Știri
Știri din categoria Externe
Blocajul Strâmtorii Ormuz, care duce circa 20% din țițeiul mondial, menține presiunea pe prețurile energiei, în timp ce Casa Albă caută o ieșire din conflictul cu Iranul care să reducă costurile politice interne, potrivit G4Media, care preia Reuters. În paralel, agențiile de informații americane analizează cum ar reacționa Teheranul dacă președintele Donald Trump ar declara unilateral „victoria” într-un război care durează de două luni.
Miza imediată este una economică: eforturile diplomatice de după încetarea focului nu au reușit să redeschidă complet Strâmtoarea Ormuz, pe care Iranul a închis-o prin atacuri asupra navelor și amplasarea de mine. Reuters notează că blocarea transportului maritim a dus la creșterea costurilor energetice la nivel mondial și a prețului la pompă în SUA, iar capacitatea Iranului de a perturba comerțul îi oferă o pârghie importantă în negocieri.
Potrivit a doi oficiali americani și unei persoane familiarizate cu situația, comunitatea de informații a fost solicitată de înalți oficiali ai administrației să evalueze implicațiile unei posibile retrageri a lui Trump din conflict. Sursele au vorbit sub condiția anonimatului, invocând caracterul sensibil al informațiilor.
Nu este clar când va fi finalizată analiza, însă Reuters arată că agențiile au evaluat și anterior reacția probabilă a liderilor iranieni la o eventuală declarație de „victorie” a SUA. În scenariul în care Trump ar declara victoria și SUA și-ar retrage forțele din regiune, Iranul ar interpreta probabil gestul drept o victorie proprie, potrivit uneia dintre surse. Dacă, în schimb, SUA ar păstra o prezență militară puternică, Teheranul ar putea vedea declarația ca pe o tactică de negociere, fără ca aceasta să însemne neapărat finalul războiului.
CIA și Biroul Directorului Serviciilor de Informații Naționale au refuzat să comenteze.
O reducere a prezenței militare americane în regiune, combinată cu o ridicare reciprocă a blocadei, ar duce în cele din urmă la scăderea prețurilor la benzină, potrivit Reuters. Până acum, însă, cele două părți par departe de un acord.
Pe plan intern, războiul este descris drept o povară politică pentru Casa Albă. Un sondaj Reuters/Ipsos publicat săptămâna trecută arată că doar 26% dintre respondenți consideră că această campanie militară a meritat costurile, iar 25% spun că a făcut SUA mai sigure. În acest context, unii oficiali și consilieri se tem că războiul ar putea contribui la pierderi semnificative pentru republicani la alegerile de la jumătatea mandatului, programate pe 3 noiembrie 2026.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a spus că SUA continuă negocierile cu iranienii și că „nu se vor grăbi să încheie un acord nefavorabil”.
„Președintele va încheia doar un acord care pune pe primul plan securitatea națională a SUA și a afirmat clar că Iranul nu poate deține niciodată o armă nucleară.”
Deși nu a fost luată o decizie, iar Trump „ar putea relua cu ușurință” operațiunile militare, Reuters scrie că diverse opțiuni rămân oficial pe masă, inclusiv noi atacuri aeriene asupra liderilor militari și politici iranieni. Totuși, cele mai ambițioase variante, precum o invazie terestră, par mai puțin probabile decât în urmă cu câteva săptămâni, potrivit unei persoane familiarizate cu dinamica administrației.
În plus, una dintre surse afirmă că Iranul ar fi profitat de încetarea focului pentru a recupera echipamente îngropate în urma bombardamentelor americane și israeliene din primele săptămâni ale conflictului. Ca urmare, „costurile tactice” ale reluării războiului pe scară largă ar fi probabil mai mari acum decât la începutul armistițiului, care a început pe 8 aprilie.
În weekendul trecut, Trump a anulat o călătorie a trimisului său special Steve Witkoff și a ginerelui său Jared Kushner pentru întâlniri cu oficiali iranieni în Pakistan, spunând că ar dura „prea mult timp” și că, dacă Iranul vrea să discute, „tot ce ar trebui să facă ar fi să sune”, potrivit Reuters.
Recomandate
Donald Trump susține că Iranul cere redeschiderea Strâmtorii Ormuz , într-un moment în care conflictul din regiune a destabilizat piețele energetice și rutele comerciale, potrivit HotNews . Președintele SUA afirmă că Teheranul i-ar fi transmis că se află într-o „stare de colaps” și că încearcă să își „clarifice situația conducerii”. Într-o postare pe TruthSocial , Trump a scris: „Iranul tocmai ne-a informat că se află într-o «stare de colaps». Vor să «deschidem Strâmtoarea Ormuz» cât mai curând posibil, în timp ce încearcă să își clarifice situația conducerii (ceea ce cred că vor reuși să facă!). Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni!” Publicația notează că nu este clar din mesajul lui Trump cum ar fi transmis Iranul această solicitare. De ce contează: transportul maritim și energia rămân puncte sensibile În același context, HotNews relatează că speranțele privind reluarea eforturilor de pace s-au diminuat, pe fondul unui conflict care „a destabilizat piețele energetice și a perturbat rutele comerciale globale”. Totodată, liderii statelor din Golf s-au întâlnit marți în Arabia Saudită, pentru prima dată de când țările lor au devenit un front al războiului cu Iranul. Potrivit unui oficial din Golf citat în material, reuniunea a urmărit găsirea unui răspuns comun la „miile de atacuri cu rachete și drone” lansate de Iran de la începutul războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Teheranului, pe 28 februarie. Atacurile s-au redus după armistițiul din 8 aprilie, însă capitalele din Golf „rămân prudente”. Negocierile: divergențe pe dosarul nuclear și propunerea Iranului Cea mai recentă propunere a Iranului pentru soluționarea războiului (care durează de două luni) ar fi inclus: amânarea discuțiilor despre programul nuclear până la încheierea conflictului; rezolvarea disputelor privind transportul maritim din Golful Persic. Trump vrea ca problemele legate de programul nuclear să fie abordate „încă de la început”, a declarat un oficial american informat cu privire la întâlnirea pe care liderul de la Casa Albă a avut-o luni cu consilierii săi. Materialul reamintește și contextul acordului nuclear din 2015, care s-a prăbușit după ce Trump s-a retras unilateral din înțelegere în primul său mandat. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile HotNews mai arată că Trump a anulat, la sfârșitul săptămânii trecute, vizita trimisului său special Steve Witkoff și a lui Jared Kushner în Pakistan, țară care media negocierile, ceea ce a alimentat percepția de blocaj. În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a avut vizite la Islamabad, Oman și Rusia, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin și a primit mesaje de susținere. [...]
Nemulțumirea lui Trump față de propunerea Iranului crește riscul de blocaj pe ruta petrolului prin Ormuz , într-un moment în care Washingtonul vrea ca dosarul nuclear să fie negociat „de la început”, nu amânat, potrivit Digi24 . Propunerea iraniană, așa cum este descrisă de Reuters și de presa americană, ar presupune amânarea discuțiilor despre programul nuclear al Teheranului până după încheierea războiului. Un oficial familiarizat cu discuțiile de la Casa Albă a spus pentru Reuters că Trump a fost nemulțumit tocmai pentru că SUA vor ca tema nucleară să fie abordată încă de la început. Ce conține propunerea și unde se rupe negocierea Conform informațiilor prezentate, planul ar include: deschiderea Strâmtorii Ormuz , rută maritimă esențială pentru tranzitul petrolului; amânarea discuțiilor despre programul nuclear iranian pentru o etapă ulterioară. În schimb, poziția lui Trump rămâne legată de două cerințe: Strâmtoarea Ormuz să fie deschisă și Iranul să predea uraniul îmbogățit, potrivit declarațiilor purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt . De ce contează: „pârghia” SUA și riscul pentru fluxurile energetice CNN a relatat, citând două persoane familiarizate cu subiectul, că este puțin probabil ca Trump să accepte propunerea. Argumentul invocat este că ridicarea de către SUA a blocadei asupra porturilor iraniene fără rezolvarea dosarului nuclear ar putea reduce un element important de presiune în negocieri. În plan practic, miza imediată rămâne accesul prin Strâmtoarea Ormuz, o arteră critică pentru transporturile de petrol, iar orice prelungire a impasului politic poate menține incertitudinea asupra securității navigației în zonă. Ce urmează: presiune internă în SUA înainte de 1 mai Pe fondul blocajului, Digi24 notează și un termen-limită intern în SUA, menționat de Al Jazeera: potrivit Rezoluției privind puterile de război din 1973, președintele american ar avea termen până la 1 mai să obțină aprobarea Congresului pentru continuarea operațiunilor militare; în caz contrar, legea îl obligă să le înceteze. Până acum, o astfel de autorizare nu a fost adoptată. Între timp, Trump a discutat luni cu consilierii săi de securitate națională despre noua propunere, iar Leavitt a indicat că publicul va auzi „direct de la președinte” pe acest subiect. [...]
Iranul ridică miza negocierilor pentru Strâmtoarea Ormuz , susținând că SUA nu mai pot „dicta” politica altor state, în timp ce Washingtonul analizează o nouă propunere a Teheranului pentru deblocarea rutei maritime, potrivit Agerpres . Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz de la începutul războiului cu SUA și Israel, pe 28 februarie, ceea ce a slăbit piețele energetice mondiale și a transformat strâmtoarea într-un punct central al negocierilor pentru încheierea conflictului. Negocieri blocate, în pofida armistițiului Tentativele de relansare a discuțiilor privind o încetare de durată a ostilităților și redeschiderea Strâmtorii Ormuz, inițiate în Pakistan în urmă cu peste două săptămâni, au eșuat până acum, deși un armistițiu este în vigoare de peste trei săptămâni. În acest context, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt , a declarat că o nouă propunere iraniană este „în curs de examinare”, după informații apărute în presă despre o ofertă a Teheranului pentru redeschiderea strâmtorii. Mesajul Teheranului: presiune politică și ofertă de cooperare militară Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării iranian, Reza Talaei-Nik, a afirmat, citat de televiziunea de stat, că SUA „nu mai sunt în poziția de a-și dicta politica unor națiuni independente” și că Washingtonul trebuie să renunțe la „cerințele sale ilegale și iraționale”. Tot el a spus că Iranul este pregătit să își împărtășească „capacitățile de apărare militară” cu „țări independente”, în special cu statele membre ale Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), înaintea unei reuniuni a miniștrilor apărării ai organizației în Kârgâzstan. OCS reunește, pe lângă Iran, zece țări, inclusiv China, India și Rusia, și își propune să fie o contrapondere la SUA. Teheranul a mai susținut, prin același oficial, că este gata să împărtășească membrilor OCS „experiența” sa privind „înfrângerea Statelor Unite”. [...]
Vizita de stat a regelui Charles în SUA este folosită ca instrument diplomatic pentru a calma tensiunile Washington–Londra , pe fondul războiului din Iran și al criticilor președintelui Donald Trump la adresa guvernului britanic, potrivit CNN . Regele Charles al III-lea și regina Camilla au ajuns luni în Statele Unite pentru o vizită de patru zile, organizată în contextul marcării a 250 de ani de la independența SUA. În prima zi, cei doi s-au întâlnit la Casa Albă cu președintele Donald Trump și cu prima doamnă, Melania Trump, pentru un ceai, după care au participat la o recepție de tip „garden party” la reședința ambasadorului britanic din Washington, DC. Miza vizitei depășește protocolul, în condițiile în care relațiile SUA–Marea Britanie sunt descrise ca fiind tensionate din cauza războiului din Iran. CNN notează că Trump a criticat refuzul premierului Keir Starmer de a sprijini militar SUA, iar guvernul britanic speră ca turneul regelui să contribuie la detensionarea relației bilaterale, chiar dacă monarhul trebuie să rămână deasupra politicii. Discurs în Congres, pe fondul unui incident de securitate Vizita are loc și pe fondul unui atac armat la o gală de presă din Washington, DC , produs sâmbătă. CNN relatează că regele este așteptat să facă o referire scurtă la incident în discursul programat marți, în fața unei sesiuni comune a Congresului. În același timp, programul include o primire ceremonială completă la Casa Albă, planificată pentru marți dimineață, după întâlnirea informală din prima zi. Semnale publice despre „relația specială” Deputatul ambasadorului britanic în SUA, James Roscoe, a declarat pentru CNN că vizita subliniază dorința regelui de a „întări și stabiliza” relațiile bilaterale. Într-o formulare citată de publicație, Roscoe a descris începutul relației SUA–Marea Britanie drept „accidentat”, dar a susținut că, în timp, aceasta a devenit „cea mai importantă relație” din ultimii 250 de ani. Un alt reper de context menționat de CNN: este prima dată când un monarh britanic în exercițiu vizitează Casa Albă din 2007, când regina Elisabeta a II-a s-a întâlnit cu președintele George W. Bush. [...]
Iranul ar putea să-și supraestimeze forțele în actualul blocaj cu SUA, avertizează un expert în Orientul Mijlociu într-o discuție difuzată de CNN , pe fondul unei „stări de impas” între Washington și Teheran. În material, Bianna Golodryga discută cu Sanam Vakil , directoarea Programului pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord de la Chatham House , despre evoluția confruntării politico-diplomatice dintre cele două state. Potrivit descrierii publicate de CNN, tema centrală este tocmai acest blocaj, iar analiza pune accent pe riscul ca Iranul „să-și joace prea tare mâna” (să își supraestimeze poziția și capacitatea de a obține concesii). Din informațiile disponibile în pagina video, CNN nu oferă detalii suplimentare despre măsurile concrete aflate în discuție, termene, condiții de negociere sau posibile scenarii de dezescaladare. În lipsa acestor elemente, concluzia operațională rămâne una de avertisment: într-un context de impas, o escaladare calculată greșit poate reduce spațiul de negociere și poate crește riscul de reacții în lanț în regiune. [...]
Departamentul de Stat al SUA pregătește pașapoarte comemorative cu imaginea lui Donald Trump , o decizie cu potențial de controversă instituțională, în condițiile în care documentele de călătorie sunt, de regulă, ferite de personalizări politice. Informațiile apar în Antena 3 , care citează o relatare Fox News și declarații ale Departamentului de Stat. Noile modele ar urma să fie lansate în această vară, pentru a marca 250 de ani de la independența SUA, aniversare care are loc în iulie. Potrivit descrierii din material, fotografia lui Trump va apărea „vizibil” pe coperta interioară, încadrată de Declarația de Independență și de drapelul american, alături de semnătura președintelui imprimată cu auriu. O altă pagină ar include pictura cu părinții fondatori semnând Declarația de Independență. Ce se schimbă, concret, și cum vor fi distribuite Departamentul de Stat intenționează să emită un „număr limitat” de pașapoarte cu design special. Purtătorul de cuvânt Tommy Pigott a declarat: „Statele Unite sărbătoresc, în iulie, 250 de ani de la fondare, iar Departamentul de Stat se pregătește să lanseze un număr limitat de pașapoarte americane cu dizain special pentru a marca acest moment istoric”. Pașapoartele vor fi disponibile la Agenția de Pașapoarte din Washington pentru „orice cetățean american” care solicită un nou pașaport, în limita stocului. Un oficial al Departamentului de Stat a confirmat că lansarea este așteptată să coincidă cu aniversarea din iulie și că modelele vor rămâne disponibile atât timp cât există exemplare. Implicații operaționale și de securitate invocate de autorități Deși designul include elemente grafice personalizate și „imagini îmbunătățite”, Pigott a susținut că noile pașapoarte vor păstra aceleași elemente de securitate ca pașaportul american standard, descris de oficial drept „unul dintre cele mai sigure documente din lume”. Materialul plasează inițiativa în cadrul programului „ America250 ” al administrației Trump, care ar include și alte evenimente, precum o cursă de Grand Prix pe National Mall în august și o gală UFC la Casa Albă în iunie. [...]
