Știri
Știri din categoria Apărare
România își reconfigurează apărarea antiaeriană în zonele cu risc de cădere a dronelor, prin repoziționarea unor mijloace existente și introducerea unor capabilități noi, în contextul în care astfel de incidente pot continua, potrivit Antena 3.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus că o parte dintre capabilitățile de luptă antiaeriană din zonele unde există riscul prăbușirii dronelor rusești a fost „reconfigurată” și că au fost adăugate capabilități noi. În același timp, el a descris efortul ca pe construirea unui „zid” de protecție adaptat evoluției tehnologice a dronelor.
„Suntem în curs de a face un zid şi pentru aceste drone de la un capăt la celălalt. Acum avem bucăţi în acel zid în funcţie de riscul pe care îl apreciem.”
Miruță a indicat două direcții de lucru în zonele considerate expuse:
Ministrul a mai spus că există și capabilități care „acopereau” zona într-o anumită configurație, iar modul în care acestea interacționează este „schimbat” în aceste zile.
Întrebat ce ar face România dacă o dronă rusească ar ajunge să omoare un cetățean, ministrul a calificat situația drept „o problemă majoră” care „trebuie condamnată” și „prevenită” în măsura în care există suficiente capabilități „în orice scenariu”. El a adăugat că, în contextul „noii realități” a luptei cu drone, Armata Română are metode de protecție pentru unele scenarii, iar pentru altele – considerate cu probabilitate foarte mică – încearcă să acopere treptat „bucata” rămasă neadresată.
Totodată, Miruță a spus că este posibil ca în perioada următoare să mai existe situații în care drone rusești să încalce spațiul aerian al României și să se prăbușească pe teritoriul țării.
Articolul amintește că o dronă rusească cu încărcătură explozibilă a căzut, în noaptea de vineri spre sâmbătă, peste o casă din Galați, iar bucăți de drone cu încărcătură explozibilă au fost descoperite și în județul Tulcea.
Recomandate
România redistribuie capabilități militare către zonele cu risc mai mare , după incidentele în care drone cu explozibil au ajuns și s-au prăbușit pe teritoriul național, inclusiv în municipiul Galați și în județul Tulcea, potrivit G4Media . Măsura are un impact operațional direct: Armata mută echipamentele disponibile în funcție de evaluarea riscurilor, pe fondul limitărilor de detecție la altitudini joase. Ministrul Apărării, Radu Miruță , a declarat la Digi24 că redistribuirea vizează „zonele considerate mai expuse”, în contextul incidentelor din noaptea de vineri spre sâmbătă, când drone cu explozibil au ajuns pe teritoriul României, cele mai grave cazuri fiind la Galați și în Tulcea, ambele detonate în weekend. De ce se mută echipamentele: limitări la detecția dronelor care zboară jos Oficialul a explicat că o problemă majoră ține de limitările sistemelor radar atunci când dronele zboară la altitudini foarte mici. El a dat exemplul dronei de la Galați, despre care a spus că ar fi zburat la 50 de metri, situație în care ar fi necesare soluții radar locale. „Dacă se zboară la 50 de metri, cum a fost drona de la Galați, acolo trebuie să existe o soluție radar locală, ca atunci când îți dai internet hotspot de pe telefonul mobil. Armata Română are și soluții pentru astfel de situații, însă sunt limitate. Sunt puține și le direcționăm acolo unde este apreciat că riscul este mai mare.” „Numărul nu este infinit”: redistribuire în funcție de risc Miruță a spus că autoritățile mută echipamentele din zone cu risc foarte mic către zone unde riscul este mai ridicat, subliniind constrângerea de resurse. „Mutăm capabilități din zone unde riscul este foarte mic în zone unde riscul este un pic mai mare. Numărul acestor capabilități nu este infinit, avem niște piese pe care le mutăm pentru a acoperi diverse scenarii.” Cum ajung dronele pe teritoriul României, potrivit ministrului Ministrul a afirmat că, „în majoritatea cazurilor”, nu ar fi vorba despre atacuri directe asupra României, ci despre drone afectate în zona de conflict. „Ceea ce vedem că se întâmplă în astfel de situații, de cele mai multe ori, sunt drone care sunt împușcate de apărarea antiaeriană din Ucraina. Se trage în ele, li se modifică structura aerodinamică sau își pierd coordonarea GPS pentru că sunt bruiate și continuă să zboare pe o traiectorie necontrolată, fie până își consumă combustibilul, fie până se lovesc de ceva și cad.” În același timp, Miruță a susținut că România nu este în război și că nu există informații care să indice un atac intenționat. „România nu este o țară aflată în conflict. Nu avem niciun fel de informație care să ne facă să credem că există un interes din partea Federației Ruse să atace România.” Adaptare continuă și dezvoltare internă Ministrul a atras atenția asupra ritmului rapid de evoluție a tehnologiei dronelor în războiul din Ucraina, inclusiv asupra apariției unor încărcături capabile să atace ținte la distanță. El a mai spus că unele probleme identificate în urmă cu câteva luni au început să fie rezolvate, dar apar constant provocări noi. În paralel, Ministerul Apărării încearcă să dezvolte soluții proprii, inclusiv un software dedicat pentru operarea dronelor, pe care ministrul îl descrie ca fiind dependent de datele și deciziile interne ale Armatei Române. [...]
Aprobarea în Parlament deblochează accesul României la finanțarea SAFE de 16,6 miliarde euro (aprox. 82,5 miliarde lei) și impune un calendar strâns pentru contracte , cu primele semnături cerute până la 31 mai, potrivit Economedia . Programul SAFE a fost aprobat marți de comisiile de apărare din Parlament, ceea ce permite Ministerului Apărării să treacă la pașii următori. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus că, după acest vot, „nu mai sunt alte piedici politice” în calea programului european de finanțare pentru achiziții militare, conform declarațiilor citate de MEDIAFAX . Miza economică: „localizarea” producției, condiție pentru proiecte Un element central invocat de ministru este introducerea unei „limite minime obligatorii de localizare” pentru proiecte, adică o parte din producție și investiții să se facă în România. Miruță a susținut că această localizare ar însemna „construire de fabrici în România” și a comparat-o cu practica anterioară, când obligațiile de localizare erau, în unele cazuri, „compensate prin donații” de produse realizate în alte țări. În acest context, ministrul a legat explicit programul de perspectiva salvării Șantierului Naval Mangalia, aflat în procedură de faliment, afirmând că obligația de a construi „cele patru nave” ar urma să se realizeze „prin salvarea șantierului Mangalia 2 Mai”. Producție sub licență: arme la Cugir și muniție la Sadu Radu Miruță a vorbit și despre un proiect de fabricare în România, sub licență, a unui „pachet de arme performante”. Potrivit declarațiilor sale, arma este discutată pentru a fi produsă la Cugir, iar muniția asociată la Sadu, în funcție de cerințele tehnice ale solicitării. Ministrul a precizat că armamentul ar urma să fie folosit de Armata Română, Ministerul Afacerilor Interne, SPP și SRI. Calendarul următor: două termene-limită pentru contracte Conform pașilor prezentați în material, urmează: semnarea contractelor individuale (doar pentru România) până la 31 mai ; semnarea contractelor comune de achiziție (România și alte state membre) până la finalul lunii iunie , termen care depinde și de ministerele din statele partenere. [...]
Comanda de patru nave de patrulare, estimată la circa 1 miliard de euro, este prezentată de Ministerul Apărării drept elementul care poate menține în viață Șantierul Naval „2 Mai” din Mangalia , într-un moment în care unitatea intră în procedura de faliment, potrivit Adevărul . Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat marți, 28 aprilie, că programul SAFE ar avea un „impact semnificativ” asupra situației șantierului, prin includerea acestuia în proiecte strategice de înzestrare pentru Forțele Navale. În acest cadru, oficialul a spus că au fost comandate patru nave de patrulare, cu o valoare totală estimată la aproximativ 1 miliard de euro (aprox. 5 miliarde lei), iar proiectele ar urma să fie derulate la Mangalia. Falimentul, văzut ca etapă pentru preluarea administrării Miruță a afirmat că, „astăzi”, șantierului i-a fost declanșată procedura de faliment și a descris-o ca pe o etapă prin care compania Rheinmetall „poate să intre în administrarea acelui șantier”. În același timp, ministrul a indicat că este „o provocare a Guvernului României” ca acest lucru să se întâmple cât mai repede, argumentând că întârzierea ar putea reduce partea de producție realizată efectiv la Mangalia, chiar dacă, potrivit lui, Rheinmetall are obligații contractuale „sub sancțiunea unor penalități”. „Cele patru nave de patrulare se vor produce la Şantierul Naval de la Mangalia - 2 Mai, fiind jetonul care salvează acest şantier. Am auzit că astăzi şantierului i s-a declanşat şi procedura de faliment. Este o etapă prin care firma Rheinmetall poate să intre în administrarea acelui şantier şi este o provocare a Guvernului României ca acest lucru să se întâmple cât mai repede. Cu cât se va întâmpla mai târziu, cu atât bucata care se va construi acolo probabil că va fi mai mică, chiar dacă Rheinmetall are obligaţia, sub sancţiunea unor penalităţi, să construiască acolo.” Miza economică: activitate și locuri de muncă Ministrul a legat direct aceste contracte de stabilizarea activității șantierului și de menținerea locurilor de muncă, într-un context de dificultăți financiare și incertitudine privind viitorul unității. El a susținut că decizia are efecte atât pentru apărarea națională, cât și economic, prin continuarea activității unui obiectiv industrial considerat strategic pentru România și pentru sud-estul Europei. Context suplimentar despre programul SAFE este menționat de publicație aici: Adevărul , iar un material despre istoricul șantierului: Adevărul . [...]
România pregătește localizarea producției de armament ușor la Cugir și Sadu, cu potențial de comenzi din mai multe instituții , într-un proiect discutat în contextul programului european SAFE, potrivit Antena 3 . Ministrul Apărării, Radu Miruță , spune că este vizată producția unei „arme de asalt” care ar urma să intre în dotarea MApN, dar și a MAI, SRI și SPP, ceea ce ar putea consolida încărcarea pe termen mediu a capacităților industriale din țară. Proiectul este descris ca fiind „sub autoritatea MAI”, iar ministrul a indicat două puncte de producție: arma ar fi „în discuție” să fie realizată la Cugir, la fabrica de arme, iar muniția asociată contractului ar urma să fie produsă la Sadu, „pentru că acolo sunt caracteristicile specifice”. „Această armă este în discuție pentru a se face la Cugir, la fabrica de arme, iar muniția asociată acestui contract să se producă la Sadu, pentru că acolo sunt caracteristicile speciafice.” Ce înseamnă operațional: un „pachet” de înzestrare, cu mai mulți beneficiari Miruță a spus că nu este vorba doar despre o singură armă, ci despre un pachet mai larg, care include și pistol, „de diverse calibre”. Din perspectiva cererii, ministrul a indicat o împărțire a comenzii între instituții, cu MApN ca beneficiar pentru o parte din achiziție și restul pentru structuri din zona de ordine publică și securitate națională. „O va folosi MApN, bucată din comandă. Restul bucății va fi folosită de MAI, SPP, SRI.” Legătura cu SAFE: condiții de „localizare” pentru proiecte Declarațiile au fost făcute după raportul favorabil din comisiile de apărare pentru programul SAFE. Ministrul a susținut că unul dintre efectele urmărite este introducerea unei „limite minime obligatorii” de localizare pentru proiecte, explicând că „localizare” înseamnă „construire de fabrici în România”, nu compensarea prin donații de produse realizate în alte țări. În materialul Antena 3 nu sunt prezentate valori ale contractului, termene de implementare sau specificații tehnice ale armamentului, iar formulările ministrului („în discuție”, „ar urma”) indică faptul că proiectul este încă în fază de conturare și validare instituțională. [...]
Întârzierile la livrările de armament contractat obligă MApN să „mute piese” pe teren , după incidentul cu o dronă rusească prăbușită în județul Galați, potrivit Antena 3 . Ministrul Apărării, Radu Miruță , spune că România a comandat și a plătit radare și rachete, dar acestea nu au ajuns încă, pe fondul limitelor de producție și al cererii ridicate la nivel internațional. Incidentul a avut loc în noaptea de 24 spre 25 aprilie, când o dronă de tip Geran 2, încărcată cu explozibil, a pătruns în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit într-o gospodărie din cartierul Bariera Traian (Galați). Peste 500 de locuitori au fost evacuați, iar specialiști ai MApN, MAI și SRI au transportat drona pe malul lacului Brateș, unde a fost detonată controlat. În aceeași zi, o a doua dronă a fost găsită lângă o fermă din Văcăreni (Tulcea). De ce nu a fost interceptată: „gaura” de la altitudini joase Miruță afirmă că drona a zburat la 45–50 de metri, timp de aproximativ patru minute, pe o distanță de circa 15 kilometri în spațiul aerian național. La aceste altitudini, radarele fixe au limitări, inclusiv din cauza reliefului, iar acoperirea depinde de soluții locale. Ministrul explică faptul că există sisteme mobile care pot îmbunătăți detecția la joasă altitudine, însă sunt puține și sunt direcționate în zonele considerate, până acum, cu risc mai mare. Zona Galați nu fusese încadrată în această categorie, pe motiv că în ultimii trei ani nu ar mai fi existat incidente similare acolo, spre deosebire de alte puncte unde intrările dronelor s-ar fi repetat mai des. Măsuri imediate: relocare de capabilități și două dispozitive noi De săptămâna viitoare, MApN va muta capabilități de monitorizare spre Galați. Miruță admite că resursele sunt limitate și descrie redistribuirea ca pe o optimizare între zone cu risc „foarte, foarte mic” și zone unde riscul a crescut. În paralel, două dispozitive noi ar urma să intre în operare, cu rolul de a îmbunătăți ceea ce există deja, fără a „descoperi” alte zone prin mutări din teren. Unul dintre dispozitive era programat să intre în funcțiune vineri, iar ultimul test fusese finalizat, conform ministrului. Blocajul structural: echipamente contractate și plătite, dar nelivrate Ministrul afirmă că România are contractate sisteme SHORAD și VSHORAD (apărare antiaeriană cu rază scurtă și foarte scurtă), rachete Mistral și sisteme Skyranger, iar radarele pentru detecție la joasă altitudine au fost proiectate și comandate prin programul SAFE . „Le-am comandat, le-am plătit, n-au venit – nu pentru că stă România la o coadă mai lungă, ci pentru că e o limită la producători și sunt și alții care vor.” În această logică, ministrul susține că, dacă echipamentele ar fi fost deja în stocurile Armatei Române, „foarte probabil” situația de la Galați ar fi fost interceptată. SAFE: 21 de contracte până la 31 mai și risc de blocaj procedural Programul SAFE, prezentat drept principala sursă de finanțare europeană pentru producția de apărare, are ca țintă semnarea a 21 de contracte până la 31 mai. Miruță descrie un traseu birocratic în care specificațiile tehnice pleacă de la MApN către Cancelaria Primului Ministru, sunt analizate într-un grup de lucru interinstituțional, se stabilesc prețuri maximale, apoi dosarele ajung în Parlament, care trebuie să aprobe contractarea. Ministrul avertizează că, fără convocarea Parlamentului în timp util, semnarea nu poate fi făcută „în ultima clipă”, invocând existența unor termene legale. Context: România „nu este o țară aflată în război”, spune ministrul Miruță afirmă că nu există informații care să indice un interes al Federației Ruse de a ataca deliberat România și pune astfel de incidente pe seama efectelor colaterale ale apărării antiaeriene ucrainene (drone avariate, deviate de la traiectorie sau afectate de bruiaj). Pe termen lung, ministrul susține că soluția de fond ar fi dezvoltarea, în interiorul MApN, a unui software pentru drone, astfel încât România să nu rămână doar „cumpărător de soluții” care rezolvă parțial problema. În acest sens, spune că a început formarea unei echipe interne, deocamdată cu cinci-șase persoane, cu un obiectiv inițial de 20–25. [...]
Ministerul Apărării pune la bătaie 294 milioane lei pentru o nouă unitate militară la Sibiu , printr-un contract „la cheie” de proiectare și execuție, cu miză operațională directă pentru sprijinirea Comandamentului NATO din oraș, potrivit G4Media . Investiția este lansată ca licitație de către Ministerul Apărării Naționale și are un buget alocat de 294 de milioane de lei, cu TVA , informație atribuită în material publicației locale Turnul Sfatului. Ce include contractul și unde se construiește Contractul scos la licitație vizează proiectarea, asistența tehnică și execuția lucrărilor pentru viitoarea unitate militară, incluzând: clădiri, utilități, împrejmuire. Amplasamentul propus este un teren de aproximativ 5 hectare , administrat de MApN, în imediata vecinătate a Aeroportului Internațional Sibiu , în zona fostei unități de elicoptere de pe șoseaua Alba Iulia. Clădirile existente au fost folosite temporar, de-a lungul timpului, de operatori privați și instituții ale statului. Miza operațională: sprijin pentru Comandamentul NATO În noua unitate ar urma să funcționeze Regimentul 46 sprijin al Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est , cunoscut local ca „Comandamentul NATO de la Sibiu”. Din informațiile disponibile în sursă nu rezultă un calendar al execuției sau termene pentru finalizarea lucrărilor, dincolo de faptul că procedura este în faza de licitație. [...]
