Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea retoricii dintre Washington și Berlin riscă să adâncească fracturile din NATO pe fondul războiului cu Iranul și al șocului petrolier care lovește economiile europene, după ce Donald Trump l-a atacat public pe cancelarul german Friedrich Merz pentru criticile la adresa campaniei militare SUA–Israel. Potrivit Al Jazeera, Trump a susținut că războiul este „necesar” pentru a împiedica Teheranul să obțină o armă nucleară și a ironizat performanța economică a Germaniei.
Într-o postare pe rețelele sociale, președintele SUA a afirmat că Merz „nu știe despre ce vorbește” și a sugerat că poziția cancelarului ar echivala cu acceptarea unui Iran nuclear. Trump a legat direct disputa de situația economică a Germaniei, afirmând că „nu e de mirare” că țara „merge atât de prost, economic și altfel”.
Deși Germania este descrisă ca unul dintre cei mai loiali aliați ai SUA și Israelului, războiul în curs a împins în sus prețurile petrolului, într-un moment în care Germania și alte state europene sunt încă afectate de crizele economice declanșate de pandemia COVID-19 și de invazia Rusiei în Ucraina. În acest context, criticile venite de la Berlin capătă greutate politică, pentru că se suprapun peste costuri economice directe pentru industrie și consumatori.
Merz a catalogat campania militară drept „nechibzuită” și a avertizat asupra riscului de a intra într-un conflict fără o strategie de ieșire, invocând experiențele din Afganistan și Irak.
„Problema cu conflicte ca acesta este mereu că nu trebuie doar să intri – trebuie să și ieși din nou. Am văzut asta foarte dureros în Afganistan timp de 20 de ani. Am văzut-o în Irak.”
Cancelarul a mai sugerat că Washingtonul este „umilit” de tactica de negociere a Iranului, în condițiile în care Teheranul ar refuza să trimită delegați la întâlniri cu oficiali americani înainte de ridicarea blocadei asupra porturilor sale.
Criticile reprezintă, potrivit relatării, o abatere vizibilă de la linia pro-Israel a lui Merz, care anterior descrisese acțiunile Israelului drept „munca murdară pentru noi toți”. În același timp, Germania este menționată ca fiind unul dintre cei mai mari furnizori de armament pentru Israel.
Al Jazeera notează că reacția lui Trump se înscrie într-un tipar de frustrare față de aliații europeni și NATO, pe care îi acuză că nu susțin pe deplin războiul și nu participă direct la el, inclusiv în demersuri de redeschidere „prin forță” a Strâmtorii Hormuz.
În plan intern american, justificarea centrală a Casei Albe – prevenirea obținerii unei arme nucleare de către Iran – este complicată de faptul că șefa comunității de informații, Tulsi Gabbard, le-a spus congresmenilor anul trecut că Teheranul nu construiește o astfel de armă. Separat, Departamentul de Stat a publicat săptămâna trecută o justificare legală a războiului, invocând autoapărarea colectivă la cererea Israelului și dreptul inerent al SUA la autoapărare.
Pentru Europa, disputa Trump–Merz indică un risc suplimentar: pe lângă costul energiei, crește incertitudinea politică în interiorul alianței, într-un moment în care Washingtonul cere sprijin mai direct pentru operațiunile legate de conflict.
Recomandate
Retragerea șefei interimare a misiunii SUA la Kiev adaugă incertitudine eforturilor de armistițiu : însărcinata cu afaceri Julie Davis își încheie mandatul după mai puțin de un an, într-un moment în care discuțiile mediate de Washington pentru încetarea focului au intrat într-o perioadă de stagnare, potrivit Mediafax . Departamentul de Stat a anunțat că Davis se va retrage din funcție și va părăsi oficial Kievul în iunie 2026, urmând să se retragă din departament. Contextul este descris ca o „acalmie” a eforturilor SUA de a obține un armistițiu și de a pune capăt invaziei Rusiei. Dispute politice negate de Departamentul de Stat Financial Times a relatat, citând surse anonime, că Julie Davis ar fi fost frustrată de lipsa de sprijin a președintelui Donald Trump pentru Ucraina. Departamentul de Stat a respins însă această interpretare, iar anunțul retragerii a fost prezentat de The Guardian. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, a negat că demisia ar avea legătură cu divergențe cu Donald Trump: „Este fals să sugerăm că ambasadorul Davis demisionează «din cauza unor divergențe cu Donald Trump».” Ce rol avea Julie Davis și ce urmează Davis era cel mai înalt oficial al ambasadei SUA la Kiev în calitate de însărcinat cu afaceri, fără a fi ambasador confirmat de Senat. În paralel, ea este ambasador al SUA în Cipru din 2023, având un rol dublu pe durata misiunii din Ucraina. Ea a fost numită de administrația Trump în mai anul trecut, după demisia predecesoarei sale, Bridget Brink, diplomat de carieră. În plan politic, Mediafax notează că Trump a făcut presiuni asupra Kievului pentru a ajunge la un acord de pace cu Rusia, inclusiv sugerând că Ucraina ar putea ceda teritoriu pentru a obține un acord, însă discuțiile de încetare a focului „au stagnat în mare parte”, în condițiile în care Washingtonul și-a concentrat atenția asupra războiului din Iran. [...]
O statuie de aproape 7 metri a lui Donald Trump, acoperită cu aur, a fost instalată la Trump National Doral din Florida, într-un proiect finanțat din zona criptomonedelor, cu o notă de distanțare oficială a familiei Trump față de inițiativă , potrivit Mediafax . Statuia este din bronz și are un strat de aur. Îl prezintă pe președintele SUA în picioare, cu pumnul ridicat spre cer, într-o postură care amintește de o fotografie realizată imediat după tentativa de asasinat din 2024. Cine a realizat și cine a plătit Lucrarea a fost realizată de sculptorul Alan Cottrill , din Ohio. Finanțarea ar fi venit de la un grup de criptomonede numit $PATRIOT, care ar fi plătit aproximativ 500.000 de dolari (aprox. 2,3 milioane lei), conform informațiilor citate de Mediafax din 9News . Deși statuia este expusă la clubul Doral, familia Trump a transmis că nu este implicată în afacerea $PATRIOT. Unde a fost amplasată și de ce contează Statuia a fost amplasată la Trump National Doral, unul dintre cluburile de golf ale lui Donald Trump. În contextul în care Doral este descris ca una dintre destinațiile de golf preferate ale președintelui SUA, instalarea unei astfel de lucrări într-o proprietate deținută de Trump aduce în prim-plan intersecția dintre imaginea publică, activele comerciale și inițiativele de finanțare asociate industriei cripto, chiar și atunci când există o delimitare formală de familie. [...]
Taiwanul devine testul de politică externă al summitului Trump–Xi , cu potențialul de a schimba – chiar și nuanțat – modul în care Washingtonul își formulează angajamentele de securitate în Asia, potrivit Reuters . Președintele american Donald Trump urmează să meargă la Beijing luna viitoare, iar liderul chinez Xi Jinping a transmis că Taiwanul va fi în fruntea agendei. Este o schimbare față de întâlnirea lor din Coreea de Sud de anul trecut, când Xi ar fi evitat deliberat subiectul, notează Reuters. Pentru Taipei, miza este dacă Trump – care și-a neliniștit partenerii printr-o abordare tranzacțională a alianțelor – ar putea „îndulci” sau reformula politica tradițională a SUA privind Taiwanul în schimbul unor concesii economice din partea Chinei, precum achiziții de aeronave sau produse agricole americane și relaxarea presiunilor economice. De ce contează: o schimbare de formulare poate schimba calculele Beijingului SUA urmează o „politică a unei singure Chine”, prin care nu ia oficial poziție asupra suveranității Taiwanului și doar recunoaște, fără a accepta, poziția Beijingului că insula îi aparține. Washingtonul spune că „nu sprijină” independența Taiwanului, dar îl ajută să-și mențină capacitatea de autoapărare. Experții citați de Reuters avertizează că și o modificare aparent minoră a limbajului american ar putea influența evaluarea Beijingului asupra determinării SUA de a continua sprijinul pentru insulă. Un astfel de semnal ar tulbura Taipei și ar redeschide întrebări despre angajamentele de securitate ale Washingtonului în Asia. Presiunea Chinei: cereri vechi, semnale noi înaintea vizitei Reuters arată că Xi i-a cerut în 2024 președintelui de atunci, Joe Biden, ca SUA să își schimbe formularea în „ne opunem independenței Taiwanului”, de la versiunea actuală. SUA au refuzat. Surse implicate în pregătirea vizitei lui Trump spun că, la nivel de lucru, China ar fi transmis constant semnale similare înaintea summitului, fără a oferi detalii, invocând confidențialitatea discuțiilor. Ministerul chinez de Externe și Departamentul de Stat al SUA nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit Reuters. Reacția Taiwanului și linia oficială a administrației Trump Oficialii taiwanezi spun că sunt în alertă. Un adjunct al ministrului din Consiliul pentru Afaceri Continentale, Shen Yu-chung, a declarat că Taiwanul va urmări dacă SUA își schimbă poziția privind Strâmtoarea Taiwan în urma întâlnirii și că Taipei va intensifica dialogul de politici cu Washingtonul. În același timp, oficiali ai administrației Trump au afirmat în mod repetat că nu există schimbări de politică privind Taiwanul și au condamnat presiunile Chinei asupra insulei. În privat, ei subliniază că Trump ar fi aprobat, în puțin peste un an din al doilea mandat, vânzări de armament către Taiwan mai mari decât cele aprobate de Biden pe durata întregii președinții, potrivit Reuters. Context militar și miza de securitate pentru SUA China nu a renunțat la folosirea forței pentru a aduce Taiwanul sub controlul său. Ultimele exerciții militare în jurul insulei au avut loc la finalul lunii decembrie, după anunțul SUA privind un pachet de vânzări de armament de 11 miliarde de dolari (aprox. 50,6 miliarde lei), cel mai mare de până acum, potrivit Reuters. Publicația mai notează că miza pentru SUA este ridicată și dintr-un motiv operațional: Washingtonul ar utiliza discret Taiwanul pentru stații radar avansate și puncte de ascultare amplasate în munți, orientate către China, conform unor surse de securitate. În perioada premergătoare summitului, principalul diplomat american în Taiwan, Raymond Greene, a oferit asigurări publice că angajamentele SUA – inclusiv cele din Taiwan Relations Act, care prevede vânzări de armament – rămân „de nezdruncinat”, mai arată Reuters. [...]
Agențiile de informații din SUA evaluează scenarii de retragere și dezescaladare cu Iranul, pe fondul blocajului din Strâmtoarea Ormuz , care ține sus costurile energiei la nivel global , potrivit Reuters . Miza analizei este cum ar reacționa Teheranul dacă președintele Donald Trump ar declara unilateral „victoria” într-un război vechi de două luni, devenit o vulnerabilitate politică pentru Casa Albă. Comunitatea de informații lucrează la această evaluare la cererea unor oficiali de rang înalt din administrație, pentru a înțelege implicațiile unei eventuale reduceri a implicării militare americane. Surse citate de Reuters spun că unii oficiali și consilieri se tem că războiul ar putea contribui la pierderi importante pentru republicani la alegerile de la jumătatea mandatului, programate mai târziu în acest an. De ce contează pentru economie: Ormuz rămâne parțial blocată, iar energia se scumpește La 20 de zile după ce Trump a declarat o încetare a focului, eforturile diplomatice nu au reușit să redeschidă complet Strâmtoarea Ormuz, rută „vitală economic”, pe care Iranul a închis-o prin atacarea navelor și amplasarea de mine, potrivit aceleiași surse. Blocarea transporturilor care duc aproximativ 20% din țițeiul mondial a împins în sus costurile energiei la nivel global și prețurile la pompă în SUA. Reuters notează că această capacitate de a perturba comerțul oferă Iranului o pârghie puternică în raport cu SUA și aliații săi. În acest context, o eventuală decizie de reducere a prezenței militare americane, combinată cu o ridicare reciprocă a blocadei, „ar duce în cele din urmă” la scăderea prețurilor la benzină — însă, până acum, cele două părți par departe de un acord. Ce scenarii analizează SUA și ce semnale transmite Iranul Potrivit unei evaluări realizate de agențiile americane în zilele de după campania inițială de bombardamente din februarie, dacă Trump ar declara victoria iar SUA și-ar reduce forțele din regiune, Iranul ar interpreta probabil gestul ca pe o victorie a sa, a spus una dintre surse. În schimb, dacă Trump ar declara că SUA au câștigat, dar ar menține o prezență militară consistentă, Teheranul ar vedea acest lucru mai degrabă ca pe o tactică de negociere, fără ca asta să însemne neapărat finalul războiului, potrivit aceleiași surse. Reuters precizează că nu este clar când va fi finalizată analiza actuală. Presiune politică internă și opțiuni militare încă deschise Războiul este „covârșitor” nepopular în rândul americanilor: doar 26% dintre respondenții unui sondaj Reuters/Ipsos publicat săptămâna trecută au spus că operațiunea militară a meritat costurile, iar 25% au declarat că a făcut SUA mai sigure. În același timp, deși nu a fost luată o decizie, Trump ar putea relua ușor operațiunile militare, iar o dezescaladare rapidă ar putea reduce presiunea politică asupra președintelui, dar ar putea lăsa în urmă un Iran „încurajat”, care ar putea reconstrui în timp programele nucleare și de rachete și ar putea amenința aliații SUA din regiune, potrivit surselor Reuters. CIA a transmis, prin directoarea biroului de comunicare Liz Lyons, că agenția „nu este familiarizată” cu evaluarea relatată, după publicarea materialului, și a refuzat să răspundă întrebărilor Reuters despre activitatea curentă privind Iranul. Biroul Directorului Informațiilor Naționale a refuzat să comenteze, iar Casa Albă a spus că SUA continuă discuțiile cu iranienii și că nu vor fi „grăbite” să încheie un acord prost. „Președintele va încheia doar un acord care pune pe primul plan securitatea națională a SUA și a fost clar că Iranul nu poate deține niciodată o armă nucleară”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly. Separat, Reuters relatează că Trump a anulat în weekend o deplasare a emisarului său special Steve Witkoff și a ginerelui său Jared Kushner pentru întâlniri cu oficiali iranieni în Pakistan, motivând că ar dura „prea mult timp” și că, dacă Iranul vrea să discute, „tot ce trebuie să facă este să sune”. [...]
Vizita de stat a regelui Charles la Washington a fost folosită ca exercițiu de „diplomație cu umor”, menit să întărească mesajul de continuitate al relației SUA–Marea Britanie, în pofida diferențelor politice dintre cele două capitale , potrivit Mediafax . La cina de stat de la Casa Albă, monarhul l-a ironizat pe Donald Trump spunând că, „fără britanici”, americanii „ar vorbi franceza”, o replică construită ca răspuns la o declarație anterioară a președintelui american despre rolul SUA în al Doilea Război Mondial. În discursul rostit în decorul somptuos al Casei Albe, Charles al III-lea a făcut aluzie la originea britanică și franceză a multor nume de locuri din Statele Unite, legată de colonizarea Americii de Nord de către cele două puteri rivale. Gluma a venit după ce Trump le spusese europenilor, la summitul de la Davos din ianuarie, că fără sprijinul american în război „ați vorbi germană și puțin japoneză”, potrivit Le Figaro, citat de Mediafax. „Ați afirmat recent, domnule președinte, că fără Statele Unite, țările europene ar vorbi germana. Îndrăznesc să spun că fără noi ați vorbi franceza?” Mesaje politice ambalate în replici Regele a continuat în aceeași notă, făcând o glumă despre „ajustările” Casei Albe legate de proiectul unei săli de bal susținut de Trump, pe care Mediafax îl descrie drept costisitor. „Regret să spun că noi, britanicii, am încercat, desigur, propriul nostru proiect imobiliar la Casa Albă în 1814.” Referința trimite la episodul din 1814, când soldații britanici au incendiat clădirea. Charles și-a tachinat și aliații, spunând că cina a fost „o îmbunătățire considerabilă față de Boston Tea Party ”, episodul din 1773 când coloniștii au aruncat în mare încărcături de ceai britanic puternic taxat. „Relația specială” și un cadou cu simbolistică militară În paralel cu schimbul de replici, cei doi au lăudat „relația specială” dintre Londra și Washington, în ciuda dezacordurilor privind acordul nuclear cu Iranul, notează Mediafax. Regele i-a oferit lui Trump un cadou: clopotul unei nave numite HMS Trump, un submarin britanic pus în funcțiune în 1944, prezentat ca simbol al istoriei comune și al cooperării viitoare. „Fie ca acesta să fie o mărturie a istoriei comune a națiunilor noastre și a viitorului lor luminos. Și dacă vreodată veți avea nevoie să ne contactați, vă rugăm să nu ezitați să ne sunați.” Trump a răspuns în registru similar, glumind pe seama adversarilor săi politici interni și felicitându-l pe Charles pentru discursul susținut în Congres, potrivit aceleiași relatări. [...]
Mesajul pro-NATO al Regelui Charles în Congresul SUA a fost folosit ca semnal politic într-un moment în care administrația Trump este descrisă ca fiind în dispută cu aliații pe teme de securitate și izolaționism, potrivit Antena 3 . Regele Charles s-a adresat Congresului american în cadrul unei vizite de stat de patru zile în Statele Unite, discursul fiind întrerupt frecvent de aplauze și ovații. Dincolo de registrul cordial, cu umor și referințe istorice, monarhul a atins explicit subiecte sensibile pentru actuala administrație americană: NATO, războiul din Ucraina și protecția mediului, încheind cu un apel la „unitate” și la rezistență în fața izolaționismului. NATO, în centrul mesajului: Articolul 5 și „apărarea comună” În partea dedicată alianței, Charles a amintit că prima invocare a Articolului 5 al NATO a avut loc după atacurile de la 11 septembrie 2001 și a subliniat răspunsul comun al aliaților. În discurs, a insistat pe ideea că securitatea euro-atlantică nu poate fi tratată ca un dat și că alianța nu se poate sprijini doar pe realizările trecutului. „Provocările cu care ne confruntăm sunt prea mari ca să fie duse de o țară singură.” Monarhul a descris rolul forțelor armate americane și al aliaților drept „în centrul NATO”, cu angajamente reciproce de apărare comună, menite să protejeze cetățenii și interesele comune. Ucraina și mediul: „pace cu adevărat justă” și avertisment economic Regele a legat apelul la solidaritate de obiectivul unei păci „cu adevărat justă și durabilă” în Ucraina, făcând trimitere la hotărârea arătată după 2001. În același pasaj, a adus în discuție schimbările climatice, vorbind despre „topirea dezastruoasă a ghețarilor din Arctica” și despre riscul de „colaps” al ecosistemelor. „Ignorăm pe propriul nostru risc faptul că aceste sisteme naturale, cu alte cuvinte, propria economie a naturii, reprezintă fundamentul prosperității noastre și al securității noastre naționale.” Contextul politic și limitele discursului Potrivit materialului, Regele Charles este obligat constituțional să rămână deasupra politicii, însă discursul a fost „ferm”, iar CNN a interpretat intervenția ca o respingere „subtilă” a unor subiecte aflate în dispută între președintele Donald Trump și Marea Britanie în ultimele luni. Aceeași analiză menționată de Antena 3 notează și două teme pe care Charles le-ar fi evitat: a făcut doar o referire trecătoare la conflictul din Orientul Mijlociu și nu a menționat dosarul Jeffrey Epstein, subiect intens dezbătut în SUA și Marea Britanie. Discursul, care ar fi durat aproximativ 28 de minute, s-a încheiat cu un apel împotriva izolaționismului și cu un citat din Abraham Lincoln, fiind primit cu aplauze în picioare de congresmenii americani. [...]
