Știri
Știri din categoria Politică
Sorin Grindeanu susține că documentul invocat nu aprobă vânzarea companiilor de stat, ci descrie pași tehnici și filtre pentru o eventuală listare la bursă, în contextul unui jalon din PNRR, potrivit Mediafax.
Replica liderului PSD vine după ce vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a publicat un document despre care afirmă că ar arăta că, anul trecut, Grindeanu – atunci ministru al Transporturilor – ar fi avizat listarea la bursă a mai multor companii de stat, între care TAROM, Compania Națională Aeroporturi București, Aeroportul Timișoara, Administrația Porturilor Maritime și Carpatica Feroviar.
Grindeanu spune că acuzațiile sunt „greșite” și că documentul nu aprobă vânzarea companiilor de stat. Într-o postare pe Facebook, el afirmă că Gheorghiu ar fi confundat „propunerea” cu „aprobarea” și susține că memorandumul ar fi fost inițiat de Mihnea Claudiu Drumea, despre care spune că este coleg de partid cu Ilie Bolojan.
În explicațiile sale, Grindeanu afirmă că documentul are „trei liste distincte”, nu una singură:
Liderul PSD mai susține că TAROM, Compania Națională Aeroporturi București și Aeroportul Timișoara nu se regăsesc în lista finală și că mai multe entități (CEC Bank, Poșta Română, Loteria, ROMGAZ, ELCEN, CNAIR, Salrom, Eximbank) ar fi fost „propuneri respinse”.
Grindeanu afirmă că avizul său a vizat „un memorandum tehnic” care analizează cadrul legal pentru o eventuală listare, inventariază propuneri, le filtrează și propune o listă scurtă Guvernului. El insistă că „listare la bursă” nu înseamnă automat „vânzarea companiei” și enumeră mecanisme precum majorarea de capital cu aport privat (cu statul rămas acționar majoritar) sau vânzarea unor pachete minoritare.
Totodată, Grindeanu leagă discuția de „Jalonul 443” din PNRR, care ar viza „cel puțin 3 companii de stat listate / de tip lease / restructurate” în energie și transporturi, și susține că acesta ar fi o obligație asumată de România și o condiție pentru aderarea la OCDE în 2026.
În argumentația sa, el mai afirmă că memorandumul nu ar promova o privatizare rapidă și indică exemple din document privind condiționări și avize suplimentare (inclusiv CSAT și hotărâre de guvern separată pentru anumite societăți considerate strategice).
Recomandate
Un document invocat în disputa politică reaprinde tema listării companiilor de stat, legată de PNRR și OCDE. Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a publicat, potrivit Agerpres , un document despre care spune că arată că Sorin Grindeanu , ca ministru al Transporturilor, a avizat anul trecut listarea la bursă a unor companii de stat, deși PSD a susținut recent moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan, pe fondul criticilor privind „vânzarea” activelor statului. Gheorghiu afirmă că documentul ar conține „lista de companii, argumentație, calendar, plan de acțiune” și că a verificat autenticitatea acestuia, primind confirmarea că este original. În mesajul publicat pe Facebook, ea susține că Grindeanu ar fi avizat listarea la bursă a unor companii precum TAROM, Compania Națională Aeroporturi București, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime S.A., Societatea Carpatica Feroviar România S.A. și Aeroportul Internațional Timișoara „Traian Vuia”. De ce contează: listarea, prinsă între angajamente externe și cost politic intern În același mesaj, Oana Gheorghiu leagă listarea companiilor de stat de angajamentele României, indicând că documentul ar menționa recomandări ale OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) și obiective asumate prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), inclusiv necesitatea atingerii „jalonului 443”. Tot ea enumeră pași administrativi care ar fi necesari pentru astfel de operațiuni: selectarea unor intermediari autorizați, adoptarea de hotărâri de guvern și pregătirea ofertelor publice. Pe lista de companii „propuse” în document, potrivit vicepremierului interimar, ar mai figura și CEC Bank, Poșta Română, Loteria Română, Imprimeria Națională, Eximbank, Romarm, Cuprumin, Salrom, ROMGAZ S.A., OIL Terminal S.A., Complexul Energetic Oltenia, ELCEN, CNAIR, Uzina Termoelectrică Midia și Societatea Națională a Apelor Minerale. Context: Guvernul Bolojan a căzut după moțiunea PSD-AUR-PACE Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți, după adoptarea moțiunii de cenzură inițiate de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România, intitulată „STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului!”. În acest context, Gheorghiu susține că demiterea Guvernului ar fi avut ca miză oprirea listării companiilor de stat, iar documentul publicat ar arăta o poziție anterioară diferită a lui Sorin Grindeanu, care este, potrivit ei, propunerea PSD pentru funcția de prim-ministru. [...]
PSD își închide opțiunile de guvernare cu AUR , după ce Sorin Grindeanu a exclus atât susținerea unui premier propus de AUR, cât și varianta în care PSD ar sprijini din Parlament un guvern minoritar, potrivit news.ro . Poziționarea restrânge spațiul de negociere pentru formarea unei majorități și indică limitele pe care PSD spune că nu le va depăși în actualul context politic. Declarațiile au fost făcute miercuri, într-o intervenție la Euronews, unde liderul PSD a spus că excluderea unei colaborări cu AUR nu este una de moment, ci o linie menținută și anterior. Linia roșie: fără premier AUR și fără sprijin pentru guvern minoritar Grindeanu a comentat și anunțul AUR potrivit căruia partidul își dorește funcția de prim-ministru. Întrebat dacă există un scenariu în care PSD ar susține un premier de la AUR, răspunsul său a fost negativ. Totodată, el a respins explicit și o altă formulă vehiculată frecvent în negocierile politice: un guvern minoritar (un executiv fără majoritate parlamentară proprie) susținut punctual sau printr-un acord de sprijin din Parlament. „Am exclus această variantă, nu doar să fie parte a unui guvern minoritar, Partidul Social-Democrat, nici măcar varianta prin care PSD susţine un guvern minoritar nu este una pe care în acest moment să o putem accepta.” Anticipatele, condiționate de Constituție și de decizia președintelui În ceea ce privește alegerile anticipate, Grindeanu a invocat pașii prevăzuți de Constituție: ar trebui să cadă trei guverne, iar ulterior președintele să dizolve Parlamentul și să convoace alegeri. Liderul PSD a susținut că, din moment ce președintele ar fi exclus public scenariul anticipatelor, acestea „nu pot avea loc”, subliniind că nu este vorba doar de un „joc parlamentar”, ci de o decizie care depinde de șeful statului. [...]
PSD cere o ieșire rapidă din criza politică, dar evită să spună ce formulă de guvernare susține , iar disputa cu PNL se mută pe tema „blocajelor” din negocieri, potrivit Mediafax . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a declarat în emisiunea „Ai aflat!”, moderată de Ionuț Cristache, că social-democrații susțin o soluție rapidă pentru depășirea impasului, „indiferent de formula” care va rezulta din consultările dintre partide. În același timp, liderul PSD a susținut că PSD „nu a impus condiții” în negocieri și a indicat alte formațiuni drept responsabile pentru blocaj. „PSD-ul este susținătorul unei rezolvări rapide. Alții au impus, noi n-am impus.” Întrebat ce înseamnă concret „soluția rapidă”, Grindeanu nu a indicat explicit o variantă de guvernare, dar a spus că impasul ar fi fost generat de „îngrădiri” stabilite de ceilalți actori politici. „Unii au impus și au făcut anumite îngrădiri care duc la blocaj. Ei ar trebui să fie cei care răspund cum văd acest viitor.” Miza: cine își asumă deblocarea negocierilor În contextul reacțiilor din PNL după votul moțiunii, Grindeanu a afirmat că deciziile luate imediat după rezultat au fost „la emoție”, sub presiunea scorului din Parlament. El a menționat că moțiunea a trecut cu 281 de voturi, despre care a spus că ar reprezenta cel mai mare număr de voturi care a dus la aprobarea unei moțiuni. „Lucrurile ieri au fost și decizii luate la emoție, sub presiune, sub acel scor copleșitor de la moțiune.” Atac direct la Ilie Bolojan În același dialog, liderul PSD l-a acuzat pe Ilie Bolojan că ar fi principalul obstacol în formarea unei soluții politice. „Din punctul meu de vedere, este cel care blochează în acest moment absolut tot. Ceea ce nu e normal.” Grindeanu a mai spus că tentative similare de concentrare a influenței politice „nu au avut o finalitate bună pentru România și pentru români”, fără a detalia la ce episoade se referă. Ce urmează Din declarațiile citate de Mediafax nu rezultă ce formulă de guvernare ar susține PSD sau ce condiții ar accepta în mod concret. Mesajul central rămâne presiunea publică pentru o închidere rapidă a negocierilor, concomitent cu transferul responsabilității pentru blocaj către ceilalți actori politici, în special către liderul PNL Ilie Bolojan. [...]
PSD își fixează condițiile pentru o nouă majoritate pro-europeană, iar numele avansat pentru premier este Sorin Grindeanu , dacă partidul va fi invitat să preia șefia Guvernului, potrivit Agerpres . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda , a spus miercuri, la Palatul Parlamentului, că social-democrații ar prefera ca viitorul premier să fie propus de PNL „pe restul de un an de zile”, în scenariul refacerii unei „construcții pro-europene”. În același timp, el nu a exclus varianta în care PSD ar da prim-ministrul. În acest caz, Manda a indicat explicit numele pe care PSD l-ar propune: Sorin Grindeanu. Ce transmite PSD în negocierile pentru Guvern Din declarațiile lui Manda rezultă două mesaje-cheie pentru discuțiile privind formarea unei noi majorități: prima opțiune a PSD este ca PNL să propună premierul pentru încă un an ; dacă PSD va fi invitat să dea premierul , partidul „nu fuge de responsabilitate”, iar propunerea ar fi Sorin Grindeanu . Poziția față de un posibil premier Cătălin Predoiu Întrebat dacă o opțiune de premier pentru PSD ar fi și Cătălin Predoiu, Manda a evitat să se pronunțe pe nume înainte ca PNL să ia o decizie. El a conturat însă profilul de premier pe care PSD l-ar accepta într-o formulă pro-europeană: un „prim-ministru de dialog”, care să înțeleagă „nevoile românilor” și faptul că, într-un guvern susținut în proporție importantă de un partid de stânga, ar trebui să existe și „măsuri de stânga”. Declarațiile vin în contextul discuțiilor despre refacerea coaliției de guvernare și despre arhitectura unei majorități pro-europene, cu miza imediată a stabilirii numelui de premier și a echilibrului politic din viitorul Executiv. [...]
PSD încearcă să refacă rapid o majoritate pro-europeană, mizând că refuzul PNL de a reveni la guvernare este temporar , după căderea guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură . Claudiu Manda , secretar general al PSD, susține, potrivit Antena 3 , că PSD are ca „primă opțiune” refacerea coaliției cu PNL, USR și UDMR, dar cu un alt premier. Manda a catalogat decizia PNL de a intra în opoziție drept una luată „la cald” și a indicat că social-democrații așteaptă ca liberalii „să se liniștească”, invocând precedente politice în care poziții ferme au fost ulterior schimbate. El a spus că, pentru „restul de un an de zile”, prima variantă ar fi ca PNL să vină cu o propunere pentru a continua guvernarea. Miza: evitarea unui blocaj politic după moțiune Contextul imediat este că guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, care a trecut cu 281 de voturi, în urma unei alianțe parlamentare PSD–AUR, conform relatării. În acest cadru, PSD încearcă să împingă negocierile spre o formulă de majoritate „pro-europeană”, în locul unor soluții de tip guvern minoritar sau aranjamente punctuale. Manda a respins explicit ideea unui „guvern de avarie” sprijinit de UDMR și minoritățile naționale, afirmând că PSD vede doar două scenarii: refacerea unei majorități pro-europene în Parlament, cu un alt premier; intrarea PSD în opoziție. Premierul, punctul de fricțiune În ipoteza în care PSD ar urma să dea premierul, Manda a spus că partidul nu „fuge” de această responsabilitate și că propunerea ar fi Sorin Grindeanu. În același timp, întrebat ce premier ar prefera PSD din partea PNL, Manda a indicat că social-democrații vor un premier „de dialog”, care să țină cont de „nevoile românilor” și de faptul că în guvern ar exista „aproape jumătate de susținere” din partea unui partid de stânga. PNL și USR își mențin refuzul PNL a votat, marți seară, intrarea în opoziție și menținerea rezoluției prin care exclude o nouă coaliție cu PSD, după ce guvernul a fost demis. Ilie Bolojan a declarat că decizia confirmă că PNL este „un partid cu demnitate” și a vorbit despre construirea „unui pol de modernizare”. Potrivit informațiilor prezentate, decizia din conducerea PNL ar fi fost luată după o ședință de patru ore, cu 50 de voturi pentru și 4 abțineri, „potrivit surselor din partid”. Și USR a anunțat că își menține decizia de a nu mai forma o majoritate guvernamentală cu PSD. Dominic Fritz a comunicat că partidul va propune PNL un acord politic pentru coordonarea pașilor următori și că a fost mandatat să poarte discuții cu Ilie Bolojan. Ce urmează Din informațiile disponibile, PSD condiționează reluarea formulei de guvernare de schimbarea premierului, în timp ce PNL și USR își reafirmă public trecerea în opoziție. Rămâne neclar, pe baza datelor din material, dacă și când ar putea începe negocieri efective pentru o nouă majoritate și cine ar avea mandatul formal de a propune o soluție de guvernare. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că nu a mai discutat cu președintele Nicușor Dan după moțiunea de cenzură , iar următorul pas instituțional rămâne convocarea consultărilor de la Cotroceni, esențiale pentru deblocarea crizei guvernamentale, potrivit Mediafax . Bolojan a afirmat că ultima discuție cu șeful statului a avut loc înaintea moțiunii de cenzură care a dus la căderea Guvernului și că, de atunci, nu a mai existat un contact direct. În același timp, el a indicat că urmează consultări în zilele următoare, fără să poată preciza o dată, întrucât nu a primit încă o convocare oficială. „Am vorbit cu dânsul înainte de moțiunea de cenzură și cu siguranță vor fi consultările în zilele următoare și vom discuta. De la moțiune până în momentul de față nu am discutat cu dânsul.” De ce contează: consultările de la Cotroceni, următoarea etapă pentru formarea unei majorități În lipsa unei comunicări post-moțiune între premierul interimar și președinte, calendarul consultărilor devine reperul imediat pentru clarificarea pașilor politici care urmează după căderea Guvernului. Bolojan a spus doar că „înțelege” că aceste discuții vor avea loc în zilele următoare, dar a subliniat că nu are, deocamdată, o confirmare formală. Poziționarea PNL după moțiune Bolojan a comentat și decizia conducerii PNL de a merge în opoziție, susținând că PSD ar fi provocat „în mod iresponsabil” criza politică. Totodată, el a afirmat că a avertizat de două ori PSD în legătură cu inițierea moțiunii de cenzură, pe care a descris-o drept un demers cu efecte politice negative. În material este menționată și o relatare Agerpres, care notează că Bolojan a făcut declarațiile la Antena 1 și a vorbit, în acest context, despre consecințele intrării PNL în opoziție, inclusiv pierderea funcțiilor ocupate prin numiri politice. [...]
