Știri
Știri din categoria Politică
Sorin Grindeanu susține că documentul invocat nu aprobă vânzarea companiilor de stat, ci descrie pași tehnici și filtre pentru o eventuală listare la bursă, în contextul unui jalon din PNRR, potrivit Mediafax.
Replica liderului PSD vine după ce vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a publicat un document despre care afirmă că ar arăta că, anul trecut, Grindeanu – atunci ministru al Transporturilor – ar fi avizat listarea la bursă a mai multor companii de stat, între care TAROM, Compania Națională Aeroporturi București, Aeroportul Timișoara, Administrația Porturilor Maritime și Carpatica Feroviar.
Grindeanu spune că acuzațiile sunt „greșite” și că documentul nu aprobă vânzarea companiilor de stat. Într-o postare pe Facebook, el afirmă că Gheorghiu ar fi confundat „propunerea” cu „aprobarea” și susține că memorandumul ar fi fost inițiat de Mihnea Claudiu Drumea, despre care spune că este coleg de partid cu Ilie Bolojan.
În explicațiile sale, Grindeanu afirmă că documentul are „trei liste distincte”, nu una singură:
Liderul PSD mai susține că TAROM, Compania Națională Aeroporturi București și Aeroportul Timișoara nu se regăsesc în lista finală și că mai multe entități (CEC Bank, Poșta Română, Loteria, ROMGAZ, ELCEN, CNAIR, Salrom, Eximbank) ar fi fost „propuneri respinse”.
Grindeanu afirmă că avizul său a vizat „un memorandum tehnic” care analizează cadrul legal pentru o eventuală listare, inventariază propuneri, le filtrează și propune o listă scurtă Guvernului. El insistă că „listare la bursă” nu înseamnă automat „vânzarea companiei” și enumeră mecanisme precum majorarea de capital cu aport privat (cu statul rămas acționar majoritar) sau vânzarea unor pachete minoritare.
Totodată, Grindeanu leagă discuția de „Jalonul 443” din PNRR, care ar viza „cel puțin 3 companii de stat listate / de tip lease / restructurate” în energie și transporturi, și susține că acesta ar fi o obligație asumată de România și o condiție pentru aderarea la OCDE în 2026.
În argumentația sa, el mai afirmă că memorandumul nu ar promova o privatizare rapidă și indică exemple din document privind condiționări și avize suplimentare (inclusiv CSAT și hotărâre de guvern separată pentru anumite societăți considerate strategice).
Recomandate
PSD leagă legea salarizării de 700 mil. euro (aprox. 3,5 mld. lei) prinși în buget , iar Sorin Grindeanu susține că adoptarea actului ar trebui tratată ca o prioritate pentru a nu periclita aceste venituri, potrivit News . Declarațiile au fost făcute după ședința conducerii PSD, în contextul discuțiilor despre o posibilă nominalizare a lui Grindeanu pentru funcția de premier. El a spus că a fost mandatat de colegi ca, în cazul în care va fi desemnat, să își formeze echipa „sigur” cu membri PSD, „dar nu există o restricție” din acest punct de vedere. Miza bugetară invocată: 700 mil. euro la venituri, costuri „viitoare” la cheltuieli Grindeanu a argumentat că PSD își dorește aprobarea legii salarizării și a respins calculele care compară direct pierderea de 700 milioane de euro cu un „cost minim” de 8 miliarde (fără a preciza moneda), susținând că acestea ar fi costuri viitoare, în timp ce suma de 700 milioane de euro este deja inclusă la venituri în bugetul pe anul în curs. „Noi ne dorim să aprobăm legea salarizării. Haideți să fim corecți, pentru că vorbim de 700 de milioane de euro, care sunt calculați în acest buget, pe anul acesta, la venituri.” Presiune de calendar pentru PNRR și ținte asumate Liderul PSD a mai spus că, indiferent de guvern, în două luni ar trebui făcute lucruri pe care guvernele anterioare le-au făcut în aproape cinci ani, dacă obiectivul este atragerea unei părți cât mai mari din fondurile prinse în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). În cazul în care PSD va asigura guvernarea, Grindeanu a indicat că ținta este atingerea cât mai multor obiective din PNRR, iar în acordul politic ar urma să fie incluse și OCDE, SAFE și angajamentele financiare. Întrebat despre liberalii aflați pe lista exclușilor din PNL și o eventuală cooptare, Grindeanu a spus că îi cunoaște pe „aproape toți”, îi consideră „oameni remarcabili”, dar „nu cred că se pune problema în acest moment, în acest fel”. [...]
Președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor să închidă în două zile negocierile pentru un guvern minoritar pro-occidental , într-un calendar accelerat care ar trebui să ducă rapid la desemnarea premierului și la ieșirea din blocajul politic, potrivit Adevărul . Șeful statului a spus miercuri seară că discuțiile de până acum au conturat deja direcția: o „guvernare pro-occidentală, minoritară”, susținută în Parlament de partide care, cel puțin în această etapă, își asumă sprijinul fără a intra la guvernare. Președintele a insistat că procesul trebuie finalizat rapid, afirmând că speră ca actorii politici „să fie serioși să încheiem cât mai curând”. Termen-limită: vineri, cu „concluziile” la Cotroceni Întrebat când ar putea fi desemnat premierul, Nicușor Dan a indicat un termen scurt pentru clarificarea pozițiilor: „Ar trebui ca mâine să discute ei între ei și vineri să vină la mine cu concluziile.” Întrebat dacă desemnarea ar putea avea loc în weekend, președintele a evitat să avanseze un calendar, rezumând poziția la: „Haideți să vedem ce agreează partidele”. Ce opțiuni sunt pe masă și unde se blochează negocierile Contextul este eșecul învestirii cabinetului Veștea și reluarea consultărilor de la Cotroceni. În acest moment, rămân în discuție două scenarii principale: Guvern minoritar condus de PSD , sprijinit în Parlament de PNL, USR și UDMR; Guvern cu PNL în poziție de forță , cu PSD în rol de susținător extern, variantă care, potrivit materialului, a fost respinsă luni seara de Sorin Grindeanu . Miercuri, 24 iunie, Biroul Permanent Național al PSD s-a reunit online și a decis să îl susțină pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier. Într-o declarație citată, Grindeanu a susținut că PSD își dorește autonomie pe programul de guvernare și a respins „pactul pe funcții”, invocând ca obiective „relansarea economică” și recâștigarea încrederii în clasa politică. Dinspre PNL, europarlamentarul Siegfried Mureșan (vicepreședinte al partidului) a transmis că liberalii ar putea vota un guvern condus de Grindeanu doar în schimbul unor angajamente ferme privind deficitul și reformele, însă PNL ar rămâne în opoziție și ar „monitoriza strict” deciziile viitorului executiv. În paralel, USR a venit cu o propunere de depășire a crizei: ministrul Apărării, Radu Miruță , a vorbit despre o rotație între două formule de guvernare minoritară (una PNL–USR–UDMR și una PSD monocolor). PSD a reacționat dur, acuzând USR că „sabotează” formarea guvernului și calificând ideea „rotativei” drept „un tertip meschin”. De ce contează: presiune pe un acord minim pentru guvernare Calendarul impus de președinte mută presiunea pe partide să livreze rapid un acord funcțional, chiar și în formula unui guvern minoritar, într-un moment în care sprijinul parlamentar pare condiționat de angajamente pe deficit și reforme, iar negocierile sunt tensionate de dispute privind arhitectura guvernării. Următorul reper este întâlnirea de vineri, când partidele ar urma să vină la Cotroceni cu o poziție comună sau, cel puțin, cu concluzii care să permită pasul următor în desemnarea premierului. [...]
Sorin Grindeanu condiționează preluarea mandatului de premier de o reducere a structurii politice din Guvern , spunând că nu ar numi vicepremieri – „poate, maxim unul” – și că ar limita și numărul secretarilor de stat, potrivit news . Declarația vine în contextul discuțiilor despre formarea unei echipe guvernamentale, Grindeanu respingând explicit scenariul cu „cinci vicepremieri”. El a formulat poziția ca un principiu de organizare: mai puține funcții de vârf, pentru o coordonare mai simplă. „Dacă voi primi mandatul de prim-ministru, vă anunţ că nu voi avea niciun vicepremier. Nu cinci, niciunul.” Ulterior, liderul PSD a nuanțat, indicând că ar putea accepta totuși un singur vicepremier. Argumentul operațional: mai puțini secretari de stat Pe lângă vicepremieri, Grindeanu a indicat că ar reduce și numărul secretarilor de stat, invocând experiența de la Ministerul Transporturilor, pe care îl descrie ca fiind unul dintre cele mai mari din Guvern, cu „peste cincizeci de autorități” în coordonare. În acest cadru, spune că s-a putut lucra eficient cu mai puțini secretari de stat decât existau la un moment dat. Concret, el a comparat situația din Transporturi – unde a avut „patru” sau „cinci” secretari de stat – cu o variantă pe care o consideră suficientă pentru funcționare: „doi, maxim trei”. Ce urmează Declarațiile sunt condiționate de primirea mandatului de prim-ministru. În lipsa altor detalii în materialul citat, nu este clar care ar fi calendarul sau forma finală a negocierilor politice și nici cum s-ar traduce aceste intenții în organigrama viitorului Executiv. [...]
În plină criză politică, președintele Nicușor Dan pleacă joi în Polonia , unde participă la Summitul Flancului Estic , într-un moment în care la București încă nu există o formulă de guvernare conturată, potrivit HotNews . Conform agendei publicate de Administrația Prezidențială , șeful statului va lua parte la summit începând cu ora 13:30, la Artus Court – Primăria Gdansk. La ora 15:00 sunt programate declarații de presă comune cu liderii prezenți. După summit, la ora 16:30, Nicușor Dan are programată o întâlnire cu Lech Wałęsa, fost președinte al Republicii Polone, la Centrul European Solidaritatea din Gdansk. Context: blocaj politic la București și presiune pentru un guvern „funcțional” Deplasarea are loc pe fondul unei crize politice prelungite în România. HotNews amintește că guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, premierul desemnat Eugen Tomac și-a depus mandatul, iar ulterior președintele l-a nominalizat pe liberalul Adrian Veștea fără consultarea PNL; cabinetul propus de Veștea a fost respins la vot în plenul reunit al Parlamentului. Marți, președintele a avut consultări de peste șase ore cu toate partidele și grupurile parlamentare, fără a face o nouă nominalizare de premier. În schimb, a indicat drept „varianta care pare să se contureze” un „guvern politic minoritar” și a cerut partidelor un „ritm accelerat”, invocând „urgența” instalării unui guvern „funcțional”. Ce opțiuni sunt pe masă În acest moment, președintele așteaptă propuneri pentru un guvern minoritar, fie: format din PSD, fie format din PNL, USR și UDMR. Miercuri, Biroul Permanent al PSD a decis în unanimitate să-l propună pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier și să formeze o echipă de negociere pentru un acord politic. Separat, liderii PNL, USR și UDMR au discutat strategia, iar potrivit informațiilor HotNews, USR a propus ideea unei „rotative”: mai întâi o guvernare minoritară a celor trei formațiuni de dreapta, urmată de un executiv monocolor PSD. [...]
PSD își asumă guvernarea și îl validează pe Sorin Grindeanu ca propunere de premier , într-un scenariu de guvern minoritar, decizie care repoziționează negocierile pentru formarea Executivului și pune presiune pe partidele care ar urma să asigure voturile de învestitură, potrivit news . Conducerea PSD l-a votat „în unanimitate” pe Sorin Grindeanu pentru poziția de premier, „în varianta unui guvern minoritar PSD”, conform unor surse din partid citate de publicație. Tot în unanimitate, Biroul Politic Național a decis ca PSD „să-și asume răspunderea guvernării”, iar președintele partidului să fie propunerea de prim-ministru, a anunțat Grindeanu. Ce schimbă decizia PSD în ecuația formării guvernului Validarea internă a lui Grindeanu fixează o opțiune explicită: PSD își asumă conducerea guvernării și mizează pe o formulă minoritară, care ar necesita sprijin parlamentar din afara partidului pentru a trece de votul de învestitură. Decizia vine după consultările de la Cotroceni de „în urmă cu o zi”, când Grindeanu a spus că PSD este gata să își asume guvernarea, inclusiv funcția de premier. În același context, el a afirmat că PSD nu susține un guvern cu AUR. Poziția PNL: „pact pentru România” până la finalul anului După consultările de la Palatul Cotroceni, președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat că PNL vede drept „realistă” o formulă de guvern investit pe baza unui acord – un „pact pentru România” – valabil până la sfârșitul anului și semnat de forțele politice. Bolojan a indicat două variante: fie un guvern minoritar PSD, fie un guvern „în jurul PNL-USR-UDMR”, cu angajamentul de a vota un guvern minoritar. [...]
UDMR vede un guvern PSD ca opțiune „implicită” după eșecul negocierilor PNL, iar linia roșie rămâne excluderea AUR , potrivit Mediafax . Kelemen Hunor spune că „prima șansă” de a forma guvernul aparține PSD, pe fondul refuzului anunțat de social-democrați de a susține un cabinet minoritar PNL–USR–UDMR. Declarațiile vin după ce Adrian Veștea nu a reușit să obțină o majoritate, iar Sorin Grindeanu a transmis că PSD nu va susține varianta unui guvern minoritar format de PNL, USR și UDMR. În această logică, liderul UDMR afirmă că, dacă acea opțiune este exclusă, „nu rămâne o altă variantă decât PSD”. Miza: stabilitate pentru dosarele economice și bugetare Kelemen Hunor leagă discuția despre formula de guvern de o listă de priorități care, în opinia sa, cer un executiv funcțional: PNRR , SAFE, OECD, bugetul pe anul viitor și „tot ce înseamnă o stabilitate economică și bugetară”. El folosește o metaforă pentru perioada următoare, spunând că un astfel de guvern ar trebui să primească „motorină” ca să poată parcurge distanța „din iunie până februarie, anul viitor”. „Pact” fără AUR și critica la adresa lui Veștea Întrebat despre un posibil pact între partide, Kelemen Hunor spune că, din punctul său de vedere, acesta nu ar trebui să includă AUR și adaugă că îl vede și pe președintele României, Nicușor Dan, pe aceeași „linie roșie”. În același registru, el afirmă că și liderul PSD, Sorin Grindeanu, ar avea această limită. În ceea ce privește demersul lui Adrian Veștea de a negocia susținerea AUR în Parlament, Kelemen Hunor îl califică drept „o greșeală fulminantă” și susține că Veștea „n-a înțeles” liniile roșii. Liderul UDMR descrie această decizie ca un pas care „banalizează răul” și echivalează cu „trecerea Rubiconului”, adăugând că nu a existat un gest „atât de evident” nici în perioada în care PRM era puternic. Ce urmează Din informațiile prezentate, discuția politică se mută spre scenariul în care PSD ar avea prima șansă să încerce formarea guvernului, în timp ce includerea AUR este tratată de UDMR drept o limită de netrecut în negocieri. Sursa nu oferă un calendar al consultărilor sau detalii despre o formulă concretă de majoritate. [...]
