Știri
Știri din categoria Diverse

Postarea președintelui Nicușor Dan despre „pași importanți” făcuți la Dubrovnik a reaprins presiunea publică pe fondul crizei politice, cu sute de reacții critice care îi cer să se implice în țară înaintea consultărilor de la Cotroceni și a moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, potrivit Libertatea.
În mesajul publicat pe Facebook, Nicușor Dan a spus că, „astăzi, la Dubrovnik, în marja Summitului Inițiativei celor Trei Mări, România a înregistrat pași importanți pentru dezvoltarea economiei sale și pentru consolidarea cooperării regionale”. Reacțiile din comentarii au fost însă dominate de reproșuri legate de instabilitatea politică internă și de percepția că președintele nu ar fi intervenit pentru a tempera criza.
Printre mesajele citate se regăsesc acuzații că „România și Ilie Bolojan au nevoie de tine acasă”, ironii precum „Teleleu? Acum?” și apeluri directe de tipul „Lasă plimbările, că țara arde”. Un comentator i-a sugerat inclusiv că ar avea nevoie de „un consilier pe comunicare”, invocând faptul că „prioritatea în țară e căderea guvernului și instabilitatea politică” și că ar fi fost „umilit public” de PSD, după ce partidul ar fi anunțat moțiunea în timp ce era în ședință cu președintele, fără ca acesta să comunice public despre episod.
Întrebat la Digi FM ce le transmite celor care îl percep ca „PSD-ist” sau sunt dezamăgiți după 11 luni de mandat, Nicușor Dan a spus că evaluarea depinde de „din ce parte te uiți” și că, „dacă te uiți din partea PSD-ului”, ar fi văzut „ca fiind de partea cealaltă”. El a adăugat că deciziile pot fi interpretate diferit și că, în opinia sa, „fac ceea ce trebuie în situația dată”.
În privința premierului Ilie Bolojan, Nicușor Dan nu a exprimat un sprijin direct, afirmând că „nu ar fi fost constituțional”.
Pe fondul acestei tensiuni publice, moțiunea de cenzură PSD-AUR împotriva Guvernului Bolojan a fost depusă, iar liderul AUR, George Simion, a declarat că s-au strâns 253 de semnături. Pentru căderea Guvernului este nevoie de 233 de voturi în Parlament, iar moțiunea urmează să fie votată pe 5 mai.
Recomandate

Mai multe state UE iau în calcul controale temporare la frontierele interne , pe fondul unei dispute politice legate de migrație care riscă să pună presiune suplimentară pe funcționarea spațiului Schengen, potrivit Digi24 . Douăzeci și doi de lideri din UE, inclusiv președintele României, Nicușor Dan, au criticat politicile de migrație ale premierului spaniol Pedro Sánchez, acuzându-l că subminează securitatea frontierelor Uniunii. Scrisoarea, adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , președintelui Consiliului European, António Costa, și premierului irlandez Micheál Martin, face trimitere directă la programul de regularizare a migranților promovat de Madrid. Semnatarii susțin că astfel de măsuri pot deveni „factori de atracție” pentru migrația ilegală și cer coordonare la nivel european pentru descurajarea intrărilor neautorizate. Contextul imediat este afluxul brusc de aproximativ 50.000 de migranți fără autorizație din Maroc în exclava spaniolă Ceuta , în Africa de Nord. Potrivit informațiilor citate în articol, aproape toți s-au întors între timp în Maroc și niciunul nu ar fi ajuns pe teritoriul continental al UE, însă episodul a reaprins tensiunile între statele membre privind răspunsul la crizele de frontieră. Ce cer cei 22 de lideri și ce înseamnă pentru Schengen În scrisoare, liderii afirmă că sunt dispuși să consolideze sau să reinstaureze „controlul temporar la frontieră” în interiorul UE, invocând riscuri la adresa spațiului Schengen de liberă circulație. Ei solicită și organizarea unei videoconferințe a miniștrilor de interne pentru a conveni asupra pașilor următori. Inițiativa redactării scrisorii a fost atribuită Romei și Copenhagăi. Printre semnatari sunt menționați, între alții, cancelarul german Friedrich Merz și premierul italian Giorgia Meloni, alături de lideri din Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Țările de Jos, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Suedia. Replica Madridului și poziția lui Sánchez Guvernul spaniol respinge ideea că schema de regularizare ar fi declanșat criza din Ceuta și susține că persoanele intrate ilegal în enclavă nu ar fi eligibile pentru această măsură. Un purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Spaniei a indicat condiții precum dovada rezidenței în Spania înainte de 1 ianuarie 2026 și faptul de a fi locuit în Spania timp de cinci luni consecutive la momentul depunerii cererii; termenul-limită pentru depunerea cererilor, pentru programul lansat în aprilie, a fost în iunie. Pedro Sánchez a criticat dur demersurile unor omologi, pe care i-a acuzat de reacții „egoiste” și „ilegale”, în special în legătură cu solicitările de excludere temporară a Spaniei din Schengen. În articol se menționează că Giorgia Meloni a propus suspendarea Spaniei din zona Schengen, iar ulterior Italia a impus restricții privind libera circulație din Spania către porturile și aeroporturile italiene; Franța ar fi intensificat controalele la frontiera cu Spania. Sánchez mai susține că solicitările de suspendare ar fi contrare legislației europene, dreptului umanitar și principiilor de solidaritate, invocând și faptul că migrația a mai fost „instrumentalizată” în trecut împotriva UE, cu referire la episodul Belarus din 2021. De ce contează Dincolo de disputa politică, miza imediată este funcționarea Schengen: reintroducerea sau întărirea controalelor la frontierele interne poate afecta circulația persoanelor și, indirect, fluxurile de transport și activitatea economică transfrontalieră. Următorul pas indicat în material este o posibilă coordonare la nivelul miniștrilor de interne, prin videoconferința cerută de semnatarii scrisorii. [...]

Traian Băsescu cere trecerea la stare de urgență în energie , susținând că deciziile de închidere a unor capacități de producție fără înlocuire au împins România în criza actuală, potrivit Digi24 . Fostul președinte pune problema în termeni de răspundere și spune că situația depășește „proasta gestionare”, ajungând la nivel penal. În intervenția de la B1 TV, Băsescu afirmă că miniștri ai Energiei și premieri au acceptat închiderea termocentralelor pe cărbune, în contextul finanțărilor disponibile prin PNRR și fonduri de coeziune pentru noi termocentrale pe gaze, dar fără să asigure în prealabil capacități de înlocuire. El susține că, deși ar exista bani pentru „vreo 3-4 termocentrale pe gaze”, proiectele nu au avansat, invocând licitații anulate repetat. Miza: ce permite, concret, starea de urgență Unghiul principal al declarațiilor este cel de reglementare: Băsescu spune că, în condițiile crizei energetice, ar trebui declarată stare de urgență, nu doar stare de alertă, pentru a permite măsuri mai ample în sistemul energetic. În argumentația sa, starea de alertă nu ar permite măsuri care ar putea afecta drepturi, dând ca exemplu posibilitatea restricționării alimentării cu energie, în timp ce o stare de urgență „limitata strict la sistemul energetic” ar oferi cadrul pentru intervenții „totale”. Acuzații de responsabilitate politică și „caz penal” Băsescu îi include în zona de responsabilitate atât pe miniștrii Energiei, cât și pe premieri, menționându-i pe „Nicu și Marcel” ca repere temporale. El a folosit un limbaj dur la adresa celor care au condus sectorul energetic, ironizându-i și acuzând lipsa de rezultate în dezvoltarea de noi capacități pe gaze. „Eu nu vreau să par cu abordare exagerată, dar cred că este un caz penal. Nu numai un caz de bad management, este un caz penal.” În același context, fostul președinte spune despre președintele Nicușor Dan că „măcar acum, cu criza energetică, poate are un punct de vedere” și reia ideea că ar fi necesară declararea stării de urgență, în varianta limitată la sectorul energetic. [...]

Președintele Nicușor Dan spune că există un acord politic pentru menținerea traiectoriei financiare și pentru trecerea la euro , iar viitorul guvern ar urma să elaboreze împreună cu BNR o foaie de parcurs, pe fondul reconfirmării ratingului de țară, potrivit Digi24 . În mesajul transmis sâmbătă, șeful statului a legat „zgomotul politic” de percepția asupra economiei și a cerut mediului financiar și partenerilor să facă diferența între „acțiunea politică” și „zgomotul politic”, susținând că pe „lucrurile importante” există consens. În acest context, el a salutat raportul Fitch care „reconfirmă stabilitatea financiară a României”, menționând totodată că documentul este „oarecum îngrijorător” în privința situației politice. Ce înseamnă „acord politic” în termenii indicați de președinte Nicușor Dan a afirmat că există un acord politic pentru păstrarea traiectoriei financiare asumate de România, „indiferent de compoziția politică a viitorului Guvern”. În aceeași logică, a indicat și un acord pentru elaborarea bugetului pe 2027 „încă din toamnă”, invocând nevoia de predictibilitate. Totodată, președintele a spus că există acord politic pentru trecerea la euro, iar viitorul guvern, împreună cu BNR, ar urma să întocmească o foaie de parcurs „pentru următorii ani”, cu acțiunile necesare în acest sens. PNRR și legislația rămasă: ce urmează în Parlament Președintele a declarat că Parlamentul a adoptat în această săptămână mai multe legi care erau jaloane în PNRR și că le va promulga săptămâna viitoare, menționând explicit Codul urbanismului și faptul că include rezultatul referendumului din 2024. Potrivit lui Nicușor Dan, ar mai fi rămas trei jaloane PNRR: Legea ANI; Legea biodiversității; Legea salarizării, descrisă drept „ultimul jalon și cel mai dificil”. În același mesaj, el a spus că greva din sănătate a fost suspendată. Mesajul către populație: puterea de cumpărare și „stabilizarea financiară” Nicușor Dan a recunoscut scăderea puterii de cumpărare și existența incertitudinii privind viitorul, dar a susținut că „România se stabilizează financiar și va fi mai bine”, în pofida scandalului din politică. În final, a afirmat că are încredere în România și în români. [...]

Presiunea pentru o schimbare la vârful FIFA se extinde în Europa , după ce federațiile din Anglia și Țările de Jos cer o revizuire completă a conducerii și guvernanței forului mondial și susțin că FIFA a pierdut încrederea asociațiilor membre, potrivit Digi24 . Reacțiile vin după ce UEFA a salutat retragerea planului lui Gianni Infantino privind investitorii privați. În acest context, Asociația Engleză de Fotbal (FA) a cerut o „revizuire completă” a conducerii și a modului de guvernanță al FIFA, invocând nevoia de transparență și de administrare în interesul celor 211 națiuni membre, cu o viziune pe termen lung asupra fotbalului, potrivit News.ro. Asociația Olandeză de Fotbal (KNVB) a transmis, la rândul ei, că retragerea propunerii nu rezolvă problema și că modul în care a fost gestionat procesul a dus la o „prăbușire fundamentală” a încrederii în președintele FIFA. KNVB afirmă explicit că nu mai are încredere în conducerea lui Gianni Infantino. De ce contează: guvernanța FIFA, sub presiune din partea unor membri influenți Mesajele FA și KNVB mută disputa din zona unei singure decizii (planul privind investitorii privați) către o problemă mai largă de guvernanță, cu potențial de a amplifica tensiunile interne în FIFA. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pașii următori sau un calendar, rămâne de văzut dacă solicitările se vor transforma într-o inițiativă formală în cadrul organismelor de conducere ale forului mondial. [...]

Avertismentele ambasadelor SUA cresc riscul de perturbări ale transportului aerian în Orientul Mijlociu , cu posibile anulări de zboruri și închideri periodice ale spațiului aerian, într-un context de escaladare regională, potrivit Digi24 . Mai multe misiuni diplomatice americane din regiune au publicat alerte de securitate în care își îndeamnă cetățenii să „ia în considerare plecarea” sau să fie pregătiți să părăsească zona dacă situația se deteriorează. Versiuni ale mesajului au fost postate pe rețelele de socializare de ambasadele SUA de la Amman, Ierusalim și Bagdad, relatează AFP, citată de Agerpres. În alerte, cetățenii americani sunt sfătuiți să își verifice informațiile de zbor și să urmeze instrucțiunile de securitate ale autorităților locale. Documentele avertizează explicit asupra unor „posibile anulări de zboruri”, „închideri periodice ale spațiului aerian” și „perturbări ale călătoriilor”, pe fondul unei vigilențe sporite cerute în regiune. Recomandări punctuale, pe țări Mesajele includ și indicații specifice în funcție de locație: Iordania : americanii sunt îndemnați să evite bazele militare ale SUA, despre care se menționează că au fost vizate recent de rachete iraniene. Israel : recomandarea este ca cetățenii să identifice cel mai apropiat adăpost antiaerian. Într-un mesaj publicat pe site-ul Ambasadei SUA la Ierusalim , este invocat caracterul „imprevizibil” al regimului iranian și sunt menționate atacuri recente „fără avertisment sau provocare”, inclusiv extinderea loviturilor către zone care nu fuseseră vizate anterior, „cum ar fi Egiptul”. Contextul escaladării: atac asupra unei nave de gaze și schimburi de focuri Publicația notează că miercuri o dronă a lovit o navă de gaze aparținând unei companii americane, andocată într-un port egiptean, incident care a provocat un incendiu. Egiptul a deschis o anchetă, fără să indice deocamdată un responsabil. În paralel, armata iraniană a acuzat Washingtonul că „alimentează tensiunile” și a avertizat că orice țară care servește drept „scut defensiv” pentru SUA „va fi cuprinsă de flăcările războiului”. Potrivit informațiilor citate, Iranul și Statele Unite au reluat în această săptămână schimburile de focuri nocturne după câteva zile de calm, iar conflictul ar fi fost declanșat pe 28 februarie, în urma unor atacuri comune ale SUA și Israelului împotriva Iranului, urmate de riposta Teheranului cu rachete și drone în regiune. [...]

Autostrada A7 riscă să piardă finanțare PNRR dacă nu se recuperează întârzierile , iar punctul critic este viaductul de la Cleja, unde execuția depinde în principal de mobilizarea antreprenorului, potrivit Digi24 . Pe șantierele dintre Adjud, Bacău și Pașcani se lucrează „la foc continuu”, pe fondul apropierii termenului-limită din PNRR. Potrivit directorului executiv al Asociației Pro Infrastructura, Ionuț Ciurea , proiectul nu are „provocări tehnice” comparabile cu alte autostrăzi, iar viaductul peste DN2 și peste calea ferată (magistrala 500) este „lung”, dar fără dificultăți tehnice majore. Problema este întârzierea, estimată la aproape un an față de calendarele inițiale. „Singura provocare este generată de antreprenor. Faptul că avem o întârziere foarte mare.” Termenul PNRR și miza banilor „gratis” Ciurea spune că, potrivit contractelor inițiale, ar fi trebuit să se poată circula nu doar până la Bacău, ci până la Pașcani, iar unele loturi ar fi trebuit finalizate din octombrie anul trecut. În acest context, data de 31 august este indicată drept limită pentru atragerea banilor din PNRR care sunt încă pe componenta de grant (finanțare nerambursabilă). În declarațiile citate de Digi24, Ciurea afirmă că România a pierdut deja bani PNRR „rambursabili” (care trebuie returnați), iar pentru a nu pierde și finanțarea nerambursabilă pe segmentul dintre Săbăoani și Bacău, lucrările rămase după 31 august ar urma să fie acoperite printr-o reasignare de pe proiectul feroviar Cluj-Napoca – Oradea, cu condiția ca autoritățile și constructorii să își facă partea până la finalul lunii. Când ar putea fi deschisă circulația pe tronsoane În ceea ce privește calendarul de utilizare, Ciurea estimează următoarele repere pentru A7: până la Bacău: „aproape o certitudine” la finalul acestei luni; până la Săbăoani: în primăvara anului viitor; până în zona de sud a Romanului: „până în acest an”; mai departe, spre Pașcani: „spre vară”. Estimările sunt condiționate de ritmul de execuție și de recuperarea întârzierilor, în condițiile în care termenul PNRR pune presiune directă pe finanțare și pe prioritizarea lucrărilor rămase. [...]