Știri
Știri din categoria Apărare

România își schimbă apărarea aeriană pentru a detecta drone la joasă altitudine, după ce incidentul de la Galați a arătat că radarele actuale nu „văd” suficient de jos, potrivit Mediafax. Ministrul Apărării, Radu Miruță, spune că drona nu a fost observată deoarece zbura la circa 50 de metri, sub pragul la care sistemele existente erau eficiente.
Miruță a explicat, într-o intervenție la Euronews România, că arhitectura de supraveghere aeriană a fost proiectată istoric pentru amenințări la altitudine mai mare, în timp ce riscurile recente vin tot mai des din zona joasă, unde dronele mici sunt greu de detectat.
„Drona de la Galați nu a fost văzută pe radar. Pentru că era la 50 de metri. Radarele noastre vedeau de la o altitudine mai mare.”
Ministrul a detaliat că dronele mici au o „suprafață de reflexie redusă” (adică reflectă slab undele radar) și pot zbura în zone greu de monitorizat, precum văi sau regiuni cu relief accidentat, unde semnalul radar poate fi perturbat.
„Armata Română a fost gândită să protejeze spațiul aerian la altitudini mai mari. Astăzi, pericolul vine și mai jos, cu obiecte mici, cu suprafață de reflexie redusă.”
Potrivit ministrului, România a început să includă în planul de înzestrare soluții dedicate pentru aceste amenințări, iar „ceea ce am pus în sistem în ultimele luni” ar însemna, în primul rând, capacitatea de a detecta aceste drone. Noile sisteme ar urma să permită detectarea țintelor la altitudine joasă și, în unele cazuri, interceptarea lor.
După incidentul de la Galați, autoritățile au repoziționat unele sisteme antiaeriene și au introdus altele noi în zone considerate vulnerabile. Miruță a numit cazul o „bornă majoră” în adaptarea apărării la amenințările cu drone și a susținut că unele scenarii care nu erau acoperite înainte sunt acoperite acum.
Miruță a precizat că proiectele anti-dronă au fost incluse în planuri recente aprobate de Parlament, însă livrările sunt întinse pe mai mulți ani.
„Unele vin în 2027, altele în 2028.”
Ministrul a pus întârzierile și pe contextul internațional: cererea globală pentru astfel de sisteme este ridicată, iar producția nu ține pasul cu solicitările statelor. În același timp, a subliniat că riscurile nu pot fi eliminate complet, dar probabilitatea unor incidente similare ar fi în scădere.
Recomandate

România își reconfigurează apărarea antiaeriană în zonele cu risc de cădere a dronelor , prin repoziționarea unor mijloace existente și introducerea unor capabilități noi, în contextul în care astfel de incidente pot continua, potrivit Antena 3 . Ministrul Apărării, Radu Miruță , a spus că o parte dintre capabilitățile de luptă antiaeriană din zonele unde există riscul prăbușirii dronelor rusești a fost „reconfigurată” și că au fost adăugate capabilități noi. În același timp, el a descris efortul ca pe construirea unui „zid” de protecție adaptat evoluției tehnologice a dronelor. „Suntem în curs de a face un zid şi pentru aceste drone de la un capăt la celălalt. Acum avem bucăţi în acel zid în funcţie de riscul pe care îl apreciem.” Ce se schimbă, operațional, în teren Miruță a indicat două direcții de lucru în zonele considerate expuse: repoziționarea unei părți din capabilitățile antiaeriene deja existente; introducerea unor capabilități noi , despre care a precizat că sunt „două tipuri” care „înainte nu erau acolo și acum o să fie”. Ministrul a mai spus că există și capabilități care „acopereau” zona într-o anumită configurație, iar modul în care acestea interacționează este „schimbat” în aceste zile. Limitările recunoscute de MApN și riscul de repetare a incidentelor Întrebat ce ar face România dacă o dronă rusească ar ajunge să omoare un cetățean, ministrul a calificat situația drept „o problemă majoră” care „trebuie condamnată” și „prevenită” în măsura în care există suficiente capabilități „în orice scenariu”. El a adăugat că, în contextul „noii realități” a luptei cu drone, Armata Română are metode de protecție pentru unele scenarii, iar pentru altele – considerate cu probabilitate foarte mică – încearcă să acopere treptat „bucata” rămasă neadresată. Totodată, Miruță a spus că este posibil ca în perioada următoare să mai existe situații în care drone rusești să încalce spațiul aerian al României și să se prăbușească pe teritoriul țării. Context: incidente recente la Galați și Tulcea Articolul amintește că o dronă rusească cu încărcătură explozibilă a căzut, în noaptea de vineri spre sâmbătă, peste o casă din Galați, iar bucăți de drone cu încărcătură explozibilă au fost descoperite și în județul Tulcea. [...]

România obține acces în timp real la platforma americană Counter-UAS Marketplace , ceea ce poate scurta achizițiile de sisteme anti-dronă și accelera răspunsul operațional pe Flancul Estic , potrivit Agerpres . Ministrul Apărării, Radu Miruță, și secretarul Forțelor Terestre ale SUA, Daniel P. Driscoll, au semnat luni o scrisoare de intenție pentru cooperare în domeniul dronelor și al sistemelor de contracarare a acestora. România devine astfel a doua țară din lume, după Marea Britanie, cu acces în timp real la această platformă, descrisă de ministru drept un instrument care oferă acces rapid la „peste 1.600 de soluții anti-dronă” și care „scurtează semnificativ timpul de reacție și achiziție”. „România devine a doua țară din lume, după Marea Britanie, cu acces în timp real la platforma americană Counter-UAS Marketplace - un instrument modern care ne oferă acces rapid la peste 1.600 de soluții anti-dronă și scurtează semnificativ timpul de reacție și achiziție.” Ce înseamnă platforma pentru achiziții și operare Ministerul Apărării Naționale (MApN) arată că Counter-UAS Marketplace este o inițiativă americană sub forma unui instrument digital care permite identificarea și achiziția rapidă de soluții anti-dronă adaptate cerințelor operaționale. Platforma oferă un catalog „în continuă actualizare”, cu peste 1.600 de echipamente și sisteme, iar efectul urmărit este reducerea duratei procedurilor tradiționale de contractare din domeniul apărării. În termeni practici, mesajul central al MApN este că accesul la un catalog standardizat și actualizat poate reduce timpii administrativi și poate accelera selecția de soluții, într-un domeniu în care amenințările evoluează rapid. Context: cooperarea cu SUA și bugetul de apărare Potrivit MApN, vizita delegației americane a inclus și o întrevedere cu șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, care a evidențiat importanța cooperării cu SUA pentru securitatea regională și consolidarea Flancului Estic. Ministrul Apărării a menționat, totodată, că bugetul pentru apărare a fost majorat „chiar și într-un context economic dificil” și a insistat asupra rolului parteneriatului cu SUA ca „garanție reală de securitate”. [...]

Întârzierile la livrările de armament contractat obligă MApN să „mute piese” pe teren , după incidentul cu o dronă rusească prăbușită în județul Galați, potrivit Antena 3 . Ministrul Apărării, Radu Miruță , spune că România a comandat și a plătit radare și rachete, dar acestea nu au ajuns încă, pe fondul limitelor de producție și al cererii ridicate la nivel internațional. Incidentul a avut loc în noaptea de 24 spre 25 aprilie, când o dronă de tip Geran 2, încărcată cu explozibil, a pătruns în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit într-o gospodărie din cartierul Bariera Traian (Galați). Peste 500 de locuitori au fost evacuați, iar specialiști ai MApN, MAI și SRI au transportat drona pe malul lacului Brateș, unde a fost detonată controlat. În aceeași zi, o a doua dronă a fost găsită lângă o fermă din Văcăreni (Tulcea). De ce nu a fost interceptată: „gaura” de la altitudini joase Miruță afirmă că drona a zburat la 45–50 de metri, timp de aproximativ patru minute, pe o distanță de circa 15 kilometri în spațiul aerian național. La aceste altitudini, radarele fixe au limitări, inclusiv din cauza reliefului, iar acoperirea depinde de soluții locale. Ministrul explică faptul că există sisteme mobile care pot îmbunătăți detecția la joasă altitudine, însă sunt puține și sunt direcționate în zonele considerate, până acum, cu risc mai mare. Zona Galați nu fusese încadrată în această categorie, pe motiv că în ultimii trei ani nu ar mai fi existat incidente similare acolo, spre deosebire de alte puncte unde intrările dronelor s-ar fi repetat mai des. Măsuri imediate: relocare de capabilități și două dispozitive noi De săptămâna viitoare, MApN va muta capabilități de monitorizare spre Galați. Miruță admite că resursele sunt limitate și descrie redistribuirea ca pe o optimizare între zone cu risc „foarte, foarte mic” și zone unde riscul a crescut. În paralel, două dispozitive noi ar urma să intre în operare, cu rolul de a îmbunătăți ceea ce există deja, fără a „descoperi” alte zone prin mutări din teren. Unul dintre dispozitive era programat să intre în funcțiune vineri, iar ultimul test fusese finalizat, conform ministrului. Blocajul structural: echipamente contractate și plătite, dar nelivrate Ministrul afirmă că România are contractate sisteme SHORAD și VSHORAD (apărare antiaeriană cu rază scurtă și foarte scurtă), rachete Mistral și sisteme Skyranger, iar radarele pentru detecție la joasă altitudine au fost proiectate și comandate prin programul SAFE . „Le-am comandat, le-am plătit, n-au venit – nu pentru că stă România la o coadă mai lungă, ci pentru că e o limită la producători și sunt și alții care vor.” În această logică, ministrul susține că, dacă echipamentele ar fi fost deja în stocurile Armatei Române, „foarte probabil” situația de la Galați ar fi fost interceptată. SAFE: 21 de contracte până la 31 mai și risc de blocaj procedural Programul SAFE, prezentat drept principala sursă de finanțare europeană pentru producția de apărare, are ca țintă semnarea a 21 de contracte până la 31 mai. Miruță descrie un traseu birocratic în care specificațiile tehnice pleacă de la MApN către Cancelaria Primului Ministru, sunt analizate într-un grup de lucru interinstituțional, se stabilesc prețuri maximale, apoi dosarele ajung în Parlament, care trebuie să aprobe contractarea. Ministrul avertizează că, fără convocarea Parlamentului în timp util, semnarea nu poate fi făcută „în ultima clipă”, invocând existența unor termene legale. Context: România „nu este o țară aflată în război”, spune ministrul Miruță afirmă că nu există informații care să indice un interes al Federației Ruse de a ataca deliberat România și pune astfel de incidente pe seama efectelor colaterale ale apărării antiaeriene ucrainene (drone avariate, deviate de la traiectorie sau afectate de bruiaj). Pe termen lung, ministrul susține că soluția de fond ar fi dezvoltarea, în interiorul MApN, a unui software pentru drone, astfel încât România să nu rămână doar „cumpărător de soluții” care rezolvă parțial problema. În acest sens, spune că a început formarea unei echipe interne, deocamdată cu cinci-șase persoane, cu un obiectiv inițial de 20–25. [...]

Aprobarea în Parlament deblochează accesul României la finanțarea SAFE de 16,6 miliarde euro (aprox. 82,5 miliarde lei) și impune un calendar strâns pentru contracte , cu primele semnături cerute până la 31 mai, potrivit Economedia . Programul SAFE a fost aprobat marți de comisiile de apărare din Parlament, ceea ce permite Ministerului Apărării să treacă la pașii următori. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus că, după acest vot, „nu mai sunt alte piedici politice” în calea programului european de finanțare pentru achiziții militare, conform declarațiilor citate de MEDIAFAX . Miza economică: „localizarea” producției, condiție pentru proiecte Un element central invocat de ministru este introducerea unei „limite minime obligatorii de localizare” pentru proiecte, adică o parte din producție și investiții să se facă în România. Miruță a susținut că această localizare ar însemna „construire de fabrici în România” și a comparat-o cu practica anterioară, când obligațiile de localizare erau, în unele cazuri, „compensate prin donații” de produse realizate în alte țări. În acest context, ministrul a legat explicit programul de perspectiva salvării Șantierului Naval Mangalia, aflat în procedură de faliment, afirmând că obligația de a construi „cele patru nave” ar urma să se realizeze „prin salvarea șantierului Mangalia 2 Mai”. Producție sub licență: arme la Cugir și muniție la Sadu Radu Miruță a vorbit și despre un proiect de fabricare în România, sub licență, a unui „pachet de arme performante”. Potrivit declarațiilor sale, arma este discutată pentru a fi produsă la Cugir, iar muniția asociată la Sadu, în funcție de cerințele tehnice ale solicitării. Ministrul a precizat că armamentul ar urma să fie folosit de Armata Română, Ministerul Afacerilor Interne, SPP și SRI. Calendarul următor: două termene-limită pentru contracte Conform pașilor prezentați în material, urmează: semnarea contractelor individuale (doar pentru România) până la 31 mai ; semnarea contractelor comune de achiziție (România și alte state membre) până la finalul lunii iunie , termen care depinde și de ministerele din statele partenere. [...]

Comanda de patru nave de patrulare, estimată la circa 1 miliard de euro, este prezentată de Ministerul Apărării drept elementul care poate menține în viață Șantierul Naval „2 Mai” din Mangalia , într-un moment în care unitatea intră în procedura de faliment, potrivit Adevărul . Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat marți, 28 aprilie, că programul SAFE ar avea un „impact semnificativ” asupra situației șantierului, prin includerea acestuia în proiecte strategice de înzestrare pentru Forțele Navale. În acest cadru, oficialul a spus că au fost comandate patru nave de patrulare, cu o valoare totală estimată la aproximativ 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei), iar proiectele ar urma să fie derulate la Mangalia. Falimentul, văzut ca etapă pentru preluarea administrării Miruță a afirmat că, „astăzi”, șantierului i-a fost declanșată procedura de faliment și a descris-o ca pe o etapă prin care compania Rheinmetall „poate să intre în administrarea acelui șantier”. În același timp, ministrul a indicat că este „o provocare a Guvernului României” ca acest lucru să se întâmple cât mai repede, argumentând că întârzierea ar putea reduce partea de producție realizată efectiv la Mangalia, chiar dacă, potrivit lui, Rheinmetall are obligații contractuale „sub sancțiunea unor penalități”. „Cele patru nave de patrulare se vor produce la Şantierul Naval de la Mangalia - 2 Mai, fiind jetonul care salvează acest şantier. Am auzit că astăzi şantierului i s-a declanşat şi procedura de faliment. Este o etapă prin care firma Rheinmetall poate să intre în administrarea acelui şantier şi este o provocare a Guvernului României ca acest lucru să se întâmple cât mai repede. Cu cât se va întâmpla mai târziu, cu atât bucata care se va construi acolo probabil că va fi mai mică, chiar dacă Rheinmetall are obligaţia, sub sancţiunea unor penalităţi, să construiască acolo.” Miza economică: activitate și locuri de muncă Ministrul a legat direct aceste contracte de stabilizarea activității șantierului și de menținerea locurilor de muncă, într-un context de dificultăți financiare și incertitudine privind viitorul unității. El a susținut că decizia are efecte atât pentru apărarea națională, cât și economic, prin continuarea activității unui obiectiv industrial considerat strategic pentru România și pentru sud-estul Europei. Context suplimentar despre programul SAFE este menționat de publicație aici: Adevărul , iar un material despre istoricul șantierului: Adevărul . [...]

România pregătește localizarea producției de armament ușor la Cugir și Sadu, cu potențial de comenzi din mai multe instituții , într-un proiect discutat în contextul programului european SAFE, potrivit Antena 3 . Ministrul Apărării, Radu Miruță , spune că este vizată producția unei „arme de asalt” care ar urma să intre în dotarea MApN, dar și a MAI, SRI și SPP, ceea ce ar putea consolida încărcarea pe termen mediu a capacităților industriale din țară. Proiectul este descris ca fiind „sub autoritatea MAI”, iar ministrul a indicat două puncte de producție: arma ar fi „în discuție” să fie realizată la Cugir, la fabrica de arme, iar muniția asociată contractului ar urma să fie produsă la Sadu, „pentru că acolo sunt caracteristicile specifice”. „Această armă este în discuție pentru a se face la Cugir, la fabrica de arme, iar muniția asociată acestui contract să se producă la Sadu, pentru că acolo sunt caracteristicile speciafice.” Ce înseamnă operațional: un „pachet” de înzestrare, cu mai mulți beneficiari Miruță a spus că nu este vorba doar despre o singură armă, ci despre un pachet mai larg, care include și pistol, „de diverse calibre”. Din perspectiva cererii, ministrul a indicat o împărțire a comenzii între instituții, cu MApN ca beneficiar pentru o parte din achiziție și restul pentru structuri din zona de ordine publică și securitate națională. „O va folosi MApN, bucată din comandă. Restul bucății va fi folosită de MAI, SPP, SRI.” Legătura cu SAFE: condiții de „localizare” pentru proiecte Declarațiile au fost făcute după raportul favorabil din comisiile de apărare pentru programul SAFE. Ministrul a susținut că unul dintre efectele urmărite este introducerea unei „limite minime obligatorii” de localizare pentru proiecte, explicând că „localizare” înseamnă „construire de fabrici în România”, nu compensarea prin donații de produse realizate în alte țări. În materialul Antena 3 nu sunt prezentate valori ale contractului, termene de implementare sau specificații tehnice ale armamentului, iar formulările ministrului („în discuție”, „ar urma”) indică faptul că proiectul este încă în fază de conturare și validare instituțională. [...]