Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan își condiționează relația instituțională cu PSD de o evaluare continuă, în contextul în care social-democrații au inițiat împreună cu AUR o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan, potrivit Euronews. Mesajul are miză politică directă: semnalează că sprijinul prezidențial pentru cooperarea cu PSD nu este automat și poate fi recalibrat în funcție de decizii punctuale din Parlament.
Întrebat la finalul Summitului Inițiativei celor Trei Mări dacă mai are încredere în PSD, după asocierea cu AUR pentru susținerea moțiunii, Nicușor Dan a mutat discuția din registrul personal în cel instituțional și a indicat că își construiește poziția pe un bilanț de acțiuni, nu pe etichete.
„Încrederea este o chestiune care, noi vorbim aici de relații instituționale, nu de relații personale. Instituțional, e o evaluare pe care o fac, au făcut un lucru bun pe care l-au făcut că au votat azi programul SAFE, toată evaluarea pe tot, toate lunile astea, e în toate direcțiile.”
În același context, președintele a reiterat că partidele prooccidentale nu își asumă formarea unui guvern alături de AUR, partid condus de George Simion. Nicușor Dan a legat explicit această poziție de rolul său constituțional în desemnarea unui prim-ministru, subliniind că, într-un astfel de scenariu, nu va permite ca o asemenea formulă să se materializeze.
Asocierea PSD cu AUR a fost legată de inițierea unei moțiuni de cenzură împotriva cabinetului condus de Ilie Bolojan. Euronews amintește acest demers și într-un material separat despre calendarul și consecințele votului pe moțiune, disponibil aici: Euronews.
Recomandate
Traian Băsescu avertizează că blocajul desemnării premierului poate împinge România spre o guvernare PSD–AUR , pe fondul unui electorat „din același trunchi” și al erorilor făcute de ceilalți actori politici, potrivit HotNews . Fostul președinte a făcut declarațiile la Digi24 , comentând criza politică și datele dintr-un sondaj recent. În intervenția sa, Băsescu a legat perspectiva unei viitoare guvernări comune PSD–AUR de două elemente: apropierea bazinelor electorale și modul în care PNL și președintele Nicușor Dan gestionează actuala situație. În acest context, el a spus că „tandemul PSD-AUR se va instala la un moment dat la putere”, adăugând că liberalii „prin Bolojan” ar favoriza acest deznodământ, iar șeful statului ar contribui prin faptul că nu desemnează un premier. Sondajul care alimentează scenariul: AUR, la 39,7% în intenția de vot Băsescu a comentat cel mai recent sondaj INSCOP privind intenția de vot la parlamentare, publicat de HotNews, în care AUR este cotat la 39,7%, urmat de PSD cu 18,7% și PNL cu 17,8% (detalii în materialul despre sondajul INSCOP ). Fostul președinte a apreciat că, în aceste condiții, AUR are „șanse mari” să ajungă la guvernare și a calificat drept îngrijorătoare scăderea partidelor considerate „mari”. Critici la adresa PNL și a ideii de „tehnocrați adevărați” Fostul șef al statului a criticat și declarațiile recente ale lui Ilie Bolojan despre o eventuală susținere a PNL pentru un guvern de tehnocrați „adevărați”, temă relatată de HotNews în articolul despre declarațiile lui Ilie Bolojan . În intervenția la Digi24, Băsescu a ironizat ideea unei selecții de „specialiști” și a afirmat despre Bolojan că „nu înțelege nimic din economie”. „Singurul responsabil”: presiune pe președinte să desemneze rapid un premier Unghiul central al declarațiilor lui Băsescu a fost însă cel instituțional: el l-a numit pe președintele Nicușor Dan „singurul responsabil” pentru prelungirea crizei politice, acuzându-l că refuză desemnarea unui candidat la funcția de premier până când ar avea garanții că viitorul guvern trece de votul Parlamentului. Băsescu a susținut că această abordare ar încălca principii și reguli precum secretul votului și dreptul parlamentarului de a vota conform conștiinței și a cerut desemnarea „urgentă” a unui premier, invocând obligația constituțională a președintelui. Anticipate și suspendare: „copilărie” și risc de ridicol instituțional Deși nu a exclus varianta alegerilor anticipate, pe care le-a descris ca exercițiu democratic ce ar putea corecta „erorile” de la alegerile din 2024, Băsescu a respins ferm scenariile de suspendare a președintelui vehiculate în spațiul public, inclusiv în legătură cu desemnarea unui premier, scenariu invocat de Victor Ponta. „Mi se pare o copilărie să te joci de-a președintele.” În logica fostului președinte, escaladarea către suspendare ar împinge instituțiile într-o zonă de instabilitate și ar adânci criza, în loc să o rezolve. [...]
Ilie Bolojan avertizează că prelungirea instabilității politice poate împinge în sus costurile de finanțare ale statului, cu efect de „miliarde anual”, și cere președintelui Nicușor Dan să desemneze urgent un prim-ministru „credibil” , potrivit Biziday . Premierul interimar susține că întârzierile blochează decizii bugetare, în condițiile în care în unele domenii „fondurile prevăzute sunt pe cale să se epuizeze”, dând ca exemple Sănătatea și Transporturile. În mesajul publicat sâmbătă seara, Bolojan respinge zvonurile privind o posibilă demisie și afirmă că o astfel de decizie „nu ar face decât să accentueze criza și să blocheze până și activitățile guvernamentale curente”. El leagă direct instabilitatea de scumpirea împrumuturilor: „fiecare punct procentual poate însemna miliarde anual”, în condițiile în care finanțarea României „este încă dependentă” de împrumuturi. Presiune pe buget și pe rating, în lipsa unui guvern „de încredere” Bolojan susține că, deși „rezultatele financiare ale guvernului sunt bune”, instabilitatea politică majorează dobânzile și poate afecta percepția investitorilor, inclusiv prin evaluarea ratingului de țară. În același timp, el afirmă că este „absolut necesară rectificarea bugetară”, deoarece, „din incompetență sau premeditat”, în unele domenii banii alocați se epuizează înainte de finalul anului. Pe lângă rectificare, premierul interimar indică și presiunea calendarului bugetar: trebuie pregătit bugetul pentru anul viitor, iar fără „continuarea reformei administrației și reducerea cheltuielilor statului” România nu ar putea „respecta continuarea redresării”, potrivit mesajului său. Soluția propusă: tehnocrați cu mandat limitat, dacă nu există asumare politică Bolojan afirmă că PNL a susținut de la început „soluția firească” a unui guvern politic, dar acuză PSD că, deși „a coagulat o majoritate pentru doborârea guvernului”, „nu a reușit sau nu a vrut să își asume această răspundere”. În acest context, spune că PNL ar susține un guvern „neutru”, format din tehnocrați, cu obiective „clare și limitate”, între care enumeră: rectificarea bugetară; finalizarea procedurilor de închidere a PNRR; elaborarea bugetului pentru 2027, „cu menținerea liniei de redresare convenite cu partenerii și finanțatorii României”. Bolojan insistă însă că ar fi vorba despre „un autentic guvern de tehnocrați”, nu unul „cu miniștri controlați din birourile PSD”. Ce urmează: consultările, cel mai devreme marți Președintele Nicușor Dan este în Finlanda până luni, la un summit dedicat regiunii arctice, astfel că reluarea consultărilor cu partidele este așteptată „nu mai devreme de marți”, conform informațiilor din aceeași sursă. În mesajul său, Bolojan indică desemnarea rapidă a unui premier drept „primul pas pentru deblocare”. [...]
Blocajul prelungit la formarea Guvernului începe să aibă efecte operaționale, inclusiv asupra rectificării bugetare , iar președintele Nicușor Dan trebuie să aleagă între patru scenarii de deblocare, potrivit Antena 3 . România se află „din nou în fața unui blocaj total” la aproape patru luni de la începutul crizei politice, în condițiile în care nu există o majoritate de 233 de voturi în Parlament pentru învestirea unui nou Executiv. În acest context, șeful statului ar urma să decidă dacă menține actuala formulă interimară, încearcă desemnarea unui premier pentru a testa o majoritate, oferă mandatul către PSD sau AUR ori deschide calea către alegeri anticipate. Presiunea crește: Guvernul interimar spune că e blocat pe decizii cheie Negocierile dintre partide par să fi revenit la punctul de plecare, iar discuțiile despre un „guvern de armistițiu” sau un guvern tehnocrat, invocate de premierul interimar Ilie Bolojan , sunt prezentate ca semn că nu s-a conturat o majoritate politică. În același timp, Bolojan a indicat limitele funcționării unui guvern interimar fără sprijin parlamentar, afirmând că Executivul este blocat în privința unor decizii importante, inclusiv a rectificării bugetare. PSD respinge tehnocrații și cere desemnarea unui premier Reacția PSD a venit prin Sorin Grindeanu , care a transmis că social-democrații nu mai susțin varianta unui guvern tehnocrat și că soluția trebuie să fie una politică. Grindeanu a cerut președintelui să desemneze un premier chiar și în lipsa unei majorități clare, argumentând că majoritatea trebuie „testată” în Parlament. Tot în ultima săptămână a fost vehiculată în spațiul public varianta desemnării lui Luca Niculescu ca premier, însă scenariul ar fi fost respins de principalele partide parlamentare, conform aceleiași surse. Cele patru opțiuni aflate pe masa președintelui Antena 3 descrie patru scenarii pe care Nicușor Dan le-ar avea pentru a încerca deblocarea: Menținerea lui Ilie Bolojan ca premier interimar pe termen lung , în lipsa desemnării unui alt candidat. În PNL ar exista voci care avansează ideea unei prelungiri chiar până în 2028, însă problema rămâne capacitatea limitată a interimarului de a lua decizii esențiale, precum rectificarea bugetară. Formarea unei majorități PSD–PNL–USR–UDMR , după desemnarea unui premier. Sursa notează însă că acesta pare cel mai îndepărtat scenariu, având în vedere blocajul din ultimele patru luni. Mandat pentru PSD sau AUR , în condițiile în care ar exista discuții despre încercări de a construi o majoritate, inclusiv prin atragerea de parlamentari din alte grupuri. Este menționată și posibilitatea desemnării lui Sorin Grindeanu, care susține că ar avea șanse mai mari decât un premier independent să obțină 233 de voturi, deși nici PSD nu are în prezent această majoritate. Desemnarea unui premier care nu va trece de Parlament, pentru a declanșa procedura anticipatelor , prin respingerea succesivă a propunerilor. Separat, au circulat „zvonuri” despre o posibilă demisie a lui Ilie Bolojan din funcția de premier interimar, însă Guvernul le-a respins, iar purtătorul de cuvânt al Executivului le-a catalogat drept „fake news”, potrivit articolului. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea PSD , iar presiunea politică se mută pe calendarul deciziilor bugetare și pe costul finanțării statului, potrivit G4Media . Raluca Turcan , președinta PNL Sibiu și fost ministru, îi cere președintelui Nicușor Dan să desemneze „de urgență” un candidat la funcția de prim-ministru, după „patru luni de provizorat”. Turcan susține că prelungirea situației de interimat „începe să coste”, în condițiile în care un guvern demis are atribuții limitate. Ea afirmă că România are nevoie de decizii rapide, nu de „calcule politice”, și leagă blocajul de riscuri directe pentru finanțarea economiei. Miza imediată: buget, PNRR și costul împrumuturilor În mesajul citat, Raluca Turcan enumeră o serie de urgențe care, în opinia sa, nu mai pot fi amânate: rectificarea bugetară, inclusiv pentru „domenii esențiale precum sănătatea și transporturile”; pregătirea bugetului pentru 2027; închiderea procedurilor PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); continuarea reducerii cheltuielilor statului, pentru menținerea „traiectoriei de stabilitate bugetară”. Pe componenta de finanțare, Turcan avertizează că „fiecare zi de incertitudine politică” poate însemna împrumuturi mai scumpe, scăderea încrederii investitorilor și presiune suplimentară asupra ratingului de țară. Presiune pe Cotroceni: desemnarea premierului înaintea negocierii majorității Turcan argumentează că majoritățile parlamentare ar trebui construite după desemnarea premierului, iar rolul celui desemnat este să negocieze sprijinul necesar pentru învestirea unui guvern. În același timp, ea reia linia politică a PNL privind PSD: „PNL a spus clar ce nu va face: nu vom vota un guvern cu PSD.” Ca alternativă, Turcan spune că PNL ar fi dispus să discute „inclusiv un guvern cu adevărat tehnocrat”, format din „profesioniști independenți”, cu un mandat limitat la rezolvarea urgențelor și continuarea redresării. Contextul invocat: bilanțul „Guvernului Bolojan” și limitele interimatului În mesajul publicat pe Facebook, Turcan afirmă că „Guvernul Bolojan a livrat: reforme, PNRR, stabilizare economică și recâștigarea încrederii internaționale”, dar insistă că un guvern demis nu poate funcționa pe termen lung din cauza atribuțiilor restrânse. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul consultărilor sau o posibilă propunere de premier, rămâne neclar când ar urma președintele să facă desemnarea și ce majoritate ar putea fi conturată în Parlament. [...]
Ilie Bolojan avertizează că prelungirea interimatului blochează rectificarea bugetară și poate împinge România spre tensiuni financiare mai mari, inclusiv prin creșterea costurilor de împrumut, potrivit Adevărul . Premierul interimar spune că, în discuțiile recente cu președintele Nicușor Dan, nu a fost avansat niciun nume pentru funcția de prim-ministru, în pofida speculațiilor din spațiul public. Declarațiile au fost făcute joi seară la B1 TV, în contextul negocierilor pentru formarea unei majorități și desemnarea unui nou șef al Guvernului. Bolojan susține că România are nevoie „urgent” de un executiv cu puteri depline, pentru a evita prelungirea unei perioade de provizorat pe care o consideră deja prea lungă. Rectificarea bugetară, miza imediată: „Acest guvern nu poate face această rectificare” Bolojan afirmă că una dintre urgențele administrative este rectificarea bugetară, care, în mod obișnuit, se face „în final de august, început de septembrie”, prin ordonanță. Un guvern interimar nu are însă competența de a adopta o astfel de ordonanță, ceea ce lasă ministere și instituții expuse la lipsă de finanțare pentru cheltuieli care nu au fost estimate corect la începutul anului. El a indicat, ca exemplu, zona de sănătate, unde cheltuieli precum cele pentru unitățile de primiri urgențe sau ambulanțe pot necesita suplimentări. În lipsa rectificării, avertizează că pot apărea blocaje, inclusiv riscul de a nu putea acoperi salarii sau alte plăți curente în anumite zone ale administrației. Presiunea datoriei: 60 de miliarde de lei pe dobânzi în 2026 Pe lângă blocajele administrative, premierul interimar a pus accent pe costul datoriei publice și pe nevoia de consolidare fiscală. El a amintit că România a încheiat 2024 cu un deficit de 9,3% din PIB și că acesta ar urma să coboare la aproximativ 6–6,2% la finalul acestui an, dar a insistat că reducerea nu se poate face brusc. În același timp, Bolojan a spus că România va plăti în 2026 aproximativ 60 de miliarde de lei doar pe dobânzi, adăugând că acestea reprezintă circa 3% din deficitul estimat pentru acest an. El a comparat suma cu „valoarea unei autostrăzi” și a menționat că ar însemna „mai mult de o treime” din salariile funcționarilor publici, indicând un total de circa 166 de miliarde de lei anual pentru salariile din sectorul public. Ce spune despre numele vehiculate și despre Luca Niculescu Bolojan a respins ideea că, în discuțiile cu președintele, s-ar fi discutat un nume de premier. „Am discutat cu domnul președinte în aceste zile (…) Dar nu s-a discutat despre un nume de premier, deci nu a fost avansat un astfel de nume.” Despre Luca Niculescu, unul dintre numele vehiculate, Bolojan a spus că este „un coleg de guvern bun”, secretar de stat la Externe, și a apreciat activitatea acestuia legată de aderarea României la OECD, fără să confirme existența unei candidaturi. Riscul de rating și apelul pentru o nominalizare rapidă Bolojan a avertizat că instabilitatea politică prelungită și întârzierea măsurilor fiscale pot afecta încrederea investitorilor și pot crește riscul unei retrogradări din partea agențiilor de rating. El a menționat că România a trecut în vară prin două evaluări fără să fie retrogradată, dar a spus că riscul rămâne ridicat dacă situația se prelungește. În acest context, premierul interimar și-a exprimat speranța ca președintele Nicușor Dan să facă „într-o perioadă cât mai rapidă” o nominalizare pentru funcția de prim-ministru, pentru a începe negocierile de majoritate și formarea unui nou cabinet. Totodată, el a afirmat că PSD ar fi generat criza politică prin depunerea unei moțiuni de cenzură fără o alternativă guvernamentală. „Riscul de cădere a încrederii în România este foarte mare. Iar atunci când ajungi într-o situație de downgradare (…) costurile pentru toți românii vor fi mult mai mari.” [...]
Negocierile pentru un Guvern cu puteri depline rămân blocate , iar discuțiile despre „cine intră” în viitorul executiv se poartă inclusiv informal, în condițiile în care partidele nu reușesc să contureze o majoritate parlamentară, potrivit Mediafax . Publicația relatează că președintele României, Nicușor Dan , ar fi vorbit sâmbătă seară, la nunta ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , despre formarea viitorului Guvern. Întrebat la finalul petrecerii dacă a discutat despre formarea Guvernului și despre o viitoare nominalizare, Nicușor Dan a răspuns: „Am făcut și puțină politică”. Evenimentul – descris ca având loc în nordul Capitalei – a reunit mai mulți lideri politici, inclusiv colegi din actualul executiv interimar ai lui Alexandru Nazare, ceea ce a creat un cadru de discuții într-un moment în care miza este trecerea de la interimat la un executiv „cu puteri depline”. Liniile de conflict care complică majoritatea În contextul negocierilor, Mediafax notează două poziționări care tensionează formarea unei majorități: liberalii au decis să nu susțină un guvern tehnocrat condus de Luca Niculescu dacă PSD va avea miniștri în componență; PSD a declarat anterior că, dacă nu va intra la guvernare, nu va susține învestirea guvernului. Aceste condiționări indică un blocaj politic care poate prelungi perioada de interimat și incertitudinea privind formula de guvernare. Context: cine este Alexandru Nazare și ce rol apare în discuții Alexandru Nazare, ministru interimar al Finanțelor, s-a căsătorit sâmbătă, 12 septembrie, cu interpreta de muzică populară Maria Mihali, într-un local din nordul Bucureștiului. Ceremonia religioasă a avut loc la biserica Cașin și a fost oficiată de opt preoți. În același material se menționează că Nazare ar fi fost, în trecut, printre opțiunile de premier aflate „pe masa președintelui”, fără a fi prezentate detalii suplimentare despre stadiul sau rezultatul acelor discuții. [...]
