Știri
Știri din categoria Politică
PSD exclude intrarea sau susținerea unui guvern minoritar, ceea ce îngustează opțiunile de formare rapidă a unei majorități după căderea Guvernului Bolojan, potrivit Antena 3. Mesajul transmis de Sorin Grindeanu vine în contextul discuțiilor de la Palatul Cotroceni despre o posibilă soluție PSD–UDMR în formulă minoritară, ca ieșire din criza politică.
Grindeanu a spus, într-un interviu la Euronews, că social-democrații nu acceptă nici varianta de a fi parte dintr-un guvern minoritar, nici pe cea de a-l sprijini din Parlament.
„Nu. Am exclus această variantă. Nu doar să fie parte a unui guvern minoritar PSD, nici măcar varianta prin care PSD susține un guvern minoritar nu este una pe care în acest moment să o acceptăm”.
Refuzul PSD de a intra sau de a susține un executiv minoritar reduce spațiul de manevră pentru o soluție rapidă de guvernare, în condițiile în care, potrivit informațiilor prezentate, varianta refacerii coaliției PSD–PNL–USR–UDMR „pare tot mai improbabilă”.
În același timp, articolul notează că liderii PSD nu au discutat încă cu președintele Nicușor Dan. Președintele a început „de astăzi” discuții informale la Cotroceni cu liderii partidelor din fosta coaliție, primul interlocutor fiind președintele USR, Dominic Fritz, potrivit informațiilor Antena 3.
Într-o ședință a Biroului Politic Național al PSD, care a durat 15 minute, Grindeanu le-a cerut colegilor „răbdare”, invocând existența unui plan, potrivit surselor Antena 3. El a indicat și direcția politică urmărită: un guvern „pro-european” și condiții „mai stricte”.
„Aveţi răbdare, avem un plan! Avem toate opţiunile pe masă. PSD îşi doreşte să guverneze, dar vrem să facem un guvern pro-european. De zilele următoare trebuie sa începem să lucram la nişte politici publice, soluţiile PSD-ului. Noi trebuie să fim maturul din încăpere. De aceasta dată să avem condiţii mai stricte”.
În PSD, Claudiu Manda (numărul 2 în partid) a declarat că, dacă se cere ca PSD să dea premierul, partidul nu „fuge” de această obligație și că numele propus este Sorin Grindeanu. Tot Manda a spus că liberalii ar trebui să se „liniștească”, apreciind că decizia lor de a intra în opoziție a fost luată „la cald”.
UDMR nu ar dori, la rândul său, un guvern minoritar: Kelemen Hunor a declarat că ar trebui refăcută vechea coaliție în jurul unui premier „responsabil”, capabil să coaguleze o majoritate, dar care să nu fie un „rival” pentru liderii PNL și PSD.
Contextul imediat este demiterea Guvernului Bolojan, după ce Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. În articol se mai arată că PSD a anunțat că vrea să rămână la guvernare și să refacă fosta coaliție, „poate ajustată”, inclusiv cu un alt premier de la PSD, în timp ce PNL și USR au transmis că nu mai vor o nouă alianță cu PSD, iar liberalii au anunțat chiar trecerea în opoziție.
Recomandate
Refuzul PSD de a vota Guvernul Mureșan complică formarea unei majorități de 233 de voturi , iar premierul desemnat rămâne, cel puțin pe hârtie, cu o aritmetică parlamentară insuficientă, potrivit Mediafax . Sorin Grindeanu a anunțat după ședința conducerii PSD că partidul „nu îl poate vota” pe Siegfried Mureșan și că social-democrații „votează doar un guvern din care face parte”. Decizia scoate din ecuația de învestire cel mai mare grup parlamentar: PSD are 126 de senatori și deputați. În actuala structură, Parlamentul are 464 de mandate ocupate, iar pentru aprobarea programului și listei Guvernului sunt necesare minimum 233 de voturi. Aritmetica votului: 169 „pe hârtie”, sub pragul de 233 Conform calculelor prezentate în material, Mureșan este susținut de trei formațiuni: PNL – 80 de parlamentari USR – 58 UDMR – 31 Totalul este de 169 de voturi, ceea ce înseamnă că îi lipsesc 64 de voturi pentru a ajunge la pragul de 233 necesar învestirii. Într-o analiză separată, Mediafax notează că „chiar și în scenariul maximal” i-ar lipsi 24 de voturi, însă articolul de față reține explicit aritmetica de bază PNL–USR–UDMR și deficitul de 64 de voturi. Condiția PSD: fără voturi dacă nu intră la guvernare Grindeanu a transmis că PSD nu va acorda voturi unui guvern condus de Mureșan și a susținut că premierul desemnat ar intenționa să continue politicile fostului premier Ilie Bolojan. Liderul PSD a invocat și argumente economice, afirmând că România ar avea „cea mai mare cădere economică din ultimii 5 ani și jumătate”, „cea mai mare inflație din ultimii 3 ani” și că s-ar fi pierdut „cam 70 de mii” de locuri de muncă la nivelul efectiv al salariaților. Tot Grindeanu a cerut explicații privind acoperirea „aproximativ 30 de miliarde de lei” lipsă din buget și a spus că ar fi așteptat un plan pentru rectificarea bugetară și pentru bugetul pe 2027. Presiune pe premierul desemnat: „să-și depună mandatul” dacă nu caută majoritate În conferința de presă, Grindeanu l-a îndemnat pe Mureșan să renunțe la mandat dacă nu dorește să facă o majoritate sau să caute voturi în afara PSD, inclusiv din opoziție. „De aceea, îndemnul meu astăzi către Siegfried Mureșan, dacă nu dorește să facă majoritate sau să ia voturi din alte zone, este ca repede să-și depună mandatul. Noi nu-l votăm.” Liderul PSD a mai spus că nu a avut nicio discuție cu Mureșan despre susținerea în Parlament și că se aștepta să fie contactat dacă voturile PSD sunt dorite, precizând că a fost sunat, în schimb, de Ilie Bolojan. Ce urmează: termenul constituțional și testul majorității Potrivit informațiilor din articol, Siegfried Mureșan are la dispoziție 10 zile de la publicarea decretului de desemnare pentru a forma Guvernul și a cere votul de încredere al Parlamentului. În condițiile în care PSD anunță că nu votează, miza imediată devine dacă premierul desemnat poate construi o majoritate alternativă sau dacă impasul politic se prelungește. [...]
PSD riscă să blocheze învestirea Guvernului Mureșan , după ce deputatul Mihai Fifor a transmis, în timpul ședinței conducerii partidului, că social-democrații nu pot vota un executiv care ar continua „aceeași politică de austeritate” a guvernării anterioare, potrivit Mediafax . Fifor, fost ministru al Apărării și în prezent deputat PSD, a scris pe Facebook chiar în timpul discuțiilor de la sediul partidului, unde liderii decid dacă susțin sau nu la votul de învestire guvernul condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan . În mesaj, el indică drept motiv central faptul că Mureșan ar fi anunțat continuarea politicilor de austeritate asociate cu Ilie Bolojan. „Motivul principal pentru care PSD nu poate acorda un vot de susținere Guvernului Mureșan este cât se poate de simplu: premierul desemnat a anunțat că va continua aceeași politică de austeritate a lui Bolojan.” Negocierea majorității, sub semnul refuzului PSD Ședința Biroului Politic Național al PSD a început luni, 21 septembrie, la ora 11:00, iar discuțiile au durat aproape două ore. În paralel, partidele din guvernul interimar — PNL, USR și UDMR — le-ar fi propus social-democraților să stea un an în opoziție, urmând să revină ulterior la guvernare printr-o rotativă, conform informațiilor din articol. Fifor îl acuză pe premierul desemnat că își reduce singur șansele de a obține voturile PSD, invocând lipsa unui dialog și un discurs politic ostil la adresa partidului. „Nu poți avea drept program politic «jos PSD», să ataci PSD de dimineața până seara, iar apoi să faci apel la «responsabilitate» și «stabilitate» când ai nevoie de voturile noastre.” Anticipatele, folosite ca argument în interiorul PSD În același mesaj, deputatul PSD susține că partidului i-ar fi „fluturată” amenințarea alegerilor anticipate, dar afirmă că acest scenariu ar fi preferabil votării unui guvern cu politici considerate greșite, chiar dacă „nu reprezintă scenariul ideal într-un moment economic atât de dificil”. „Mai bine ne întoarcem la votul românilor decât să votăm împotriva lor.” Fifor își încheie postarea reluând întrebarea atribuită și președintelui PSD, Sorin Grindeanu: dacă Siegfried Mureșan schimbă politicile guvernului anterior sau le continuă. Potrivit articolului, Grindeanu nu făcuse încă declarații pe acest subiect la momentul publicării. [...]
PSD riscă să blocheze rapid învestirea premierului desemnat Siegfried Mureșan , după ce secretarul general al partidului, Claudiu Manda , a anunțat că va vota împotriva susținerii acestuia în ședința conducerii de luni, potrivit HotNews . Miza imediată este aritmetica parlamentară: pentru învestire sunt necesare 233 de voturi, iar poziția PSD poate decide dacă noul guvern trece sau nu de vot. Nicușor Dan l-a desemnat joi pe eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, propunerea PNL–USR–UDMR, pentru funcția de prim-ministru. PSD își discută poziția luni, de la ora 11:00, în Biroul Permanent Național. De ce spune Manda că PSD nu ar trebui să îl susțină Manda a declarat duminică seară, la Antena 3, că va vota împotriva susținerii lui Mureșan, argumentând că acesta ar urma să continue politicile fostului premier Ilie Bolojan. „Eu o să votez ca PSD să nu se alăture acestui demers și să voteze un guvern Siegfried Mureșan (...) își propune să continue politicile domnului Bolojan, deci avem de-a face doar cu un alt Bolojan, ceva mai tânăr.” Întrebat despre afirmația lui Mureșan că ar păstra direcția liderului PNL, Manda a răspuns: „Păi, de-aia l-am dat jos pe Bolojan.” În același context, liderul PSD a susținut că partidul își dorește o schimbare de direcție, criticând abordarea pe care o asociază cu „tăieri” și „măriri de taxe”. El a spus că, dacă Mureșan păstrează această direcție, „nici nu cred că ar trebui să ne caute”. Ce scenariu avansează PSD pentru o majoritate alternativă Manda a afirmat că nu crede că PSD va reveni asupra rezoluției potrivit căreia nu votează un guvern din care nu face parte. În același timp, a descris cum ar vedea o majoritate „în jurul PSD”, în condițiile pragului de 233 de voturi pentru învestire: PSD; minoritățile naționale (o parte dintre ele); partide mici și parlamentari neafiliați; posibil UDMR; „posibili parlamentari” care ar putea vota inclusiv din PNL și USR, potrivit lui Manda. Rămâne de văzut dacă poziția exprimată de Manda va fi împărtășită de majoritatea conducerii PSD în ședința de luni și dacă tabăra care îl susține pe Mureșan poate strânge voturile necesare fără social-democrați. [...]
PSD avertizează că un calendar de anticipate ar prelungi blocajul guvernamental și ar amplifica presiunea financiară , inclusiv prin reacția agențiilor de rating, potrivit declarațiilor secretarului general al partidului, Claudiu Manda , relatate de Mediafax . El susține că social-democrații „nu se tem” de alegeri anticipate, dar spune că acestea nu ar rezolva situația politică și ar veni cu costuri. Manda a afirmat, duminică seară, într-o intervenție la Antena 3 CNN, că anticipate nu pot fi organizate mai devreme de șase luni. În acest interval, avertizează el, România ar rămâne „tot fără guvern”, iar agențiile de rating ar pune presiune pe autorități pe fondul lipsei unor decizii bugetare, inclusiv rectificare și buget. De ce contează: riscul de costuri bugetare și măsuri „populiste” În scenariul anticipatelor, Manda anticipează o perioadă în care Parlamentul ar putea deveni teren pentru inițiative cu impact bugetar, lansate în logica de campanie. „Și atunci ne vom trezi cu tot felul de măsuri populiste în Parlament. Fiecare le pune pe masă cu speranța că ceilalți nu le va vota, dar ei să puncteze în fața populației.” El a adăugat că astfel de propuneri ar putea ajunge totuși să fie votate, caz în care „cineva trebuie să plătească aceste costuri”. În final, Manda a pus această posibilă notă de plată pe seama „încăpățânării domnului Bolojan”, dacă se ajunge la anticipate. Estimări politice: PSD „pe trend crescător”, USR „în scădere” Pe fondul discuțiilor despre anticipate, Manda a invocat și o evaluare bazată pe sondaje (fără a indica un institut sau date concrete), susținând că PSD ar fi pe un trend de creștere și „ia mai mult”. În aceeași logică, el a avansat următoarele estimări: „zona suveranistă” (POT, SOS și AUR) ar rămâne „cam la aceleași procente”; PSD ar avea „ceva mai mult”; USR ar fi „în scădere, undeva la 9-7-8%”; PNL „s-a umflat un pic”, dar ar fi din nou în scădere și „s-ar putea să ia sub 14%”; UDMR „își păstrează scorul”. Manda a mai spus că, în ipoteza anticipatelor, nici suveraniștii nu ar depăși 50% din mandate pentru a guverna singuri, în timp ce „forțele pro-occidentale” ar rămâne peste 50%, „ceea ce au și acum”. De ce ar dura șase luni: argumentul diasporei Unul dintre motivele invocate pentru calendarul de minimum șase luni este organizarea votului în diaspora, Manda menționând necesitatea trimiterii plicurilor cu buletinele de vot. În ansamblu, mesajul PSD, așa cum reiese din declarațiile lui Manda, combină disponibilitatea de a intra în anticipate cu avertismentul că procesul ar prelungi incertitudinea politică și ar putea genera presiuni suplimentare asupra finanțelor publice. [...]
AUR își reafirmă sprijinul pentru Călin Georgescu , în timp ce acesta este audiat la DIICOT , o poziționare care mută presiunea politică dinspre ancheta penală spre disputa mai largă privind „criza politică”, potrivit Agerpres . Purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu, a declarat luni, la Parlament, că formațiunea „nu s-a dezis și nu se dezice” de Călin Georgescu și că îl susține „fără niciun fel de pas în spate”. În intervenția sa, Avrămescu a invocat ceea ce numește „abuz” și „dictatură”, susținând că, în ultimii doi ani, Georgescu ar fi fost chemat repetat la Parchet și plasat sub control judiciar. AUR cere mutarea discuției de la dosar la „criza politică” Avrămescu a susținut că atenția publică ar trebui să se concentreze pe „criza politică” și nu pe subiecte pe care le consideră secundare, afirmând că „nu de scenarită are nevoie România”. El a cerut explicații și din partea PNL, PSD și USR „cu privire la criza politică”, criticând faptul că, în opinia sa, se discută mai mult despre cazul Georgescu decât despre un program de guvernare sau soluții pentru ieșirea din criză. Context: audiere la DIICOT într-un dosar de înșelăciune Fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a fost adus luni la sediul central al DIICOT pentru a fi audiat într-un dosar de înșelăciune. Conform informațiilor transmise, Georgescu a fost ridicat din trafic luni dimineața, dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde au avut loc percheziții, iar ulterior, în jurul orei 15:00, a fost dus la DIICOT, după ce procurorii au stat peste șase ore la domiciliul său. [...]
Rezultatele slabe ale CDU în Berlin și Mecklenburg-Pomerania Occidentală cresc presiunea politică asupra cancelarului Friedrich Merz , într-un moment în care AfD își consolidează avansul în estul Germaniei, potrivit Mediafax . Primele estimări și actualizări din seara alegerilor indică un risc fără precedent pentru CDU: coborârea sub pragul de 5% într-un land, ceea ce ar însemna ieșirea din parlamentul regional. Mecklenburg-Pomerania Occidentală: CDU, la limita pragului electoral În Mecklenburg-Pomerania Occidentală, cele mai recente estimări Infratest dimap (ARD) și Forschungsgruppe Wahlen (ZDF) creditează CDU cu 4,9%, sub pragul de 5% necesar intrării în parlamentul regional. Ar fi, potrivit materialului, cel mai slab rezultat din istoria partidului la alegeri regionale de la înființarea Republicii Federale Germania; în 2021, CDU obținuse 13%. În același land, AfD este dată pe primul loc în estimări, cu 38,3%, urmată de SPD cu 35,4%. Die Linke ar avea 6,5%, iar Verzii 5,5%. Într-o altă actualizare din seară, AfD este creditată cu 37%, iar SPD cu 35,5%, diferența fiind de 1,5 puncte procentuale. Berlin: Die Linke pe primul loc, SPD cade la 12% La Berlin, primele estimări după închiderea urnelor o plasează pe Die Linke pe primul loc, cu 24,5% din voturi, cu peste 12 puncte procentuale peste rezultatul din 2023. CDU este pe locul al doilea, cu 20%, urmată de AfD (16%) și Verzi (15%). SPD, care guvernează în prezent în coaliție cu CDU în capitală, ajunge la 12%. Potrivit primei proiecții a mandatelor citate de Mediafax, Die Linke ar obține 42 de locuri, CDU 34, AfD 27, Verzii 26, SPD 21, iar BSW nouă. FDP ar rămâne sub prag, cu 2,5%. Reacții: Merz vorbește despre „dezastru”, SPD admite probleme de comunicare Friedrich Merz a calificat rezultatul din Mecklenburg-Pomerania Occidentală drept un eșec major pentru partid. „Rezultatul din Mecklenburg-Pomerania Occidentală nu poate fi cosmetizat. Este un dezastru.” Merz a spus că CDU a fost „strivit” de polarizarea dintre SPD și AfD. Din partea SPD, vicecancelarul Lars Klingbeil a recunoscut că guvernul nu a reușit să convingă populația de efectele reformelor. „Nu am reușit să explicăm reformele astfel încât oamenii să vadă că lucrurile se schimbă.” De ce contează: test politic pentru guvernul federal și pentru autoritatea lui Merz Deși în cele două landuri trăiește aproximativ 6% din populația Germaniei, scrutinurile au devenit un test pentru guvernul federal și pentru poziția lui Merz în propriul partid, pe fondul scăderii puternice a sprijinului pentru CDU și pentru cancelar. Materialul notează că, înainte de alegeri, unele sondaje indicau o rată de aprobare pentru Merz de până la 14% la nivel național și valori de o singură cifră în unele landuri estice. Totodată, un sondaj INSA menționat arăta că 78% dintre respondenți nu îl mai consideră potrivit pentru funcția de cancelar. În paralel, AfD continuă să crească și la nivel național, fiind plasată în sondaje între 27% și 29%, în timp ce CDU/CSU ar fi între 18% și 20%, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: rezultate finale și posibile tensiuni interne în CDU Estimările prezentate sunt exit-poll-uri și proiecții, iar rezultatele finale pot diferi. Totuși, un scor foarte slab al CDU, mai ales dacă se confirmă ieșirea din parlamentul regional în Mecklenburg-Pomerania Occidentală, ar putea amplifica presiunea internă asupra lui Merz. Mediafax arată că în presa germană au reapărut scenarii privind o eventuală înlocuire a cancelarului, fiind vehiculate nume precum Hendrik Wüst și Markus Söder, deși conducerea CDU îl susține oficial, iar schimbarea unui cancelar presupune mecanisme politice și parlamentare complexe. [...]
