Știri
Știri din categoria Externe
Javier Milei își înăsprește discursul despre Falkland pentru a limita costul politic intern, pe fondul unui episod de tensiune SUA–Marea Britanie care a reaprins subiectul, potrivit Reuters.
Președintele argentinian, care până recent a păstrat o linie mai moderată în dosarul Insulelor Falkland (Malvine), a publicat vineri un mesaj tranșant pe X, afirmând că insulele „au fost, sunt și vor fi întotdeauna argentiniene”. Postarea a venit la câteva ore după ce Reuters a relatat despre un e-mail intern al Pentagonului care sugera revizuirea poziției SUA privind arhipelagul disputat, ca represalii pentru poziția Marii Britanii în războiul cu Iranul.
Analiștii citați de Reuters spun că noul context internațional îi oferă lui Milei o posibilă temă de mobilizare internă, într-un moment în care popularitatea sa a coborât la cele mai reduse niveluri, pe fondul inflației lunare ridicate și al scandalurilor de corupție. În Argentina, Malvinele rămân un subiect extrem de sensibil, legat direct de războiul din 1982 cu Marea Britanie și de memoria celor căzuți.
Benjamin Gedan, directorul programului pentru America Latină la Stimson Center, afirmă că nu există „niciun avantaj” politic în a minimaliza tema și că Milei ar putea vedea în ea o oportunitate de tip „rally-around-the-flag” (creștere de sprijin prin apel la unitate națională). Un purtător de cuvânt al lui Milei nu a răspuns solicitării de comentariu, potrivit Reuters.
Milei a fost criticat anterior pentru ambiguitate pe acest dosar, inclusiv din cauza aprecierilor sale la adresa lui Margaret Thatcher, care a ordonat operațiunea militară britanică de recucerire a insulelor. Într-un interviu din 2024 pentru BBC, el a criticat politicienii care „își bat pieptul” pe suveranitate fără rezultate, iar ulterior a stârnit reacții negative când a spus că Argentina își dorește ca locuitorii insulelor „într-o zi să decidă să voteze pentru noi”, în linie cu argumentul britanic al autodeterminării. În 2013, insularii au votat covârșitor pentru menținerea sub administrație britanică.
Săptămâna trecută, Milei a declarat însă, într-un interviu pe o platformă de streaming, că Argentina face „progrese ca niciodată” în chestiunea insulelor.
SUA au evitat tradițional să ia partea uneia dintre tabere în disputa de suveranitate, deși recunosc că insulele sunt administrate de Marea Britanie. Reuters notează că, teoretic, administrația Trump ar fi putut participa ca terț în eventuale negocieri între Argentina și Marea Britanie, însă scurgerea de informații din Pentagon ar face această opțiune mai puțin probabilă, întrucât Washingtonul pare că „și-a arătat mâna”.
În pofida agitației politice, analiștii citați de Reuters consideră că status quo-ul este puțin probabil să se schimbe pe termen scurt, inclusiv pentru că Marea Britanie rămâne un aliat strategic al SUA.
Recomandate
Posibila schimbare de poziție a SUA față de Falkland ar redesena calculele de securitate ale Londrei și ar putea încuraja Argentina să caute o soluție internațională mai agresivă pentru arhipelag, potrivit Digi24 . În acest context, președintele argentinian Javier Milei a relansat public revendicarea asupra Insulelor Falkland (Malvine) , reaprinzând o dispută veche cu Marea Britanie. Milei a scris pe X că „Malvinele au fost, sunt și vor fi mereu argentiniene” și a declarat, într-un interviu pentru canalul digital Neura, că Argentina face „tot ceea ce este omenește posibil” pentru a readuce insulele sub controlul său, insistând că „suveranitatea este nenegociabilă”, dar trebuie gestionată „judicios”. Insulele Falkland sunt un grup de insule aflate la aproximativ 500 de kilometri est de coasta Argentinei, cu o populație de 3.600 de locuitori. Marea Britanie și Argentina le revendică, iar în 1982 au purtat un război de 74 de zile, încheiat cu capitularea Argentinei; au murit cel puțin 900 de persoane. De ce contează: semnalul dinspre Pentagon și riscul de „efect de antrenare” Relansarea demersului argentinian vine după apariția informației că Statele Unite iau în calcul revizuirea sprijinului diplomatic pentru revendicările istorice ale Marii Britanii asupra unor teritorii „imperiale”, inclusiv Falkland. Digi24 notează că informația apare într-un e-mail intern de la Pentagon , raportat de Reuters. Oficial, poziția SUA în disputa dintre Londra și Buenos Aires este de neutralitate, însă, neoficial, Washingtonul i-a sprijinit pe britanici în trecut cu arme și cooperare între servicii de informații. O eventuală susținere americană pentru revendicarea Argentinei ar fi o schimbare „semnificativă”, deoarece ar putea determina și alte state să adopte aceeași poziție, potrivit lui Ed Arnold de la Royal United Services Institute (RUSI). Într-o declarație pentru BBC, Arnold a indicat și un posibil traseu diplomatic: Argentina ar putea încerca să obțină „un fel de intervenție la ONU”, iar SUA ar putea să o susțină sau să nu o blocheze. Reacția Londrei: autodeterminarea insularilor, linie roșie Purtătorul de cuvânt al premierului britanic Keir Starmer a reafirmat că insulele aparțin Marii Britanii și că „dreptul insularilor la autodeterminare primează”, adăugând că poziția Londrei a fost exprimată „clar și constant” inclusiv în fața administrațiilor americane anterioare. Și opoziția conservatoare a transmis un mesaj similar. Kemi Badenoch a scris pe X că „Falkland sunt britanice. Punct” și a invocat faptul că insularii „au ales clar și în mod repetat”. Contextul mai larg: tensiuni SUA–Marea Britanie după refuzul aliaților de a participa la războiul din Iran Digi24 plasează discuția despre Falkland într-un climat mai tensionat între SUA și Marea Britanie, pe fondul nemulțumirii lui Donald Trump față de refuzul aliaților europeni și NATO de a participa la războiul Statelor Unite și Israelului contra Iranului. În același context, este menționat că Trump a criticat public NATO și a avertizat statele europene cu privire la consecințe dacă nu se aliniază unor obiective americane, inclusiv cele legate de Strâmtoarea Ormuz. Starmer a declarat, la 1 aprilie, că Marea Britanie nu va fi „târâtă” într-un conflict pe care îl consideră „nu războiul nostru”. În lipsa unei poziții oficiale confirmate a Washingtonului privind Falkland, rămâne neclar dacă semnalele dinspre Pentagon se vor traduce într-o schimbare de politică externă. Totuși, simpla posibilitate ridică miza pentru Londra și poate oferi Buenos Aires un stimulent să împingă disputa în foruri internaționale. [...]
Iranul ar putea să-și supraestimeze forțele în actualul blocaj cu SUA, avertizează un expert în Orientul Mijlociu într-o discuție difuzată de CNN , pe fondul unei „stări de impas” între Washington și Teheran. În material, Bianna Golodryga discută cu Sanam Vakil , directoarea Programului pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord de la Chatham House , despre evoluția confruntării politico-diplomatice dintre cele două state. Potrivit descrierii publicate de CNN, tema centrală este tocmai acest blocaj, iar analiza pune accent pe riscul ca Iranul „să-și joace prea tare mâna” (să își supraestimeze poziția și capacitatea de a obține concesii). Din informațiile disponibile în pagina video, CNN nu oferă detalii suplimentare despre măsurile concrete aflate în discuție, termene, condiții de negociere sau posibile scenarii de dezescaladare. În lipsa acestor elemente, concluzia operațională rămâne una de avertisment: într-un context de impas, o escaladare calculată greșit poate reduce spațiul de negociere și poate crește riscul de reacții în lanț în regiune. [...]
Iranul ridică miza negocierilor pentru Strâmtoarea Ormuz , susținând că SUA nu mai pot „dicta” politica altor state, în timp ce Washingtonul analizează o nouă propunere a Teheranului pentru deblocarea rutei maritime, potrivit Agerpres . Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz de la începutul războiului cu SUA și Israel, pe 28 februarie, ceea ce a slăbit piețele energetice mondiale și a transformat strâmtoarea într-un punct central al negocierilor pentru încheierea conflictului. Negocieri blocate, în pofida armistițiului Tentativele de relansare a discuțiilor privind o încetare de durată a ostilităților și redeschiderea Strâmtorii Ormuz, inițiate în Pakistan în urmă cu peste două săptămâni, au eșuat până acum, deși un armistițiu este în vigoare de peste trei săptămâni. În acest context, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt , a declarat că o nouă propunere iraniană este „în curs de examinare”, după informații apărute în presă despre o ofertă a Teheranului pentru redeschiderea strâmtorii. Mesajul Teheranului: presiune politică și ofertă de cooperare militară Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării iranian, Reza Talaei-Nik, a afirmat, citat de televiziunea de stat, că SUA „nu mai sunt în poziția de a-și dicta politica unor națiuni independente” și că Washingtonul trebuie să renunțe la „cerințele sale ilegale și iraționale”. Tot el a spus că Iranul este pregătit să își împărtășească „capacitățile de apărare militară” cu „țări independente”, în special cu statele membre ale Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), înaintea unei reuniuni a miniștrilor apărării ai organizației în Kârgâzstan. OCS reunește, pe lângă Iran, zece țări, inclusiv China, India și Rusia, și își propune să fie o contrapondere la SUA. Teheranul a mai susținut, prin același oficial, că este gata să împărtășească membrilor OCS „experiența” sa privind „înfrângerea Statelor Unite”. [...]
Nemulțumirea lui Trump față de propunerea Iranului crește riscul de blocaj pe ruta petrolului prin Ormuz , într-un moment în care Washingtonul vrea ca dosarul nuclear să fie negociat „de la început”, nu amânat, potrivit Digi24 . Propunerea iraniană, așa cum este descrisă de Reuters și de presa americană, ar presupune amânarea discuțiilor despre programul nuclear al Teheranului până după încheierea războiului. Un oficial familiarizat cu discuțiile de la Casa Albă a spus pentru Reuters că Trump a fost nemulțumit tocmai pentru că SUA vor ca tema nucleară să fie abordată încă de la început. Ce conține propunerea și unde se rupe negocierea Conform informațiilor prezentate, planul ar include: deschiderea Strâmtorii Ormuz , rută maritimă esențială pentru tranzitul petrolului; amânarea discuțiilor despre programul nuclear iranian pentru o etapă ulterioară. În schimb, poziția lui Trump rămâne legată de două cerințe: Strâmtoarea Ormuz să fie deschisă și Iranul să predea uraniul îmbogățit, potrivit declarațiilor purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt . De ce contează: „pârghia” SUA și riscul pentru fluxurile energetice CNN a relatat, citând două persoane familiarizate cu subiectul, că este puțin probabil ca Trump să accepte propunerea. Argumentul invocat este că ridicarea de către SUA a blocadei asupra porturilor iraniene fără rezolvarea dosarului nuclear ar putea reduce un element important de presiune în negocieri. În plan practic, miza imediată rămâne accesul prin Strâmtoarea Ormuz, o arteră critică pentru transporturile de petrol, iar orice prelungire a impasului politic poate menține incertitudinea asupra securității navigației în zonă. Ce urmează: presiune internă în SUA înainte de 1 mai Pe fondul blocajului, Digi24 notează și un termen-limită intern în SUA, menționat de Al Jazeera: potrivit Rezoluției privind puterile de război din 1973, președintele american ar avea termen până la 1 mai să obțină aprobarea Congresului pentru continuarea operațiunilor militare; în caz contrar, legea îl obligă să le înceteze. Până acum, o astfel de autorizare nu a fost adoptată. Între timp, Trump a discutat luni cu consilierii săi de securitate națională despre noua propunere, iar Leavitt a indicat că publicul va auzi „direct de la președinte” pe acest subiect. [...]
Declarațiile ambasadorului britanic sugerează o recalibrare a dependenței de securitatea SUA în Europa , într-un moment în care Londra încearcă să-și repoziționeze relația cu Washingtonul pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit Digi24 . Sir Christian Turner, ambasadorul Regatului Unit în SUA, a spus că singura țară care are o „relație specială” cu Statele Unite este „probabil Israelul”. Afirmațiile au fost făcute în februarie, în fața unui grup de elevi interesați de relațiile transatlantice, și au devenit publice după scurgerea unei înregistrări audio. Contextul este vizita de stat a regelui Charles al III-lea în SUA și o perioadă de tensiune crescută legată de războiul cu Iranul, relatează BBC (citată de Digi24). Ce transmite Londra despre „relația specială” și de ce contează pentru Europa În înregistrare, Turner spune că evită expresia „relație specială”, pe care o consideră „nostalgică” și „orientată spre trecut”, cu „mult bagaj asociat”. El a adăugat că, deși SUA și Marea Britanie împărtășesc „o istorie și o afinitate profunde”, mai ales în securitate și apărare, iar economiile sunt „foarte apropiate”, relația bilaterală ar fi la finalul unei etape. „Suntem cu siguranță la sfârșitul unei ere, iar era se schimbă. Noi, în Europa, nu ne putem baza doar pe umbrela de securitate a Statelor Unite.” Mesajul central, cu impact de politică de securitate, este că Europa ar trebui să-și ajusteze așteptările privind garanțiile americane și să-și definească mai bine contribuția proprie, în condițiile în care Turner nu vede un „moment de ruptură” între Londra și Washington, dar anticipează o relație „diferită”. Reacția oficială: guvernul britanic se delimitează Ministerul britanic al Afacerilor Externe, al Commonwealth-ului și al Dezvoltării (FCDO) a transmis că au fost „comentarii private, informale” care „nu reflectă în niciun fel” poziția guvernului. Turner este diplomat de carieră și a fost numit ambasador al Regatului Unit în SUA în decembrie, mai notează Digi24. [...]
O fundație asociată cu UDMR din Cluj-Napoca ar fi primit 2,781 miliarde de forinți din sponsorizări acordate de o filială a companiei naționale de loterie din Ungaria, într-un val de finanțări accelerat înainte de alegeri , potrivit Libertatea . Miza economică și de guvernanță este legată de folosirea banilor proveniți dintr-o companie de stat și de direcționarea lor inclusiv către organizații din afara Ungariei, într-un interval scurt. Conform informațiilor citate de Libertatea din publicația maghiară hvg.hu , o filială a companiei naționale de loterie ar fi distribuit 11 miliarde de forinți sub formă de sponsorizări în două luni, înaintea alegerilor, sumă descrisă ca fiind de 30–40 de ori peste nivelul lunar obișnuit al finanțărilor anterioare. Cum ar fi fost împărțiți banii și ce legătură are România În noiembrie ar fi fost alocate 90 de milioane de forinți, iar în decembrie finanțările ar fi urcat la 7,849 miliarde de forinți, împărțite între 14 beneficiari, potrivit aceleiași publicații. Cea mai mare finanțare menționată, de 2,781 miliarde de forinți, ar fi mers către o entitate numită Iskola Alapítvány (Fundația Școlară) , descrisă de jurnaliștii maghiari ca fiind o fundație cu sediul în Cluj-Napoca, asociată cu UDMR. Acordarea fondurilor ar fi avut loc cu puțin timp înaintea alegerilor din Ungaria, mai notează sursa citată. Alte finanțări invocate și lipsa reacțiilor oficiale Investigația citată susține că alte sume importante ar fi ajuns la fundații din afara Ungariei și la organizații religioase din Transilvania, fiind menționate localități precum Salonta și Oradea, precum și beneficiari care ar include organizații catolice și reformate. Totodată, materialul indică faptul că printre beneficiari s-ar fi aflat și entități asociate unor persoane apropiate guvernului condus de Viktor Orbán, inclusiv companii și fundații legate de figuri publice sau rude ale unor oficiali ungari. Distribuirea fondurilor înainte de alegeri a generat controverse în Ungaria, în special pe fondul utilizării banilor proveniți de la o companie de stat. Până la momentul relatării, nu sunt menționate reacții oficiale ale companiei sau ale autorităților la acuzațiile din investigație. Context: finanțări mai vechi către aceleași fundații Libertatea mai amintește că, la începutul lunii aprilie, o analiză a portalului de investigații Transilvania Transparentă (Átlátszó Erdély) arăta că, până la finalul lui 2025, două fundații – Iskola Alapítvány și Eurotrans – ar fi primit cel puțin 18 miliarde de forinți, echivalentul a peste 46,5 milioane de euro (aprox. 232,5 milioane lei), potrivit unui articol anterior al publicației, disponibil aici: https://www.libertatea.ro/stiri/cel-putin-46-500-000-de-euro-a-costat-pacea-budapesta-udmr-fundatii-ardeal-colosi-imobiliari-din-banii-ungariei-5694234 . În același context, fundațiile ar fi beneficiat de finanțări semnificative în ultimii ani, inclusiv prin Fondul Bethlen Gábor și alte surse din Ungaria, mai notează Libertatea. [...]
