Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina vrea să trimită 25.000 de roboți tereștri pe prima linie până la jumătatea anului, dar planul depinde de rezolvarea comunicațiilor pe câmpul de luptă, o vulnerabilitate care poate bloca folosirea lor la scară mare, potrivit Antena 3.
Ținta declarată a armatei ucrainene este ca, până la finalul anului, 30% din trupe să fie formate din roboți, în condițiile în care dronele și platformele terestre sunt folosite tot mai des în luptele cu Rusia. Președintele Volodimir Zelenski a menționat inclusiv o operațiune în care forțele Kievului ar fi capturat o poziție rusească exclusiv cu ajutorul dronelor și roboților tereștri.
Datele prezentate indică o utilizare accelerată: roboții tereștri ucraineni ar fi efectuat peste 22.000 de misiuni de luptă în primele trei luni ale anului, iar doar în luna mai ar fi ajuns deja la 9.000 de misiuni.
Obiectivul strategic al Kievului este să transfere către roboți o parte cât mai mare din logistica de pe front, inclusiv:
Limitarea majoră este securizarea comunicațiilor, potrivit lui Serhii Beskrestnov, consilier al ministrului ucrainean al Apărării. Acesta spune că „platforma” (componenta fizică, hardware) nu este partea complicată, însă dificultatea apare când roboții sunt desfășurați în prima linie.
„Cea mai importantă și mai greu de rezolvat problemă o reprezintă comunicațiile.”
Concret, roboții pot pierde legătura cu centrul de comandă dacă este afectat un singur canal de comunicare, în special canalul „de control”, care monitorizează capacitatea de luptă a stației. Fără acest canal, robotul fie se oprește, fie intră într-o stare „necontrolabilă”, ceea ce îl scoate practic din misiune.
Spre deosebire de dronele aeriene, dronele terestre operează într-un mediu în care relieful poate ecrana mai des semnalul și legătura dintre robot și operator. În plus, militarii ucraineni încearcă să crească puterea semnalului și să îmbunătățească rezistența la bruiajul electronic activ al rușilor.
Potrivit consilierului, până când problema comunicațiilor nu este rezolvată, roboții nu pot fi folosiți în operațiuni militare la scară mare — ceea ce pune sub semnul întrebării ritmul în care Ucraina își poate atinge țintele de desfășurare și de „robotizare” a frontului.
Recomandate
Televiziunile federale ruse au tratat ca fapt secundar unul dintre cele mai mari atacuri ucrainene asupra Moscovei , reducând vizibilitatea subiectului în jurnalele de știri și evitând materiale ample, potrivit Meduza , care citează publicația „Agenția”. În relatarea „Agenției”, „Pervîi Kanal”, „Rossia-1” și NTV au minimalizat amploarea atacului cu drone, prezentându-l ca pe un eveniment „tocmai petrecut”, deși trecuseră deja câteva ore. Posturile nu au pregătit reportaje complete, deși au descris lovitura drept una dintre cele mai masive din ultimii ani. Pe „Pervîi Kanal”, în buletinul de la ora 10:00, prezentatorul Maxim Șarafutdinov nu a inclus atacul în trecerea în revistă a celor patru subiecte principale ale zilei, abordând tema abia după aproximativ un minut și jumătate, în primul material. O abordare similară ar fi fost folosită și în programele „Vesti” (Rossia-1) și „Segodnia” (NTV), potrivit aceleiași surse. La ora 12:00, „Pervîi Kanal” a transmis că Rusia ar fi dat deja un „răspuns” la atacul masiv, cu mesaje despre lovirea infrastructurii militare ucrainene. Context: atacuri reciproce în noaptea de 17 mai Ucraina a lansat în noaptea de 17 mai unul dintre cele mai mari atacuri asupra Moscovei. Potrivit autorităților ruse, au fost folosite „câteva zeci” de drone; în Moscova și regiunea Moscovei, conform datelor preliminare, au murit trei persoane și 16 au fost rănite. Au fost raportate avarii la clădiri rezidențiale și la obiective petroliere. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a numit atacul un răspuns „drept” la loviturile Rusiei. În aceeași noapte, Rusia a atacat Ucraina folosind aproximativ 300 de drone, potrivit autorităților ucrainene. În Dnipro au fost avariate o întreprindere și case private și au fost răniți trei oameni, iar în regiunea Zaporojie a ars o stație de alimentare și a fost rănită o localnică. [...]
Volodimir Zelenski cere includerea Europei în negocierile de pace cu Rusia , pe fondul unui proces de mediere condus de SUA în care Uniunea Europeană – deși principal finanțator al Ucrainei – a fost până acum ținută în afara discuțiilor, potrivit Antena 3 . Mesajul a fost transmis duminică, pe Telegram, după o convorbire telefonică între președintele Ucrainei și președintele Consiliului European, Antonio Costa . Zelenski susține că „Europa trebuie să fie implicată” în negocierile cu Rusia și că este nevoie să se stabilească cine va reprezenta Europa în acest proces. „Este important ca ea să aibă o voce şi o prezenţă puternică în acest proces şi este necesar să se stabilească cine o va reprezenta.” De ce contează: UE plătește o parte majoră a costului, dar nu are loc la masă În material se arată că Uniunea Europeană furnizează „cea mai mare parte a ajutorului financiar şi material pentru Ucraina”, însă a fost exclusă de la negocierile aflate în prezent „într-un impas”. În acest context, solicitarea lui Zelenski ridică o problemă de influență și coordonare: cine decide parametrii unei eventuale păci, dacă actorul care susține financiar și logistic Ucraina nu participă direct la discuții. Diviziuni în interiorul UE privind momentul negocierilor Potrivit aceleiași relatări, unele state membre văd excluderea UE ca pe o oportunitate de a-și crește implicarea, în timp ce altele se opun. Estonia este dată ca exemplu de stat care respinge graba către negocieri. Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna , a declarat sâmbătă, la o conferință anuală de securitate organizată la Tallinn, că nu este momentul pentru discuții, ci pentru presiune asupra Rusiei. „Nu este momentul să discutăm sau să negociem. Este momentul să punem presiune pe Rusia.” „Nu suntem foarte încântaţi de ideea ca toată lumea să se grăbească la Moscova pentru a începe discuţiile, deoarece Rusia este slăbită. Nu este momentul potrivit.” Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă o decizie privind formatul de reprezentare al Europei în negocieri, însă Zelenski indică drept pas necesar stabilirea unui reprezentant european, pentru ca UE să aibă „o voce” în procesul de pace. [...]
Atacurile cu drone asupra Moscovei au schimbat atmosfera din Rusia iar Vladimir Putin pare confruntat cu una dintre cele mai sensibile probleme de imagine de la începutul războiului din Ucraina. Potrivit BILD , Ucraina a lansat în weekend sute de drone spre teritoriul rus, iar capitala Moscova a fost una dintre principalele ținte. Mai multe incendii au izbucnit în apropierea unor instalații petroliere și fabrici asociate industriei militare, în timp ce imagini cu nori groși de fum au circulat rapid pe rețelele sociale. Pentru Kremlin, lovitura pare să fie mai ales una psihologică. Moscova a fost prezentată constant populației drept un oraș protejat de sisteme sofisticate de apărare, însă amploarea atacului a creat impresia că Ucraina poate lovi inclusiv centrul puterii ruse. Aici apare și punctul sensibil pentru Vladimir Putin: sentimentul că războiul nu mai poate fi ținut departe de cetățenii ruși și că siguranța promisă de autorități începe să fie pusă sub semnul întrebării. Conform sursei citate, autoritățile ruse au anunțat interceptarea a sute de drone, dintre care peste 120 doar în zona Moscovei. Chiar și așa, mai multe obiective au fost lovite, inclusiv o rafinărie și facilități industriale despre care partea ucraineană afirmă că produceau componente pentru armament de precizie. Cel puțin patru persoane au murit în urma atacurilor. În imaginile distribuite online apar locuitori ai Moscovei care privesc coloanele de fum și vorbesc despre teamă. Pentru mulți ruși, războiul a fost până acum o realitate văzută mai ales la televizor. Atacurile recente au schimbat însă această percepție și au adus conflictul mult mai aproape de viața de zi cu zi. Un alt element important este reacția presei controlate de stat. Publicația independentă rusă „Agentstvo” susține că televiziunile ruse au acordat foarte puțin spațiu atacurilor asupra Moscovei și au evitat să insiste asupra efectelor produse asupra populației civile. Strategia sugerează că autoritățile încearcă să limiteze sentimentul de vulnerabilitate și panică. Rusia a răspuns rapid prin noi bombardamente asupra orașelor ucrainene Dnipro și Odesa, într-un nou episod al escaladării conflictului. Totuși, pentru Kremlin, problema principală pare să fie acum una internă: imaginea unui stat care nu mai poate garanta că războiul rămâne departe de capitală. [...]
Ucraina și Ungaria pregătesc consultări de experți pentru minoritatea maghiară din Transcarpatia , un pas care poate debloca o temă sensibilă din relația bilaterală și poate reduce tensiunile politice dintre Kiev și Budapesta, potrivit Mediafax . Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , a anunțat că a avut o discuție telefonică „constructivă și substanțială” cu omologul său ungar, Anita Orban, în legătură cu minoritatea maghiară din regiunea Transcarpatia. Cei doi au convenit organizarea, în această săptămână, a unei runde de consultări la nivel de experți maghiaro-ucraineni, cu obiectivul de a găsi „soluții practice și solide” pentru comunitatea maghiară din Transcarpatia, conform unei postări a lui Sybiha pe platforma X. În același context, oficialul ucrainean a transmis că Ucraina este pregătită să colaboreze cu noul guvern ungar pe agenda bilaterală, inclusiv pe tema minorităților naționale, „cu scopul de a restabili încrederea și relațiile de bună vecinătate” între cele două țări. Anunțul vine după o declarație de la finalul lunii aprilie a noului premier ungar, Peter Magyar, care a spus că își dorește o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a „deschide un nou capitol în relațiile bilaterale” și pentru a discuta drepturile etnicilor maghiari din Ucraina. Magyar a afirmat că scopul unei astfel de întâlniri ar fi îmbunătățirea situației maghiarilor din Transcarpatia și sprijinirea rămânerii lor „în patria lor”, regiune descrisă ca găzduind o comunitate etnică maghiară considerabilă. [...]
Atacurile nocturne cu drone și rachete asupra Odessei și Dnipro au rănit 11 persoane , un nou episod care menține presiunea asupra infrastructurii urbane și a unui coridor logistic-cheie la Marea Neagră, potrivit HotNews , care citează Reuters. În Odesa , port important pentru exporturile Ucrainei la Marea Neagră, dronele au lovit clădiri de locuit, o școală și o grădiniță, a transmis pe Telegram Serhiy Lysak, șeful administrației militare locale. Conform acestuia, au fost răniți un băiat de 11 ani și un bărbat de 59 de ani. Separat, Rusia a atacat cu rachete orașul Dnipro, în sud-estul Ucrainei, rănind nouă persoane, inclusiv un băiat de 10 ani, potrivit guvernatorului regional Oleksandr Hanzha, citat de Reuters. Pe teritoriul Rusiei, autoritățile regionale au anunțat că drone au fost doborâte în cursul nopții în regiunea Rostov, inclusiv în orașul-port Taganrog, la Marea Azov, potrivit guvernatorului Yuri Slyusar. În același context al intensificării atacurilor cu drone, oficiali ruși au declarat că cel puțin patru persoane au murit după ce Ucraina a lansat, în noaptea de sâmbătă, cel mai mare atac cu drone asupra Moscovei din ultimul an; trei dintre decese ar fi fost în regiunea Moscovei, mai notează Reuters. [...]
Achiziția de peste 300 de drone militare de către Cuba amplifică riscul de escaladare în regiune , pe fondul îngrijorărilor de la Washington că Havana discută scenarii de folosire a acestora împotriva unor ținte americane, potrivit HotNews , care citează informații publicate de Axios și preluate de Reuters. Conform Axios, care invocă informații clasificate, autoritățile cubaneze ar fi început recent să discute planuri de utilizare a dronelor pentru un potențial atac asupra bazei americane din Guantanamo Bay , asupra unor nave militare americane și, „eventual”, asupra Key West (Florida), aflat la circa 145 km nord de Havana. Ce știe Washingtonul despre dronele Cubei Oficiali americani susțin că Havana a cumpărat drone de atac cu „capacități variate” din Rusia și Iran, începând din 2023, și că acestea ar fi fost depozitate în locații strategice de pe insulă. Un oficial american de rang înalt a descris situația drept „îngrijorătoare”, invocând apropierea geografică și riscul ca astfel de tehnologii să ajungă la „actori răi”, de la grupuri teroriste la carteluri criminale, dar și la „iranieni și ruși”. „Este o amenințare în creștere”, a spus oficialul, potrivit materialului citat. Vizita șefului CIA la Havana și mesajul către autoritățile cubaneze Directorul CIA, John Ratcliffe , a călătorit joi în Cuba și i-a avertizat pe oficialii locali „să nu se angajeze în ostilități”, potrivit unui oficial din serviciul american de informații citat de Axios. Acesta a afirmat că Ratcliffe le-ar fi cerut autorităților cubaneze să renunțe la „guvernarea totalitară” pentru a scăpa de sancțiunile americane. „Emisfera Vestică nu poate fi terenul de joacă al adversarilor noștri”, a declarat oficialul citat. Context: presiune economică și tensiuni interne în Cuba În același context, SUA ar fi impus Cubei „o blocadă energetică”, care a privat insula de combustibil, iar Havana se confruntă cu cele mai grave întreruperi de curent din ultimele decenii. HotNews amintește că au avut loc proteste la Havana pe fondul penelor de curent. Tot săptămâna aceasta, președintele american Donald Trump a numit Cuba „stat eșuat”, afirmând că Havana cere ajutor și că „vor avea loc discuții”. Separat, autoritățile cubaneze au publicat un „ghid de familie” pe site-uri oficiale, cu recomandări despre cum să supraviețuiască unor „potențiale atacuri inamice”. În lipsa unor confirmări publice independente privind planurile operaționale ale Cubei, informațiile rămân, deocamdată, la nivelul evaluărilor și avertismentelor vehiculate de oficiali americani pe baza unor date clasificate invocate de Axios. [...]
