spus că a declanșat căderea Guvernului Bolojan, alături de voturile AUR, fiind nemulțumit de modul în care Ilie Bolojan conducea executivul. Linia roșie: fără alianță cu AUR și „nu ne este frică de anticipate” Întrebat despre o eventuală colaborare cu partidul condus de George Simion, Grindeanu a spus că „nu există această variantă” și a pus sub semnul întrebării credibilitatea liderilor AUR, invocând lipsa lor de reacție la incidentele legate de drone rusești ajunse pe teritoriul României. „George Simion și Dan Dungaciu nu au spus nimic despre dronele rusești de pe teritoriul României. Au o problemă.” Grindeanu a mai afirmat că PSD poate construi majoritatea „și fără acești oameni” și a adăugat că partidul nu se teme de un scenariu al alegerilor anticipate. Atac la USR și opoziție: miza economică din discurs În același discurs, Grindeanu a atacat și restul opoziției, folosind eticheta „pesta haștagistă” la adresa USR, pe care îl acuză că „timp de trei luni” s-a concentrat pe atacuri la PSD, fără soluții cu efect în viața de zi cu zi. „Asta nu a ieftinit motorina, nu a scăzut facturile.” Dincolo de retorică, referințele la prețuri și facturi sunt folosite ca argument politic pentru urgența formării guvernului și pentru justificarea schimbării executivului, în condițiile în care Grindeanu descrie o presiune economică în creștere și un risc social asociat (grevă generală), fără a oferi însă detalii suplimentare despre calendarul negocierilor sau componența majorității. [...]
PSD pune pe masă revizuirea Constituției ca soluție la blocajele de guvernare , pe fondul crizei politice legate de desemnarea premierului, potrivit news.ro . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , susține că „arhitectura statului” – de la Constituție la instituții – ar trebui „upgradată” după aproape 30 de ani, pentru a fi mai apropiată de „realitățile României din 2026”. Declarația a fost făcută la Parlament, după ce Grindeanu a fost întrebat dacă șeful statului a respectat Constituția în criza declanșată de desemnarea premierului și dacă este nevoie de modificarea legii fundamentale. Liderul PSD a extins răspunsul dincolo de textul Constituției, argumentând că actualul cadru instituțional a fost conceput în anii ’90 și începutul anilor 2000, într-o logică de tranziție. Ce spune Grindeanu și de ce contează În forma prezentată de Grindeanu, miza nu este doar o ajustare punctuală, ci o discuție mai amplă despre funcționarea instituțiilor și despre felul în care sunt împărțite atribuțiile în stat, în contextul unor blocaje politice recurente. „După aproape 30 de ani, cred că această arhitectură trebuie să fie upgradată, trebuie să fie adusă mai aproape de realităţile României din 2026.” El a adăugat că, deși discuția este „mult mai largă”, dacă se vorbește strict despre Constituție, „da, e nevoie” de modificare. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, Grindeanu nu a indicat un calendar, o procedură sau articole concrete care ar urma să fie schimbate. În acest stadiu, poziția PSD rămâne la nivelul unui apel politic pentru deschiderea unei dezbateri privind revizuirea Constituției, în legătură cu criza de guvernare generată de desemnarea premierului. [...]
Prelungirea crizei guvernamentale riscă să blocheze decizia publică și să amplifice instabilitatea politică , în condițiile în care președintele Nicușor Dan este acuzat că a trecut de la intervenții punctuale la pasivitate, într-un moment în care Constituția îi dă instrumente să forțeze o ieșire din impas, potrivit unei analize publicate de HotNews . România a intrat în „cea mai îndelungată perioadă de criză guvernamentală” după moțiunea de cenzură din mai 2026 , iar perspectivele formării unei noi coaliții sunt tot mai greu de întrevăzut. În acest timp, cabinetul demis, cu atribuții limitate, administrează „afacerile curente” într-un context descris ca fiind unul de scădere a capacității de guvernare eficientă. În lectura autorului, criza actuală este legată de o „criză de profunzime” care ar avea origini în anularea alegerilor prezidențiale de la finalul lui 2024, cu efecte persistente asupra încrederii civice și a funcționării instituționale. Miza instituțională: rolul președintelui în desemnarea premierului și în scenariul anticipatelor Analiza susține că șeful statului nu ar trebui să rămână „un simplu martor” al negocierilor dintre partide și că nu poate transfera partidelor prerogative care îi revin. Sunt invocate două pârghii constituționale aflate la dispoziția președintelui: nominalizarea candidatului la funcția de prim-ministru; inițierea procedurii care poate duce la dizolvarea Parlamentului. Textul notează că legea fundamentală nu îl obligă pe președinte să convoace alegeri anticipate după cel puțin două tentative ratate de învestire, însă anticipatele pot deveni un instrument de negociere pentru creșterea șanselor de formare a unei majorități. „Eroarea strategică”: de la intervenție la inacțiune Autorul califică drept „eroare strategică” trecerea de la „intervenția intempestivă” în afacerile PNL, prin nominalizarea lui Adrian Veștea, la pasivitatea din prezent. În această cheie, limitările unui președinte independent devin vizibile: lipsa unei relații stabile cu partidele este indicată ca una dintre cauzele eșecurilor de a debloca situația. În paralel, un guvern demis, rămas să gestioneze doar administrarea curentă, este descris ca fiind expus unor riscuri pe care nu le poate gestiona, în lipsa unui mandat politic deplin. Ce se schimbă în Parlament: stabilizarea AUR și o împărțire „tripartită” Un punct central al analizei este că alegerile anticipate nu garantează ieșirea din impas: configurația de fragmentare s-ar putea reproduce, iar formarea unei coaliții ar rămâne dificilă. În acest context, este semnalată „stabilizarea AUR” ca „realitate electorală” și apariția unei împărțiri tripartite în Parlament, care ar face vechile clivaje mai puțin relevante. Materialul precizează că articolul de opinie a fost publicat inițial în Contributors.ro . [...]
PSD își revendică mandatul de premier, iar Sorin Grindeanu spune că partidul poate construi o majoritate parlamentară chiar și fără PNL și USR , într-un moment în care prelungirea negocierilor politice menține România fără „un guvern cu puteri depline”, potrivit HotNews . Liderul PSD a declarat luni seară, într-un interviu la Antena 3 CNN , că este „foarte optimist” că „spre final de august, după 15 august” România va avea un guvern cu puteri depline. În același context, a anunțat că PSD solicită să primească mandatul de prim-ministru, argumentând că este „partidul cel mai mare din Parlament”. Miza: ieșirea din blocaj și presiunea pentru formarea rapidă a guvernului Grindeanu a legat explicit urgența formării guvernului de riscul prelungirii crizei politice, afirmând că „soluția este să avem cât mai rapid un guvern”. În declarațiile sale, liderul PSD a susținut că actuala situație afectează capacitatea statului de a livra rezultate concrete, invocând inclusiv teme precum prețul motorinei și nivelul facturilor. Ce spune PSD despre majoritate și parteneri Întrebat cu cine va forma PSD o majoritate, Grindeanu a spus că social-democrații vor reuși să construiască această majoritate „chiar și fără acești oameni”, referindu-se la PNL și USR, conform News.ro, citat de HotNews. În același timp, a nuanțat poziția partidului față de PNL, afirmând că PSD „nu a pus garduri” și că nu a existat un congres care să decidă că nu va mai guverna niciodată cu liberalii. Scenariul anticipatelor, păstrat pe masă Grindeanu a mai spus că PSD nu are o problemă să se îndrepte spre varianta alegerilor anticipate dacă nu se găsește „vreo soluție politică” la blocajul actual. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre pașii procedurali sau despre o formulă concretă de majoritate, dincolo de declarațiile liderului PSD. [...]
PSD deschide un front juridic împotriva Guvernului interimar Bolojan , după ce a depus 12 plângeri prealabile privind 12 hotărâri de guvern și anunță că urmează acțiunea în contencios administrativ, potrivit Antena 3 . Miza invocată de Sorin Grindeanu este una de reglementare: PSD susține că un guvern demis, cu mandat limitat, „excede atribuțiile” atunci când adoptă astfel de acte. Grindeanu a spus că PSD a făcut luni primul pas procedural, iar marți va merge mai departe în instanță. „Noi azi am depus 12 plângeri prealabile legate de cele 12 hotărâri de guvern. Mâine vom depune acțiunea în contencios.” Disputa: hotărâri de guvern versus atribuțiile unui executiv demis Liderul PSD cere Executivului să retragă hotărârile de guvern contestate și să trimită proiectele în Parlament, unde partidul promite că poate convoca o sesiune extraordinară pentru a le vota, dacă sunt considerate necesare. „Insist către guvern: să retragă toate aceste HG care exced atribuțiile pe care le are un guvern demis. Promit că voi convova o sesiune extraordinară și le vom vota.” În același context, Grindeanu a afirmat că a primit mesaje de la premierul Ilie Bolojan cu „11 propuneri” pentru ordinea de zi și a descris presiunea de a introduce proiecte la sesiunea extraordinară drept „concurs”. „Am mesaje de la premierul Ilie Bolojan cu 11 propuneri pe care să le trecem.” Ce spune PSD că ar vota în Parlament Grindeanu a indicat explicit câteva proiecte pe care PSD ar fi dispus să le susțină, cu condiții: „legea pentru ANAF și Vamă”; „Codul Urbanistic”, dacă trece „amendamentul legat de Ciucu”; „legea ANI”, dacă „nu ciuntește din atribuțiile ANI”. Separat, el a spus că PSD „nu va vota vreo lege care să ascundă averile”, referindu-se la forma în care ar fi ajuns la Parlament un proiect privind secretizarea declarațiilor de avere, menționând că „mâine” se va vedea forma finală. PNRR , argumentul de presiune: riscul pierderii a „un miliard” În declarațiile sale, Grindeanu a legat disputa și de riscul pierderii unor bani din PNRR, invocând „strategia de biodiversitate” ca jalon și susținând că, dacă nu este retrasă, se poate ajunge la pierderea „unui miliard” (în material apar atât referiri la euro, cât și la lei, fără o clarificare unitară). „Altfel, riscăm să pierdem un miliard de euro.” „Nu e târziu (să o retragă - n.r.), fiindcă altfel guvernul poate fi acuzat că a pierdut un miliard de euro”. Ce urmează Potrivit lui Grindeanu, după plângerile prealabile depuse luni, PSD intenționează să depună marți acțiunea în contencios administrativ. În paralel, liderul PSD spune că poate convoca o nouă sesiune extraordinară pentru a trece prin Parlament proiectele pe care le consideră în atribuțiile Legislativului, nu ale unui guvern demis. [...]
PSD condiționează votul pe pachetul PNRR , iar asta poate întârzia deblocarea finanțărilor , într-o sesiune extraordinară a Parlamentului cu miză de circa 4 miliarde de euro, potrivit Economedia . Sorin Grindeanu spune că social-democrații vor susține doar o parte dintre proiectele necesare pentru jaloanele din PNRR și pune o condiție explicită pentru legea salarizării: acceptarea amendamentelor sindicatelor. Într-un mesaj publicat înaintea sesiunii, Grindeanu afirmă că PSD va vota „după un singur criteriu: dacă servește sau nu interesului României și al românilor” și că partidul nu va susține proiecte care „slăbesc instituțiile statului” sau transferă costuri către populație. „Legea Salarizării va fi votată de PSD doar dacă vor fi acceptate amendamentele formulate de organizațiile sindicale. Reforma nu poate fi făcută împotriva celor care muncesc.” Legea salarizării, nodul politic cu impact direct în PNRR Legea salarizării unitare este prezentată drept principalul punct de divergență, fiind unul dintre jaloanele-cheie din PNRR. Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că este puțin probabil ca proiectul să fie dezbătut în sesiunea extraordinară din iulie și că ar urma să ajungă în Parlament în prima săptămână din august, după continuarea negocierilor cu sindicatele și Comisia Europeană. Bolojan a susținut că proiectul introduce mai multă echitate între salariile din sectorul public și că, în forma actuală, nu presupune reduceri de venituri. Potrivit acestuia, aproximativ două treimi dintre bugetari ar urma să beneficieze de creșteri salariale, iar o treime ar urma să își păstreze salariile până la eliminarea decalajelor. Premierul a avertizat însă că neadoptarea legii ar costa România aproximativ 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR și că nu ar genera economii bugetare, deoarece salariile ar urma oricum să fie indexate de la 1 ianuarie 2027 cu rata inflației. Ce proiecte spune PSD că susține și ce mai cere pe agendă Grindeanu a indicat că PSD susține modificarea Codului Administrativ, legea privind recompensarea performanței angajaților din ANAF și Autoritatea Vamală, proiectul privind decarbonizarea și Codul Urbanismului, însă cu amendamente legate de transferul competenței pentru emiterea autorizațiilor de construire către Primăria Capitalei începând cu mandatul următor. Pentru Legea integrității, PSD afirmă că va vota doar varianta agreată cu Agenția Națională de Integritate și în acord cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. În plus, PSD cere introducerea și adoptarea unor proiecte inițiate de partid, inclusiv: prelungirea aplicării TVA de 9% pentru locuințe până la 1 octombrie; măsuri pentru temperarea prețurilor la carburanți; deblocarea posturilor din sistemul de sănătate; acordarea primelor didactice de 1.500 de lei. TVA de 9% la locuințe, legată de blocajul ANCPI Solicitarea privind prelungirea TVA reduse este pusă în contextul blocajului provocat de atacul cibernetic asupra sistemelor ANCPI, care a împiedicat finalizarea unor tranzacții imobiliare. Bolojan s-a declarat favorabil unei soluții legislative care să prelungească perioada în care cumpărătorii pot beneficia de cota redusă, argumentând că persoanele afectate nu trebuie să suporte consecințele unei situații independente de voința lor. El a indicat că Parlamentul ar putea decide o prelungire cel puțin egală cu perioada în care baza de date a ANCPI a fost indisponibilă. Anterior, Comisia economică a Senatului a dat aviz favorabil proiectului PSD care prelungește până la 1 octombrie termenul pentru aplicarea TVA de 9% la locuințe, ca măsură de compensare pentru întârzierile generate de blocarea activității ANCPI. De ce contează: riscul de întârziere pe jaloane și bani Sesiunea extraordinară a Parlamentului vizează adoptarea proiectelor asumate prin PNRR, de care depinde deblocarea unor finanțări de ordinul a 4 miliarde de euro pentru investiții în infrastructură, spitale și administrație. Potrivit lui Bolojan, majoritatea proiectelor pot fi adoptate în această sesiune, însă legea salarizării rămâne cel mai dificil dosar, atât din cauza negocierilor cu sindicatele, cât și a necesității încadrării în limitele fiscale convenite cu Comisia Europeană. [...]
