Știri
Știri din categoria Externe
Decizia Moscovei de a scoate tehnica militară de la Parada Victoriei indică o ajustare operațională pe fondul riscurilor de securitate. Potrivit Meduza, Ministerul rus al Apărării a confirmat că pe 9 mai 2026, în Piața Roșie, nu va exista coloana de tehnică militară.
Ministerul a transmis pe canalul său de Telegram că, „din cauza situației operative curente”, nu vor participa nici elevii școlilor militare Suvorov și Nakhimov, ai corpurilor de cadeți, precum și coloana de tehnică militară.
În același timp, la paradă vor participa aeronave, a mai precizat instituția.
În săptămânile anterioare, canale pro-război („Z-canale”) au discutat zvonuri despre organizarea paradei într-un format limitat. Pe 27 aprilie, politologul Ekaterina Șulman și jurnalista Aleksandra Prokopenko au scris, citând surse, că durata paradei ar urma să fie redusă, iar coloanele de militari să defileze fără tehnică. Prokopenko a adăugat că aparatul de propagandă ar urma să susțină că aceasta a fost intenția inițială și că nu are legătură cu dronele.
Potrivit aceleiași surse, ultima dată când Parada Victoriei de la Moscova a avut loc fără tehnică militară a fost în 2007.
Meduza notează că Ucraina a atacat în ultimele luni obiective de infrastructură industrială din mai multe regiuni ale Rusiei, inclusiv porturi la Marea Baltică și o rafinărie (NPP) din Tuapse.
În acest context, comandantul Forțelor sistemelor fără pilot ale Ucrainei, Robert Brovdi, a declarat pentru BBC că „1.500–2.000 de kilometri în interiorul Rusiei nu mai reprezintă un spate pașnic”. (În material nu este indicată data exactă a declarației.)
Recomandate
Javier Milei își înăsprește discursul despre Falkland pentru a limita costul politic intern , pe fondul unui episod de tensiune SUA–Marea Britanie care a reaprins subiectul, potrivit Reuters . Președintele argentinian, care până recent a păstrat o linie mai moderată în dosarul Insulelor Falkland (Malvine), a publicat vineri un mesaj tranșant pe X, afirmând că insulele „au fost, sunt și vor fi întotdeauna argentiniene”. Postarea a venit la câteva ore după ce Reuters a relatat despre un e-mail intern al Pentagonului care sugera revizuirea poziției SUA privind arhipelagul disputat, ca represalii pentru poziția Marii Britanii în războiul cu Iranul. Un subiect cu randament politic, într-un moment dificil pentru Milei Analiștii citați de Reuters spun că noul context internațional îi oferă lui Milei o posibilă temă de mobilizare internă, într-un moment în care popularitatea sa a coborât la cele mai reduse niveluri, pe fondul inflației lunare ridicate și al scandalurilor de corupție. În Argentina, Malvinele rămân un subiect extrem de sensibil, legat direct de războiul din 1982 cu Marea Britanie și de memoria celor căzuți. Benjamin Gedan, directorul programului pentru America Latină la Stimson Center, afirmă că nu există „niciun avantaj” politic în a minimaliza tema și că Milei ar putea vedea în ea o oportunitate de tip „rally-around-the-flag” (creștere de sprijin prin apel la unitate națională). Un purtător de cuvânt al lui Milei nu a răspuns solicitării de comentariu, potrivit Reuters. Între apropierea de Occident și presiunea naționalistă Milei a fost criticat anterior pentru ambiguitate pe acest dosar, inclusiv din cauza aprecierilor sale la adresa lui Margaret Thatcher, care a ordonat operațiunea militară britanică de recucerire a insulelor. Într-un interviu din 2024 pentru BBC, el a criticat politicienii care „își bat pieptul” pe suveranitate fără rezultate, iar ulterior a stârnit reacții negative când a spus că Argentina își dorește ca locuitorii insulelor „într-o zi să decidă să voteze pentru noi”, în linie cu argumentul britanic al autodeterminării. În 2013, insularii au votat covârșitor pentru menținerea sub administrație britanică. Săptămâna trecută, Milei a declarat însă, într-un interviu pe o platformă de streaming, că Argentina face „progrese ca niciodată” în chestiunea insulelor. Ce se poate schimba și ce rămâne improbabil SUA au evitat tradițional să ia partea uneia dintre tabere în disputa de suveranitate, deși recunosc că insulele sunt administrate de Marea Britanie. Reuters notează că, teoretic, administrația Trump ar fi putut participa ca terț în eventuale negocieri între Argentina și Marea Britanie, însă scurgerea de informații din Pentagon ar face această opțiune mai puțin probabilă, întrucât Washingtonul pare că „și-a arătat mâna”. În pofida agitației politice, analiștii citați de Reuters consideră că status quo-ul este puțin probabil să se schimbe pe termen scurt, inclusiv pentru că Marea Britanie rămâne un aliat strategic al SUA. [...]
Declarațiile ambasadorului britanic sugerează o recalibrare a dependenței de securitatea SUA în Europa , într-un moment în care Londra încearcă să-și repoziționeze relația cu Washingtonul pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit Digi24 . Sir Christian Turner, ambasadorul Regatului Unit în SUA, a spus că singura țară care are o „relație specială” cu Statele Unite este „probabil Israelul”. Afirmațiile au fost făcute în februarie, în fața unui grup de elevi interesați de relațiile transatlantice, și au devenit publice după scurgerea unei înregistrări audio. Contextul este vizita de stat a regelui Charles al III-lea în SUA și o perioadă de tensiune crescută legată de războiul cu Iranul, relatează BBC (citată de Digi24). Ce transmite Londra despre „relația specială” și de ce contează pentru Europa În înregistrare, Turner spune că evită expresia „relație specială”, pe care o consideră „nostalgică” și „orientată spre trecut”, cu „mult bagaj asociat”. El a adăugat că, deși SUA și Marea Britanie împărtășesc „o istorie și o afinitate profunde”, mai ales în securitate și apărare, iar economiile sunt „foarte apropiate”, relația bilaterală ar fi la finalul unei etape. „Suntem cu siguranță la sfârșitul unei ere, iar era se schimbă. Noi, în Europa, nu ne putem baza doar pe umbrela de securitate a Statelor Unite.” Mesajul central, cu impact de politică de securitate, este că Europa ar trebui să-și ajusteze așteptările privind garanțiile americane și să-și definească mai bine contribuția proprie, în condițiile în care Turner nu vede un „moment de ruptură” între Londra și Washington, dar anticipează o relație „diferită”. Reacția oficială: guvernul britanic se delimitează Ministerul britanic al Afacerilor Externe, al Commonwealth-ului și al Dezvoltării (FCDO) a transmis că au fost „comentarii private, informale” care „nu reflectă în niciun fel” poziția guvernului. Turner este diplomat de carieră și a fost numit ambasador al Regatului Unit în SUA în decembrie, mai notează Digi24. [...]
O fundație asociată cu UDMR din Cluj-Napoca ar fi primit 2,781 miliarde de forinți din sponsorizări acordate de o filială a companiei naționale de loterie din Ungaria, într-un val de finanțări accelerat înainte de alegeri , potrivit Libertatea . Miza economică și de guvernanță este legată de folosirea banilor proveniți dintr-o companie de stat și de direcționarea lor inclusiv către organizații din afara Ungariei, într-un interval scurt. Conform informațiilor citate de Libertatea din publicația maghiară hvg.hu , o filială a companiei naționale de loterie ar fi distribuit 11 miliarde de forinți sub formă de sponsorizări în două luni, înaintea alegerilor, sumă descrisă ca fiind de 30–40 de ori peste nivelul lunar obișnuit al finanțărilor anterioare. Cum ar fi fost împărțiți banii și ce legătură are România În noiembrie ar fi fost alocate 90 de milioane de forinți, iar în decembrie finanțările ar fi urcat la 7,849 miliarde de forinți, împărțite între 14 beneficiari, potrivit aceleiași publicații. Cea mai mare finanțare menționată, de 2,781 miliarde de forinți, ar fi mers către o entitate numită Iskola Alapítvány (Fundația Școlară) , descrisă de jurnaliștii maghiari ca fiind o fundație cu sediul în Cluj-Napoca, asociată cu UDMR. Acordarea fondurilor ar fi avut loc cu puțin timp înaintea alegerilor din Ungaria, mai notează sursa citată. Alte finanțări invocate și lipsa reacțiilor oficiale Investigația citată susține că alte sume importante ar fi ajuns la fundații din afara Ungariei și la organizații religioase din Transilvania, fiind menționate localități precum Salonta și Oradea, precum și beneficiari care ar include organizații catolice și reformate. Totodată, materialul indică faptul că printre beneficiari s-ar fi aflat și entități asociate unor persoane apropiate guvernului condus de Viktor Orbán, inclusiv companii și fundații legate de figuri publice sau rude ale unor oficiali ungari. Distribuirea fondurilor înainte de alegeri a generat controverse în Ungaria, în special pe fondul utilizării banilor proveniți de la o companie de stat. Până la momentul relatării, nu sunt menționate reacții oficiale ale companiei sau ale autorităților la acuzațiile din investigație. Context: finanțări mai vechi către aceleași fundații Libertatea mai amintește că, la începutul lunii aprilie, o analiză a portalului de investigații Transilvania Transparentă (Átlátszó Erdély) arăta că, până la finalul lui 2025, două fundații – Iskola Alapítvány și Eurotrans – ar fi primit cel puțin 18 miliarde de forinți, echivalentul a peste 46,5 milioane de euro (aprox. 232,5 milioane lei), potrivit unui articol anterior al publicației, disponibil aici: https://www.libertatea.ro/stiri/cel-putin-46-500-000-de-euro-a-costat-pacea-budapesta-udmr-fundatii-ardeal-colosi-imobiliari-din-banii-ungariei-5694234 . În același context, fundațiile ar fi beneficiat de finanțări semnificative în ultimii ani, inclusiv prin Fondul Bethlen Gábor și alte surse din Ungaria, mai notează Libertatea. [...]
Iranul ar putea să-și supraestimeze forțele în actualul blocaj cu SUA, avertizează un expert în Orientul Mijlociu într-o discuție difuzată de CNN , pe fondul unei „stări de impas” între Washington și Teheran. În material, Bianna Golodryga discută cu Sanam Vakil , directoarea Programului pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord de la Chatham House , despre evoluția confruntării politico-diplomatice dintre cele două state. Potrivit descrierii publicate de CNN, tema centrală este tocmai acest blocaj, iar analiza pune accent pe riscul ca Iranul „să-și joace prea tare mâna” (să își supraestimeze poziția și capacitatea de a obține concesii). Din informațiile disponibile în pagina video, CNN nu oferă detalii suplimentare despre măsurile concrete aflate în discuție, termene, condiții de negociere sau posibile scenarii de dezescaladare. În lipsa acestor elemente, concluzia operațională rămâne una de avertisment: într-un context de impas, o escaladare calculată greșit poate reduce spațiul de negociere și poate crește riscul de reacții în lanț în regiune. [...]
Autoritățile fiscale din Ungaria au blocat transferuri externe suspectate de spălare de bani , într-un semnal de înăsprire a controlului asupra fluxurilor financiare înaintea schimbării de guvern, relatează HotNews . Peter Magyar , câștigătorul alegerilor, spune că măsura vizează persoane din „cercul” lui Antal Rogan , consilier de rang înalt al premierului în exercițiu Viktor Orban. Magyar, care urmează să fie învestit ca premier pe 9 mai, a afirmat pe rețelele sociale că autoritatea fiscală NAV a „suspendat mai multe transferuri” în valoare de „miliarde de forinți”, sub suspiciunea de spălare de bani. El nu a prezentat probe și nu a numit persoanele vizate. Ce se știe oficial și ce rămâne neconfirmat Potrivit informațiilor prezentate, poliția ungară a indicat existența unei anchete în curs privind suspiciuni de ascundere de fonduri sau alte active dobândite ilegal. În același timp, acuzațiile punctuale lansate de Magyar despre transferurile blocate și despre persoanele implicate nu sunt susținute public, în acest moment, de dovezi sau identificări. Magyar a mai susținut că au fost înghețate și alte conturi bancare ale unor oameni cu legături cu guvernul în exercițiu, fără a oferi detalii sau documente. Miza pentru bănci: conformitate și raportarea tranzacțiilor suspecte În mesajul video, premierul ales a cerut șefului NAV să sesizeze poliția cu privire la „fluxurile de bani suspecte” și a solicitat băncilor să își întărească departamentele de conformitate (structurile interne care verifică respectarea legislației și detectează riscuri precum spălarea banilor) și să raporteze activitățile suspecte. „Permiteți-mi să semnalez acum că oricine – fie că este vorba despre o autoritate sau despre o bancă – care nu acționează în conformitate cu litera și spiritul legii va trebui să se confrunte cu sistemul judiciar ungar”, a spus premierul ales. Context: Rogan, sancțiuni SUA și schimbarea de putere Antal Rogan (54 de ani), membru Fidesz și unul dintre cei mai apropiați consilieri ai lui Viktor Orban, a fost plasat în ianuarie 2025 sub sancțiuni de administrația Biden, pe fondul unor acuzații de corupție, potrivit Reuters. Fidesz a respins acuzațiile, iar sancțiunile au fost ulterior ridicate de administrația Trump. Orban a pierdut alegerile parlamentare din 12 aprilie, după 16 ani la putere. Magyar a declarat în repetate rânduri că se teme că aliații lui Orban ar putea folosi finalul de mandat pentru a ascunde ceea ce el descrie drept corupție pe scară largă în perioada guvernării Fidesz. [...]
Amenințarea Londrei de a urca la bordul navelor „flotei-umbră” ruse nu a redus traficul prin apele britanice , iar în luna de după declarația premierului Keir Starmer au tranzitat zona cel puțin 98 de nave rusești aflate sub sancțiuni, potrivit unei analize Reuters . Datele analizate de Reuters arată că volumul navelor sancționate care trec prin apele Regatului Unit a rămas „aproximativ la fel” ca în fiecare dintre ultimele trei luni. Până acum, nu a existat niciun anunț public privind vreo operațiune de îmbarcare sau reținere a acestor nave, deși Starmer a spus pe 25 martie că armata britanică ar putea urca la bordul vaselor din apele britanice. Ce arată datele de urmărire a navelor Conform datelor de urmărire LSEG citate în analiză: 63 de nave au trecut la mai puțin de 12 mile marine (aprox. 22 km) de coastă, în Canalul Mânecii , ruta directă dintre Marea Baltică și sudul Europei; alte 35 au tranzitat Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Marii Britanii, care se întinde până la 200 de mile marine (aprox. 370 km) de la țărm, în principal în jurul nordului Scoției; cel puțin 10 dintre navele care au trecut ar fi folosit „spoofing” – oprirea sau manipularea sistemelor de urmărire – în timpul traversării apelor britanice. „Flota-umbră” este termenul folosit pentru nave cu structuri de proprietate opace, utilizate pentru transporturi precum petrol, cereale sau arme, inclusiv în sprijinul războiului Rusiei în Ucraina, potrivit Reuters. Miza: credibilitate și capacitate operațională Elisabeth Braw, expert în securitate maritimă la Atlantic Council, a avertizat că lipsa unor acțiuni rapide riscă să transforme mesajul politic într-un semnal de slăbiciune pentru operatorii acestor nave. „Trebuie să urmezi rapid cu îmbarcări, altfel acele nave vor concluziona că a fost o amenințare goală — și aceasta este, din păcate, situația în care ne aflăm acum.” Ministerul britanic al Apărării nu a răspuns solicitării Reuters privind lipsa de acțiune. Analiza notează și presiunile mai largi asupra capacităților militare britanice: marina Regatului Unit este cea mai mică de la secolul al XVII-lea, în timp ce aliații cer sprijin pentru operațiuni în Europa de Est, Arctica și Orientul Mijlociu. De ce e greu de aplicat în practică Potrivit analiștilor citați, lipsa de „follow-through” reflectă mai multe obstacole, între care: absența unei gărzi de coastă cu atribuții dedicate de aplicare a legii, spre deosebire de Franța sau Suedia; complicații juridice și economice legate de gestionarea unui număr mare de nave. Marea Britanie are pe lista sa de sancțiuni 544 de nave legate de „flota-umbră” a Rusiei, potrivit Reuters. Context european și reacția Moscovei În ultimele luni, alte state europene – inclusiv Franța, Belgia și Suedia – au urcat la bordul și au reținut nave asociate „flotei-umbră”, arată Reuters. Kremlinul susține că sancțiunile impuse navelor rusești sunt ilegale și a descris politica britanică drept o mișcare „profund ostilă”, care ar putea atrage represalii. [...]
