Știri
Știri din categoria Politică & Externe

Conducerea PNL pregătește excluderi în lanț după votul pentru cabinetul Veștea , o mișcare care poate redesena rapid raportul de forțe din partid și, implicit, capacitatea sa de a negocia și susține o formulă guvernamentală stabilă, potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este disciplinarea internă după ce mai mulți liberali ar fi susținut și chiar votat cabinetul Veștea, în pofida regulilor stabilite la congresul PNL de duminică. În paralel, cei vizați transmit că nu intenționează să plece din partid și că vor contesta deciziile. Cine este vizat de procedurile de excludere Pe lista numelor menționate se află, între alții: Adrian Veștea Cătălin Predoiu Alina Gorghiu Lucian Bode Hubert Thuma Toma Petcu Monica Anisie Rareș Bogdan În material se arată că ar fi vizați și „mai mulți parlamentari și lideri din teritoriu”, fără a fi nominalizați. Ce urmează în partid: calendar și pași procedurali Potrivit corespondentului Știrile Pro TV, PNL ar urma să discute miercuri seară, în Biroul Permanent Național , calendarul pentru zilele următoare. Secvența avută în vedere ar fi: eliberarea din funcțiile politice a celor vizați; audierea acestora; decizia finală, „cel mai probabil”, de excludere. Momentul exact al unei decizii finale rămâne neclar: nu este sigur dacă se va întâmpla până la finalul săptămânii sau în săptămâna următoare. Calea de contestare și riscul de escaladare Adrian Veștea și Alina Gorghiu au declarat că nu vor demisiona din PNL și că vor contesta în instanță o eventuală decizie de excludere. În interiorul partidului, cei vizați ar avea ca primă opțiune Curtea de Arbitraj a PNL, iar ulterior instanța de judecată. „Cert este că toți cei vizați vor avea o posibilitate de atac, și anume la Curtea de Arbitraj a partidului, iar la final, în instanță. Rămâne de văzut ce se va întâmpla.” [...]

Atacurile cu drone împing Rusia să trateze apărarea aeriană ca problemă de „volum”, nu de excepție , după ce Vladimir Putin a reclamat „fluxul uriaș” de drone ucrainene care ar urmări „destabilizarea” societății ruse, în pofida avansului trupelor ruse pe front, potrivit Digi24 . Putin a făcut declarațiile marți, la Kremlin, într-o discuție cu absolvenți ai universităților din sectorul forțelor de securitate. El a susținut că armata rusă „îi presează” pe ucraineni „pe toate sectoarele de contact”, dar că Ucraina lovește cu drone și „infrastructura civilă” pentru a crea „un fel de nesiguranță” și pentru a „destabiliza” situația internă din Rusia. „Deci, aceste drone, atacurile asupra infrastructurii civile — la ce servesc? Păi, să destabilizeze societatea.” Ce semnalizează Kremlinul: presiune operațională prin atacuri repetate Mesajul central transmis de Putin este că atacurile cu drone ar „eclipsa” succesele militare ale Rusiei pe front prin efectul lor psihologic și prin presiunea constantă asupra apărării aeriene. În același timp, el a afirmat că forțele ruse „au practic cucerit” orașul Konstantinovka din regiunea Donețk, dar că „mai sunt încă oameni” care „stau în subsoluri” și „ripostează”. Putin a reiterat și că nu vede premise pentru negocieri directe de pace cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, invocând un atac asupra orașului Starobelsk (în regiunea Luhansk ocupată), unde, potrivit afirmațiilor Kremlinului, ar fi murit studenți civili ai unui colegiu. Escaladarea atacurilor și ținte industriale În paralel, Ucraina își intensifică loviturile cu rachete și drone pe teritoriul Rusiei, notează Digi24. Publicația menționează un atac în care mai multe rachete ucrainene au lovit fabrica „VZPP-S” din Voronej, descrisă ca producător de componente electronice pentru proiectile cu reacție. În urma atacului, „cel puțin cinci persoane” au murit, iar „alte zeci” au fost rănite. Totodată, articolul arată că Putin nu a menționat un atac recent asupra Moscovei, în urma căruia a fost lovită rafinăria din Kapotna, iar în regiunea Moscovei ar fi căzut o „ploaie de petrol”. Indicatorul de „volum”: 992 de drone într-o singură zi, potrivit Ministerului Apărării rus Un element relevant pentru dimensiunea operațională a fenomenului este cifra invocată de Ministerul Apărării al Federației Ruse: pe 18 iunie, sistemele ruse de apărare aeriană ar fi distrus într-o singură zi un număr record de 992 de drone de tip avion lansate asupra Rusiei. Conform aceluiași raport, ar mai fi fost interceptate 10 bombe aeriene ghidate , trei rachete HIMARS (sistem de rachete cu lansare multiplă) și patru rachete „Flamingo” . În ansamblu, declarațiile lui Putin și datele prezentate de partea rusă conturează o realitate în care atacurile cu drone nu mai sunt episoade izolate, ci o presiune constantă ce obligă la consum continuu de resurse de apărare aeriană și la protejarea infrastructurii, inclusiv a obiectivelor industriale. [...]