Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina vrea să trimită 25.000 de roboți tereștri pe prima linie până la jumătatea anului, dar planul depinde de rezolvarea comunicațiilor pe câmpul de luptă, o vulnerabilitate care poate bloca folosirea lor la scară mare, potrivit Antena 3.
Ținta declarată a armatei ucrainene este ca, până la finalul anului, 30% din trupe să fie formate din roboți, în condițiile în care dronele și platformele terestre sunt folosite tot mai des în luptele cu Rusia. Președintele Volodimir Zelenski a menționat inclusiv o operațiune în care forțele Kievului ar fi capturat o poziție rusească exclusiv cu ajutorul dronelor și roboților tereștri.
Datele prezentate indică o utilizare accelerată: roboții tereștri ucraineni ar fi efectuat peste 22.000 de misiuni de luptă în primele trei luni ale anului, iar doar în luna mai ar fi ajuns deja la 9.000 de misiuni.
Obiectivul strategic al Kievului este să transfere către roboți o parte cât mai mare din logistica de pe front, inclusiv:
Limitarea majoră este securizarea comunicațiilor, potrivit lui Serhii Beskrestnov, consilier al ministrului ucrainean al Apărării. Acesta spune că „platforma” (componenta fizică, hardware) nu este partea complicată, însă dificultatea apare când roboții sunt desfășurați în prima linie.
„Cea mai importantă și mai greu de rezolvat problemă o reprezintă comunicațiile.”
Concret, roboții pot pierde legătura cu centrul de comandă dacă este afectat un singur canal de comunicare, în special canalul „de control”, care monitorizează capacitatea de luptă a stației. Fără acest canal, robotul fie se oprește, fie intră într-o stare „necontrolabilă”, ceea ce îl scoate practic din misiune.
Spre deosebire de dronele aeriene, dronele terestre operează într-un mediu în care relieful poate ecrana mai des semnalul și legătura dintre robot și operator. În plus, militarii ucraineni încearcă să crească puterea semnalului și să îmbunătățească rezistența la bruiajul electronic activ al rușilor.
Potrivit consilierului, până când problema comunicațiilor nu este rezolvată, roboții nu pot fi folosiți în operațiuni militare la scară mare — ceea ce pune sub semnul întrebării ritmul în care Ucraina își poate atinge țintele de desfășurare și de „robotizare” a frontului.
Recomandate
Rusia avertizează asupra unor lovituri de represalii la Kiev potrivit Anadolu Agency , Moscova a transmis tuturor misiunilor diplomatice străine acreditate în Rusia o notă oficială prin care le cere să evacueze personalul diplomatic și cetățenii aflați în capitala Ucrainei, invocând posibilitatea unor atacuri asupra Kievului în perioada manifestațiilor dedicate Zilei Victoriei din 9 mai. Ministerul rus de Externe susține că măsura este necesară din cauza „inevitabilității unor lovituri de represalii” în cazul în care Ucraina ar încerca să atace teritoriul rus sau evenimentele organizate la Moscova. Potrivit purtătoarei de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova , documentul trimis ambasadelor face trimitere la o declarație anterioară a Ministerului rus al Apărării, care a reacționat la afirmațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Liderul de la Kiev a spus, în timpul summitului Comunității Politice Europene desfășurat la Erevan, că Rusia nu va mai putea organiza parada militară de 9 mai la dimensiunile obișnuite și că Moscova se teme inclusiv de posibile atacuri cu drone asupra Pieței Roșii. În acest context, autoritățile ruse au avertizat că eventualele lovituri ucrainene în timpul celebrărilor ar putea atrage atacuri directe asupra „centrelor de decizie” din Kiev. Formula a mai fost folosită de Moscova în ultimii ani pentru a face referire la infrastructura de comandă politică și militară a Ucrainei. Ministerul rus al Apărării anunțase încă din 29 aprilie că parada militară din acest an nu va include coloane de tehnică militară, invocând „situația operațională curentă”. Decizia este considerată neobișnuită pentru una dintre cele mai importante sărbători de stat din Rusia și vine pe fondul intensificării atacurilor cu drone și al tensiunilor crescute dintre Moscova și Kiev. Momentul avertismentului transmis diplomaților străini amplifică îngrijorările privind o posibilă escaladare militară în jurul datei de 9 mai, simbol major pentru Kremlin și pentru discursul politic rus legat de războiul din Ucraina. [...]
Acuzațiile Ucrainei privind încălcarea armistițiului ridică riscul unei escaladări chiar în zilele de 8–9 mai , când Rusia a anunțat propriul armistițiu și organizează parada de Ziua Victoriei , potrivit Biziday . Kievul susține că Moscova a continuat atacurile după intrarea în vigoare, la miezul nopții, a armistițiului unilateral propus de Ucraina. Ucraina afirmă că au avut loc zeci de atacuri pe front și lovituri aeriene asupra teritoriului ucrainean. În regiunea Sumî, două persoane au murit în urma unor atacuri cu drone: una se afla într-o mașină, iar cealaltă într-o grădiniță în care nu erau prezenți copii. Au fost lovite și imobile, elemente de infrastructură și puncte industriale în Harkov, Krivoi Rog și Zaporijie. Semnalul politic: „răspuns în oglindă” și decizii „suplimentare” Ministrul ucrainean de Externe a declarat că atacurile „demonstrează că apelul Rusiei pentru un armistițiu este fals și nu are nicio legătură cu diplomația”, acuzându-l pe Vladimir Putin că urmărește în primul rând desfășurarea paradei militare, nu protejarea vieților omenești. Președintele Volodimir Zelenski a spus că va decide împreună cu liderii ucraineni „acțiuni suplimentare” ca răspuns la atacurile înregistrate. Anterior, el afirmase că Ucraina va răspunde „în oglindă” dacă armistițiul său va fi încălcat, iar acum a sugerat că Ucraina ar putea acționa „la fel ca ei” pe 8 și 9 mai, în perioada armistițiului unilateral anunțat de Kremlin. 9 mai la Moscova: securitate sporită și avertismentul Rusiei Pe 9 mai, Rusia organizează în Piața Roșie parada de Ziua Victoriei împotriva Germaniei naziste, însă, potrivit informațiilor din material, amploarea ar urma să fie mai redusă decât în anii trecuți, în lipsa vehiculelor blindate și a sistemelor de rachete. Autoritățile ruse au întrerupt internetul mobil în Moscova și Sankt Petersburg, invocând motive de securitate. În plus, Ministerul Apărării din Rusia a avertizat luni că va răspunde oricărui atac ucrainean în timpul paradei cu un atac masiv cu rachete asupra Kievului și a transmis un mesaj către civili și personalul misiunilor diplomatice străine privind „necesitatea de a părăsi orașul în timp util”. Informațiile sunt relatate de Biziday, care citează și Reuters și BBC . [...]
Refuzul Rusiei de a accepta armistițiul propus de Kiev prelungește incertitudinea de securitate și menține presiunea asupra funcționării economiei ucrainene, în condițiile în care atacurile continuă pe front și din aer, potrivit Agerpres . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat miercuri că Ucraina „va lua o decizie” privind acțiunile viitoare, pe fondul continuării atacurilor rusești asupra unor zone-cheie ale frontului și a loviturilor aeriene. În același timp, el a indicat că aceste atacuri au perturbat armistițiul inițiat de Kiev. Informațiile sunt transmise de Reuters , citată de Agerpres. Materialul integral al Agerpres este disponibil doar abonaților, astfel că detaliile despre natura „deciziei” anunțate de Zelenski și calendarul acesteia nu sunt publice în versiunea accesibilă. [...]
Rusia își schimbă tactica de înaintare în Ucraina, trecând de la atacuri în masă la infiltrări cu echipe foarte mici , o adaptare care poate pune presiune suplimentară pe apărarea ucraineană și pe resursele acesteia de supraveghere și muniție, potrivit Digi24 . După mai bine de patru ani în care Moscova a mizat pe atacuri în „ valuri umane ” — descrise în material drept „tocătorul de carne” — această abordare ar fi devenit tot mai ineficientă în condițiile în care câmpul de luptă s-a schimbat: dronele detectează rapid mișcările, războiul electronic afectează comunicațiile, iar apărătorii ucraineni au învățat tiparele acestor asalturi. În același timp, vechea tactică a venit cu pierderi foarte mari, estimate în articol la circa 300.000 de soldați uciși și de cel puțin trei ori mai mulți răniți. Ce presupune noua tactică și de ce contează operațional În locul grupurilor mari, unitățile rusești s-ar împărți acum în echipe de câte patru, trei sau chiar doi soldați, care se deplasează pe jos, adesea noaptea, comunicând foarte puțin cu alte unități. Scopul este identificarea unor breșe în apărarea ucraineană și infiltrarea prin acestea, pentru a rămâne nedetectați, relatează The Telegraph , citat de Digi24. Odată ajunse în spatele liniilor, aceste echipe ar încerca să mențină poziția nou ocupată și să ghideze alte grupuri mici prin aceeași breșă, astfel încât să se formeze o forță suficientă pentru a ataca din flanc sau din spate. Tactica ar fi fost folosită tot mai des în ultimele luni, conform materialului. Rolul dronelor și costul pentru apărarea Ucrainei Schimbarea este descrisă ca o adaptare la un front în care țintele sunt identificate mult mai repede cu ajutorul tehnologiei. Keir Giles, cercetător la Chatham House (Londra), explică faptul că noua abordare se bazează pe o „infiltrare lentă și ascunsă” care exploatează breșele dintre pozițiile ucrainene, iar echipele mici ar fi devenit principalele forțe de asalt, nu doar elemente de testare a apărării. Centrele de comandă rusești ar folosi drone pentru a monitoriza înaintarea acestor echipe și pentru a le transmite indicații despre direcții de avans, consolidarea pozițiilor și localizarea forțelor ucrainene. Anton Zemliani, analist al Centrului Ucrainean pentru Securitate și Cooperare, spune că aceste grupuri mici încearcă să evite lupta directă, ocolind zonele fortificate și infiltrându-se mai adânc în dispozitivul defensiv. Din perspectiva apărării, echipele mici sunt mai greu de detectat și lovit și pot forța Ucraina să folosească mai multe drone și muniții pentru a urmări ținte dispersate pe o suprafață mai mare, notează articolul. Unde a fost observată și care sunt limitele Potrivit materialului, tactica a fost observată în aprilie în zone din estul și sudul Ucrainei, inclusiv în Lîman, Ceasiv Iar, Pokrovsk și pe frontul din Zaporojie. Zemliani susține că rușii ar obține cele mai bune rezultate acolo unde apărarea ucraineană este mai slabă — la intersecții de drumuri, pe flancuri și în zone urbane. În același timp, analiza citată subliniază limitele și costurile: șansa de supraviețuire a soldaților infiltrați „rămâne una scăzută”, iar înaintarea posibilă ar fi lentă, cu câștiguri teritoriale „foarte limitate” și cu costuri umane mari pe kilometru pătrat. [...]
Ungaria a returnat Ucrainei numerar și aur confiscate , un gest cu miză financiară și de reglementare care reduce riscul unor noi blocaje între cele două țări și poate stabiliza cooperarea pe dosare sensibile pentru UE, potrivit Politico . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a anunțat că Budapesta a restituit active „în valoare de milioane” aparținând băncii de stat Oschadbank : 35 milioane euro (aprox. 174 milioane lei), 40 milioane dolari (aprox. 184 milioane lei) și 9 kilograme de aur. Zelenski a descris returnarea drept un pas important în relația bilaterală. De ce contează: un conflict cu implicații asupra normelor și fluxurilor financiare Oschadbank a salutat „abordarea constructivă” a Ungariei, iar președintele băncii, Yuriy Katsion, a susținut că sechestrul inițial a încălcat „multe norme și reguli internaționale de cooperare interstatală”. Pentru Kiev, episodul a fost mai mult decât o dispută punctuală: ministrul de externe Andrii Sybiha a acuzat Budapesta că „ia ostatici și fură bani”, calificând acțiunea drept „terorism de stat și racket”. Disputa a izbucnit la începutul lui martie, când autoritățile ungare au oprit la Budapesta un convoi care transporta active între Austria și Ucraina în numele Oschadbank. În timpul intervenției au fost reținuți șapte ucraineni. Context politic: după schimbarea guvernului, Budapesta își recalibrează poziția Politico notează că restituirea vine pe fondul detensionării relațiilor după ce alegătorii ungari l-au înlăturat pe Viktor Orbán, iar succesorul său, Péter Magyar , încearcă să îmbunătățească relațiile cu Bruxelles-ul pentru a debloca fonduri europene. În perioada guvernării Orbán, partidul de guvernământ Fidesz a mers mai departe cu inițiative legislative menite să formalizeze confiscarea, în timp ce era derulată o anchetă de securitate națională. Semnale conexe: veto ridicat și tensiuni energetice în scădere În aceeași logică de „dezgheț”, Ungaria ar fi renunțat și la veto-ul privind eliberarea unui împrumut UE de 90 miliarde euro (aprox. 448 miliarde lei) pentru Ucraina. Separat, tensiunile legate de conducta de petrol Druzhba s-au redus după reluarea livrărilor către Ungaria la finalul lunii aprilie. Ce urmează nu este explicitat în material, însă restituirea activelor și pașii recenți pe dosarele UE și energie indică o încercare de normalizare care, dacă se menține, poate reduce riscul ca disputele bilaterale să se transforme în blocaje cu efecte financiare la nivel european. [...]
Beijingul cere repatrierea a doi chinezi capturați în Ucraina, un demers care complică poziția oficială de „neutralitate” a Chinei în războiul declanșat de Rusia, potrivit Adevărul . Solicitarea vine după ce cei doi au fost prezentați public de autoritățile ucrainene ca prizonieri de război luați în timp ce luptau de partea Rusiei. Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, a declarat pentru Ukrinform că Beijingul a făcut apel la „partea ucraineană” pentru repatrierea celor doi și a cerut respectarea normelor internaționale privind tratamentul cetățenilor chinezi capturați. Oficialul a spus că sunt luate „toate măsurile legale” pentru aducerea lor acasă „cât mai curând”. În același timp, Lin Jian a transmis că autoritățile chineze le recomandă cetățenilor să evite zonele de conflict și să nu participe la operațiuni militare „în beneficiul niciunei părți beligerante”. Cine sunt prizonierii și cum au ajuns să lupte pentru Rusia Cei doi prizonieri, Wang Guangjun și Zhang Renbo, au fost capturați de forțele ucrainene în aprilie 2025, iar președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a publicat imagini cu ei la scurt timp după capturare. În înregistrări, unul dintre ei descrie momentul în care a fost prins, după ce o dronă a lovit unitatea din care făcea parte, și face referire la comandantul său. Ulterior, cei doi au apărut la o conferință de presă organizată de Serviciul de Securitate al Ucrainei, unde au relatat cum au ajuns în armata rusă: Wang Guangjun a spus că ar fi fost recrutat prin TikTok și plătit pentru a se alătura forțelor ruse; Zhang Renbo a afirmat că a călătorit în Rusia cu același scop. Amândoi au susținut că regretă decizia și că au fost înșelați de propaganda rusă. Declarația lui Zhang a fost: „Se spune la nivel internațional că China și Rusia sunt prietene, așa că noi, chinezii, avem încredere în Rusia. Din cauza acestei încrederi, am fost exploatați.” De ce contează: presiune diplomatică și semne de întrebare asupra rolului Chinei Deși Beijingul nu a susținut oficial războiul Rusiei în Ucraina, articolul notează că China rămâne un sprijin material important pentru Moscova. Sunt menționate declarații ale unor oficiali ruși, într-o convorbire scursă în presă, potrivit cărora aproximativ 90% din componentele electronice pentru drone ar proveni din China. În plus, în iulie 2025, ministrul chinez de Externe, Wang Yi , ar fi sugerat într-o întâlnire cu ușile închise cu oficiali europeni că o înfrângere a Rusiei în Ucraina nu ar fi benefică strategic pentru Beijing. În acest context, cererea de repatriere a celor doi prizonieri riscă să amplifice tensiunile diplomatice: Ucraina îi tratează ca prizonieri de război capturați în luptă, în timp ce China încearcă să gestioneze cazul ca pe o problemă consulară și de drept internațional, fără a-și asuma o implicare directă în conflict. [...]
