Știri
Știri din categoria Externe

Mesajul pro-NATO al Regelui Charles în Congresul SUA a fost folosit ca semnal politic într-un moment în care administrația Trump este descrisă ca fiind în dispută cu aliații pe teme de securitate și izolaționism, potrivit Antena 3.
Regele Charles s-a adresat Congresului american în cadrul unei vizite de stat de patru zile în Statele Unite, discursul fiind întrerupt frecvent de aplauze și ovații. Dincolo de registrul cordial, cu umor și referințe istorice, monarhul a atins explicit subiecte sensibile pentru actuala administrație americană: NATO, războiul din Ucraina și protecția mediului, încheind cu un apel la „unitate” și la rezistență în fața izolaționismului.
În partea dedicată alianței, Charles a amintit că prima invocare a Articolului 5 al NATO a avut loc după atacurile de la 11 septembrie 2001 și a subliniat răspunsul comun al aliaților. În discurs, a insistat pe ideea că securitatea euro-atlantică nu poate fi tratată ca un dat și că alianța nu se poate sprijini doar pe realizările trecutului.
„Provocările cu care ne confruntăm sunt prea mari ca să fie duse de o țară singură.”
Monarhul a descris rolul forțelor armate americane și al aliaților drept „în centrul NATO”, cu angajamente reciproce de apărare comună, menite să protejeze cetățenii și interesele comune.
Regele a legat apelul la solidaritate de obiectivul unei păci „cu adevărat justă și durabilă” în Ucraina, făcând trimitere la hotărârea arătată după 2001. În același pasaj, a adus în discuție schimbările climatice, vorbind despre „topirea dezastruoasă a ghețarilor din Arctica” și despre riscul de „colaps” al ecosistemelor.
„Ignorăm pe propriul nostru risc faptul că aceste sisteme naturale, cu alte cuvinte, propria economie a naturii, reprezintă fundamentul prosperității noastre și al securității noastre naționale.”
Potrivit materialului, Regele Charles este obligat constituțional să rămână deasupra politicii, însă discursul a fost „ferm”, iar CNN a interpretat intervenția ca o respingere „subtilă” a unor subiecte aflate în dispută între președintele Donald Trump și Marea Britanie în ultimele luni.
Aceeași analiză menționată de Antena 3 notează și două teme pe care Charles le-ar fi evitat: a făcut doar o referire trecătoare la conflictul din Orientul Mijlociu și nu a menționat dosarul Jeffrey Epstein, subiect intens dezbătut în SUA și Marea Britanie.
Discursul, care ar fi durat aproximativ 28 de minute, s-a încheiat cu un apel împotriva izolaționismului și cu un citat din Abraham Lincoln, fiind primit cu aplauze în picioare de congresmenii americani.
Recomandate

Rusia își planifică pentru 2026 completarea efectivelor din Ucraina prin recrutarea a cel puțin 18.500 de combatanți străini , o mișcare care arată presiunea operațională generată de pierderile de pe front și nevoia Moscovei de a menține capacitatea de luptă fără o mobilizare internă suplimentară, potrivit Digi24 , care citează informații ale serviciilor de informații militare ucrainene (HUR) . Datele prezentate de HUR, preluate de Kyiv Independent , indică faptul că Rusia urmărește o strategie extinsă de atragere a „mii de combatanți” din afara țării, pe fondul creșterii pierderilor în războiul din Ucraina. Moscova ar recruta luptători străini încă din 2022, inclusiv sub pretextul unor salarii ridicate, beneficii și acordarea cetățeniei ruse, iar în unele cazuri ar fi fost documentate constrângeri și presiuni în procesul de recrutare. Țările vizate și țintele de pe linia frontului Raportul HUR, realizat în cadrul proiectului „Vreau să trăiesc” (linie telefonică ce încurajează predarea celor care luptă de partea Rusiei), susține că principalele ținte de recrutare ar fi cetățeni din Asia Centrală, inclusiv din: Kazahstan Kârgâzstan Uzbekistan Tadjikistan În plus, potrivit aceleiași evaluări, Rusia ar urma să intensifice recrutările și din alte state în curs de dezvoltare din Asia și Africa, cu accent pe: Bangladesh Ciad Sudan Burundi HUR mai afirmă că Moscova a stabilit obiective de mobilizare pentru ofițerii de recrutare, astfel încât luptătorii străini să reprezinte între 0,5% și 3,5% din efectivele de pe orice sector al liniei frontului, în funcție de regiune. Dimensiunea fenomenului și limitele verificării Potrivit Cartierului General de Coordonare pentru Tratamentul Prizonierilor de Război, Ucraina a identificat 27.407 cetățeni străini care luptă pentru Rusia până la 30 martie, în creștere față de „peste 18.000” în noiembrie, recrutați din cel puțin 135 de țări. Aceeași instituție a precizat la începutul lunii martie că aproape jumătate dintre luptătorii străini identificați provin din Asia și că au fost depistați recruți inclusiv în state membre ale Uniunii Europene, între care Italia. Digi24 notează însă că amploarea completă a eforturilor de recrutare nu poate fi verificată independent. Ca reper, o investigație din aprilie 2025 a publicației ruse independente Important Stories ar fi identificat peste 1.500 de luptători străini din 48 de țări care s-au alăturat armatei ruse, iar ministrul ucrainean de externe Andrii Sibiga a declarat în februarie că cel puțin 1.780 de cetățeni din diverse țări africane luptă pentru Rusia. Separat, Coreea de Nord este descrisă drept cel mai mare furnizor de trupe străine pentru efortul de război al Rusiei, după ce ar fi desfășurat anterior 12.000 de militari pentru sprijinirea unei contraofensive ruse în regiunea Kursk. [...]

Escaladarea retoricii dintre Washington și Berlin riscă să adâncească fracturile din NATO pe fondul războiului cu Iranul și al șocului petrolier care lovește economiile europene , după ce Donald Trump l-a atacat public pe cancelarul german Friedrich Merz pentru criticile la adresa campaniei militare SUA–Israel. Potrivit Al Jazeera , Trump a susținut că războiul este „necesar” pentru a împiedica Teheranul să obțină o armă nucleară și a ironizat performanța economică a Germaniei. Într-o postare pe rețelele sociale, președintele SUA a afirmat că Merz „nu știe despre ce vorbește” și a sugerat că poziția cancelarului ar echivala cu acceptarea unui Iran nuclear. Trump a legat direct disputa de situația economică a Germaniei, afirmând că „nu e de mirare” că țara „merge atât de prost, economic și altfel”. Miza economică: petrol mai scump, presiune pe Europa Deși Germania este descrisă ca unul dintre cei mai loiali aliați ai SUA și Israelului, războiul în curs a împins în sus prețurile petrolului, într-un moment în care Germania și alte state europene sunt încă afectate de crizele economice declanșate de pandemia COVID-19 și de invazia Rusiei în Ucraina. În acest context, criticile venite de la Berlin capătă greutate politică, pentru că se suprapun peste costuri economice directe pentru industrie și consumatori. Ce a spus Merz și de ce contează pentru alianță Merz a catalogat campania militară drept „nechibzuită” și a avertizat asupra riscului de a intra într-un conflict fără o strategie de ieșire, invocând experiențele din Afganistan și Irak. „Problema cu conflicte ca acesta este mereu că nu trebuie doar să intri – trebuie să și ieși din nou. Am văzut asta foarte dureros în Afganistan timp de 20 de ani. Am văzut-o în Irak.” Cancelarul a mai sugerat că Washingtonul este „umilit” de tactica de negociere a Iranului, în condițiile în care Teheranul ar refuza să trimită delegați la întâlniri cu oficiali americani înainte de ridicarea blocadei asupra porturilor sale. Criticile reprezintă, potrivit relatării, o abatere vizibilă de la linia pro-Israel a lui Merz, care anterior descrisese acțiunile Israelului drept „munca murdară pentru noi toți”. În același timp, Germania este menționată ca fiind unul dintre cei mai mari furnizori de armament pentru Israel. Presiune americană asupra aliaților și contradicții pe tema „amenințării nucleare” Al Jazeera notează că reacția lui Trump se înscrie într-un tipar de frustrare față de aliații europeni și NATO, pe care îi acuză că nu susțin pe deplin războiul și nu participă direct la el, inclusiv în demersuri de redeschidere „prin forță” a Strâmtorii Hormuz . În plan intern american, justificarea centrală a Casei Albe – prevenirea obținerii unei arme nucleare de către Iran – este complicată de faptul că șefa comunității de informații, Tulsi Gabbard, le-a spus congresmenilor anul trecut că Teheranul nu construiește o astfel de armă. Separat, Departamentul de Stat a publicat săptămâna trecută o justificare legală a războiului, invocând autoapărarea colectivă la cererea Israelului și dreptul inerent al SUA la autoapărare. Pentru Europa, disputa Trump–Merz indică un risc suplimentar: pe lângă costul energiei, crește incertitudinea politică în interiorul alianței, într-un moment în care Washingtonul cere sprijin mai direct pentru operațiunile legate de conflict. [...]

Atacurile cu drone asupra rafinăriei din Tuapse riscă să lovească direct industria petrolieră a Rusiei , într-un moment în care Ucraina spune că urmărește perturbarea economiei ruse, iar Kremlinul acuză efecte inclusiv asupra pieței globale a petrolului, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Președintele Vladimir Putin a susținut că Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii civile din Rusia, invocând atacul cu drone asupra instalațiilor energetice din Tuapse și avertizând asupra unor posibile consecințe de mediu. Totuși, el a spus că guvernatorul regional i-a raportat de la fața locului că nu există „amenințări majore”. Armata ucraineană a confirmat atacul, descris ca parte a unei serii de lovituri menite să perturbe industria petrolieră și economia Rusiei, notează Reuters, citată de News.ro. În urma atacului de marți, la rafinărie a izbucnit un incendiu de proporții, iar autoritatea rusă de supraveghere a consumatorilor a recomandat populației să rămână în interior și să țină ferestrele închise. Efecte operaționale și riscuri de mediu în jurul rafinăriei Putin i-a cerut anterior ministrului pentru situațiile de urgență, Aleksandr Kurenkov, să meargă la Tuapse pentru coordonarea intervenției și gestionarea consecințelor. Șeful districtului Tuapse, Serghei Boiko, a cerut locuitorilor din apropierea rafinăriei să se evacueze într-o școală. Materialul indică și episoade anterioare care sugerează un impact operațional repetat: după un atac din 20 aprilie, ar fi căzut o „ploaie neagră” peste oraș și o stațiune balneară din zonă, lăsând reziduuri uleioase; rafinăria și-ar fi oprit producția pe 16 aprilie, din cauza daunelor provocate de drone în port, care ar fi făcut imposibilă expedierea petrolului; oficialii ruși au raportat că cel puțin trei persoane au fost ucise în diferite atacuri ucrainene, iar unul dintre atacuri ar fi dus la o scurgere de petrol în mare. Miza economică: exporturi, prețuri și „criza mondială a petrolului” Kremlinul a acuzat Ucraina că agravează „criza mondială a petrolului” prin atacarea unor depozite cu petrol destinat exportului. Ministerul ucrainean de Externe nu a răspuns imediat solicitării de comentarii, iar președintele Volodimir Zelenski a afirmat anterior că exporturile rusești nu ar fi suficient de mari încât să influențeze prețurile globale. În același timp, pe rețelele sociale, unii locuitori din zonă au cerut explicații privind lipsa unei întăriri a apărării aeriene după un al treilea atac consecutiv. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că autoritățile „lucrează intens” pentru a combate atacurile cu drone. Rafinăria din Tuapse are o capacitate anuală de aproximativ 12 milioane de tone (circa 240.000 de barili pe zi) și produce, între altele, nafta, motorină și păcură, conform informațiilor citate în articol. [...]

Ucraina susține că a doborât peste 33.000 de drone rusești în martie , un nivel record lunar care indică o creștere accelerată a capacității de apărare aeriană și a ritmului de consum al mijloacelor de interceptare, potrivit Mediafax . Ministrul Apărării Ucrainei, Mihailo Fedorov , a declarat că țara a folosit sisteme de interceptare pentru a doborî „peste 33.000” de drone rusești de diferite tipuri în martie, cea mai mare cifră lunară de la începutul invaziei totale lansate de Moscova în urmă cu mai bine de patru ani. Informația este atribuită de Mediafax agenției AP News. Ce spune Kievul despre componenta operațională Pe lângă volumul interceptărilor, Fedorov a indicat că Ucraina își extinde aprovizionarea cu drone interceptoare și că armata a introdus o nouă comandă în cadrul forțelor aeriene, cu scopul de a crește capacitățile țării de a contracara atacurile aeriene rusești. În același context, Ucraina ar fi dezvoltat o tehnologie de drone „de ultimă generație” și testată în luptă, pe care o consideră esențială pentru a limita avansul armatei ruse. De ce contează: interes extern și efecte asupra țintelor economice ale Rusiei Potrivit aceleiași surse, dronele interceptoare – ca parte a unui sistem mai amplu de apărare aeriană – au început să atragă interes militar din afara Europei, fiind „căutate” de țări din Orientul Mijlociu și din Golf, în contextul războiului din Iran. Separat, ministrul Apărării a mai afirmat că Ucraina și-a dublat raza de acțiune a capacităților de atac la distanță față de momentul invaziei din februarie 2022 . Această evoluție ar fi permis lovirea instalațiilor petroliere rusești – descrise ca sursă de venituri importante pentru efortul de război al Moscovei – și a unor fabrici care aprovizionează forțele armate ale Rusiei. [...]

Viitorul premier al Ungariei, Peter Magyar , a deschis un nou front de negociere cu Kievul pe tema drepturilor minorităților , propunându-i președintelui ucrainean Volodimir Zelenski o întâlnire în vestul Ucrainei, pe subiectul comunității maghiare din Transcarpatia, potrivit Agerpres . Propunerea a fost anunțată marți chiar de Magyar, într-o postare pe Facebook, iar informația este relatată de Reuters, conform Agerpres. De ce contează Inițiativa indică faptul că noua conducere de la Budapesta intenționează să trateze „drepturile minorității maghiare” ca temă prioritară în relația bilaterală cu Ucraina, într-un moment în care Kievul are nevoie de sprijin extern și de relații stabile cu vecinii săi. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre un eventual răspuns al lui Zelenski sau despre calendarul întâlnirii propuse. [...]

Atacul cu drone asupra rezervoarelor de petrol din Tuapse prelungește presiunea pe infrastructura energetică a Rusiei , într-un moment în care incendiile provocate de lovituri anterioare nu fuseseră încă stinse, potrivit Mediafax . Dronele ucrainene au vizat rezervoare de stocare a petrolului din Tuapse, în noaptea de luni spre marți. Orașul s-a confruntat cu o intensificare a atacurilor în ultimele zile, inclusiv lovituri asupra unei rafinării de petrol pe 20 și 16 aprilie, care au declanșat incendii ce au durat mai multe zile, potrivit The Kyiv Independent. Rezervoarele lovite sunt situate pe teritoriul unei rafinării de petrol, a relatat canalul independent de știri Telegram Exilenova Plus. Context operațional: unde este Tuapse și de ce contează ținta Tuapse este situat la aproximativ 233 de kilometri de Ucraina, pe coasta de sud-est a Crimeii ocupate, și la aproximativ 500 de kilometri de teritoriul controlat de Ucraina, lângă orașul Zaporije. Ucraina lovește în mod regulat infrastructura militară din interiorul Rusiei și din teritoriile ocupate, cu obiectivul de a diminua capacitatea Moscovei de a continua războiul. Kievul consideră instalațiile energetice drept ținte militare valide, pe motiv că furnizează combustibil și finanțare pentru efortul de război al Kremlinului. Ce mai indică seria de lovituri Duminică, o rafinărie de petrol din orașul rus Iaroslavl și mai multe ținte din teritoriile ocupate de Rusia au fost lovite peste noapte de drone ucrainene, iar Statul Major al Ucrainei a confirmat atacul, mai notează materialul. [...]