Știri
Știri din categoria Externe
Franța schimbă regulile pentru restituirea operelor de artă luate ilegal în perioada colonială, după ce Adunarea Națională a adoptat în unanimitate un proiect de lege care permite returnarea acestora prin decret guvernamental, fără a mai trece de fiecare dată printr-o lege separată, potrivit Agerpres. Măsura reduce semnificativ blocajele procedurale care au făcut până acum restituirile lente și dependente de calendarul parlamentar.
Un ultim vot pentru adoptarea definitivă este programat joi în Senat, după ce textul a făcut deja obiectul unui acord între deputați și senatori.
Elementul central al proiectului este trecerea de la restituiri „caz cu caz” prin legi dedicate la o procedură mai rapidă, în care executivul poate decide prin decret. În practică, asta ar urma să accelereze răspunsul Franței la cererile de restituire venite din state sau comunități de origine.
Legea-cadru introduce și un set de garanții procedurale, inclusiv:
Textul se aplică doar bunurilor dobândite între 1815 (începutul celui de-al doilea imperiu colonial francez) și 1972 (intrarea în vigoare a unei convenții UNESCO), limită salutată de partidul RN (Rassemblement national), care s-a opus extinderii intervalului, cerută de stânga.
RN a criticat însă lipsa unor condiții care să lege restituirile de garanții privind „buna conservare” a operelor. Potrivit ministrului culturii, Catherine Pégard, o astfel de condiționare – introdusă de deputați în primă lectură, dar retrasă în versiunea convenită cu Senatul – ar fi afectat suveranitatea statelor și ar fi slăbit dimensiunea simbolică a restituirilor.
Ministrul culturii a numit votul „istoric” și a legat proiectul de o promisiune făcută de președintele Emmanuel Macron în 2017, într-un discurs la Ouagadougou, adresat tineretului african. În același timp, proiectul este prezentat ca un instrument de „reînnoire a relațiilor” cu fostele colonii, într-un context în care Franța și-a diminuat influența în Africa, mai ales în Sahel, înaintea unui nou turneu african al lui Macron, care ar urma să înceapă sâmbătă.
Ecologiștii au salutat, la rândul lor, includerea unei noi misiuni pentru muzeele din Franța: cercetarea provenienței bunurilor din colecții, argumentând că fără această muncă nu pot fi formulate revendicări solide și cerând alocarea de fonduri pentru această activitate.
Recomandate
Ucraina vrea să trimită 25.000 de roboți tereștri pe prima linie până la jumătatea anului, dar planul depinde de rezolvarea comunicațiilor pe câmpul de luptă , o vulnerabilitate care poate bloca folosirea lor la scară mare, potrivit Antena 3 . Ținta declarată a armatei ucrainene este ca, până la finalul anului, 30% din trupe să fie formate din roboți, în condițiile în care dronele și platformele terestre sunt folosite tot mai des în luptele cu Rusia. Președintele Volodimir Zelenski a menționat inclusiv o operațiune în care forțele Kievului ar fi capturat o poziție rusească exclusiv cu ajutorul dronelor și roboților tereștri. Miza operațională: logistică și misiuni în creștere Datele prezentate indică o utilizare accelerată: roboții tereștri ucraineni ar fi efectuat peste 22.000 de misiuni de luptă în primele trei luni ale anului, iar doar în luna mai ar fi ajuns deja la 9.000 de misiuni. Obiectivul strategic al Kievului este să transfere către roboți o parte cât mai mare din logistica de pe front, inclusiv: transport de hrană; muniții; combustibil; evacuarea răniților. „Cea mai importantă și greu de rezolvat problemă”: comunicațiile Limitarea majoră este securizarea comunicațiilor, potrivit lui Serhii Beskrestnov , consilier al ministrului ucrainean al Apărării. Acesta spune că „platforma” (componenta fizică, hardware) nu este partea complicată, însă dificultatea apare când roboții sunt desfășurați în prima linie. „Cea mai importantă și mai greu de rezolvat problemă o reprezintă comunicațiile.” Concret, roboții pot pierde legătura cu centrul de comandă dacă este afectat un singur canal de comunicare, în special canalul „de control”, care monitorizează capacitatea de luptă a stației. Fără acest canal, robotul fie se oprește, fie intră într-o stare „necontrolabilă”, ceea ce îl scoate practic din misiune. De ce e mai dificil la sol decât în aer și ce urmează Spre deosebire de dronele aeriene, dronele terestre operează într-un mediu în care relieful poate ecrana mai des semnalul și legătura dintre robot și operator. În plus, militarii ucraineni încearcă să crească puterea semnalului și să îmbunătățească rezistența la bruiajul electronic activ al rușilor. Potrivit consilierului, până când problema comunicațiilor nu este rezolvată, roboții nu pot fi folosiți în operațiuni militare la scară mare — ceea ce pune sub semnul întrebării ritmul în care Ucraina își poate atinge țintele de desfășurare și de „robotizare” a frontului. [...]
Iranul introduce un permis de tranzit și un „coridor sigur” în Strâmtoarea Ormuz , o schimbare cu potențial direct asupra fluxurilor de energie și a costurilor de transport, într-un punct prin care trece o parte importantă din aprovizionarea globală cu petrol și gaze, potrivit Libertatea . Noul mecanism, anunțat marți seara de regimul de la Teheran, vine după ce președintele american Donald Trump a suspendat operațiunea de escortare a navelor comerciale pe această rută maritimă. Ce se schimbă pentru navele comerciale Conform sistemului descris, navele care vor să traverseze Strâmtoarea Ormuz ar urma să intre într-un proces de autorizare înainte de tranzit: vor primi un e-mail de la o așa-numită „Autoritate a Strâmtorii Golfului Persic”, cu reglementările în vigoare; vor obține un permis de tranzit înainte de traversare. În paralel, Marina Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice a transmis un avertisment navelor: singura rută considerată „sigură” este un coridor desemnat de Iran, iar în caz contrar acestea s-ar putea confrunta cu „măsuri”. Ce rămâne neclar Detaliile de funcționare ale mecanismului, reglementările concrete privind tranzitul și modul în care Iranul ar trata presupusele încălcări „rămân neclare”, relatează The New York Times, citat de Libertatea. Press TV susține că mecanismul este „deja operațional în Ormuz”. Context: blocadă, suspendarea escortării și reacția pieței Strâmtoarea Ormuz a fost „practic închisă” de Iran de la declanșarea operațiunii militare americano-israeliene „Epic Fury”, pe 28 februarie, măsură care, potrivit sursei, a afectat aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze. În oglindă, Statele Unite au impus o blocadă asupra porturilor iraniene. Donald Trump a anunțat marți suspendarea operațiunii „ Proiectul Libertate ” de escortare a navelor, invocând „progrese semnificative” în negocierile de pace. În mesajul publicat pe Truth Social, președintele SUA a scris: „Am convenit de comun acord că, deşi blocada va rămâne în vigoare, Proiectul Libertate va fi suspendat pentru o perioadă scurtă pentru a vedea dacă acordul poate fi finalizat şi semnat” După suspendare, contractele futures pe țițeiul Brent au scăzut cu 1,2%, la 108,60 dolari pe baril (aprox. 500 lei), iar West Texas Intermediate (WTI) a coborât tot cu 1,2%, la 101,06 dolari pe baril (aprox. 465 lei), conform datelor citate. Poziția SUA: respingerea controlului iranian asupra traficului Secretarul de stat Marco Rubio și alți oficiali din administrația Trump au declarat că Iranului „nu i se poate permite să controleze” traficul prin strâmtoare. Rubio a mai spus că faza ofensivă a conflictului cu Iran s-a „încheiat”, declarații făcute înainte ca Trump să anunțe suspendarea escortării. Pentru companiile din transport și energie, miza imediată este dacă „noile proceduri” impuse de Iran vor funcționa predictibil și dacă vor reduce sau, dimpotrivă, vor amplifica riscul operațional pe una dintre cele mai sensibile rute maritime din lume. [...]
Rusia a anulat evenimentele de Ziua Victoriei în Crimeea din motive de securitate , pe fondul intensificării atacurilor cu drone ucrainene, potrivit Antena 3 . Decizia are un impact operațional direct: autoritățile de ocupație renunță la una dintre cele mai importante vitrine publice ale controlului și prezenței militare ruse în teritoriu. Șeful administrației instalate de Rusia în Crimeea, Serghei Aksionov , a spus că anul acesta nu va avea loc nicio paradă militară și nici alte evenimente majore, inclusiv marșul „Regimentului Nemuritor”, invocând „considerații de securitate”. În mesajul public, Aksionov nu a menționat explicit Ucraina sau dronele. „Această decizie a autorităților se bazează pe considerații de securitate.” Totuși, el a susținut că vor exista „evenimente festive în diverse formate” pentru a marca sărbătoarea și pentru a onora veteranii și memoria celor căzuți. Ce se schimbă concret în Crimeea Potrivit informațiilor prezentate, în Crimeea nu vor avea loc: parada militară de 9 mai; „alte evenimente majore” asociate Zilei Victoriei; marșul „Regimentului Nemuritor”, organizat de obicei cu participare publică. În paralel, Mihail Razvozhaev, șeful guvernului de ocupație din Sevastopol, a afirmat pe 6 mai că serviciile orașului curăță monumentele eroilor sovietici, îngrijesc spațiile verzi și decorează străzile pentru sărbătoare. Context: presiunea atacurilor și limitarea „proiecției de forță” Anularea vine pe fondul intensificării loviturilor ucrainene asupra instalațiilor militare ruse și a infrastructurii care sprijină armata, atât în teritoriile ocupate, cât și pe teritoriul Rusiei, notează materialul, care citează The Kyiv Independent . În același registru, Ministerul Apărării din Rusia a anunțat anterior, pe 28 aprilie, că la parada de la Moscova nu va fi prezentată coloana tradițională de vehicule militare, „din cauza situației operaționale actuale”. Razvozhaev a mai spus că în Crimeea au fost declanșate de mai multe ori alerte de raid aerian în această săptămână și în săptămânile anterioare, din cauza amenințării reprezentate de drone ucrainene. Ținte invocate de partea ucraineană și disputa privind armistițiul Agenția de informații militare a Ucrainei (HUR) a publicat pe 5 mai un videoclip cu ținte din Ucraina ocupată lovite de unitatea de operațiuni speciale „Fantome”, potrivit textului. Printre țintele menționate se numără un avion Be-12 Chaika, trei ambarcațiuni Proiect 05060, o navă de sprijin și un hangar pentru depozitarea ambarcațiunilor de asalt Proiect 05060. Separat, un oficial ucrainean a declarat pentru Kyiv Independent, pe 6 mai, că Ucraina „nu vede niciun motiv” să respecte un armistițiu propus de Rusia pentru sărbătorile de Ziua Victoriei. În același context, președintele Volodimir Zelenski a afirmat că Rusia ar fi încălcat armistițiul propus de Ucraina de 1.820 de ori până la ora 10:00 (ora locală), la câteva ore după intrarea acestuia în vigoare, conform materialului. [...]
Benjamin Netanyahu a transmis că Israelul își calibrează poziția de securitate în „coordonare totală” cu SUA pe fondul evoluțiilor din negocierile Washington–Teheran, potrivit The Jerusalem Post . Mesajul vizează direct miza operațională: obiectivul declarat este eliminarea materialului îmbogățit din Iran și desființarea capacităților de îmbogățire, în timp ce armata israeliană rămâne în alertă pentru „orice scenariu”. Netanyahu a spus că nu este surprins de recentele evoluții ale negocierilor SUA–Iran și că există „coordonare totală” între Statele Unite și Israel. El a descris un contact aproape zilnic cu președintele american Donald Trump și discuții zilnice între echipele celor două părți, inclusiv în ziua declarațiilor, menționând că urma să vorbească din nou cu Trump în cursul serii. „Menținem un contact continuu cu prietenii noștri din SUA. Vorbesc cu președintele Trump aproape zilnic.” Miza operațională: condițiile Israelului și pregătirea pentru escaladare Premierul israelian a indicat că cele două state „împărtășesc obiective comune”, iar „cel mai important” ar fi: „îndepărtarea întregului material îmbogățit” din Iran; „dismantlarea capacităților de îmbogățire” ale Iranului. În același timp, Netanyahu a afirmat că Israelul este pregătit pentru orice scenariu și că aceasta este directiva dată Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF) și agențiilor de securitate. El a adăugat că „Israelul este mai puternic ca niciodată”, iar „Iranul și proxy-urile sale sunt mai slabe ca niciodată”. Context regional: semnale prudente din Pakistan și obstacolul uraniului Materialul notează și o reacție din Pakistan, unde oficiali ar exprima un optimism prudent privind posibilitatea unui progres diplomatic între SUA și Iran, după ce Trump a ordonat o pauză în „Project Freedom”, descris ca un demers de folosire a activelor americane din regiune pentru a ajuta navele din Golful Persic să traverseze Strâmtoarea Hormuz . Un analist pakistanez de politică externă, Omer Azhar, a spus că în cercurile oficiale din Pakistan ar exista așteptarea unei posibile „înțelegeri de tip memorandum” (MoU), mai degrabă decât a unui acord cuprinzător, care să pregătească terenul pentru negocieri ulterioare. Totuși, el a precizat că nu există semne concrete la fața locului care să indice un summit iminent. Potrivit aceleiași surse, principalul obstacol rămâne stocul Iranului de aproximativ 400 kg de uraniu îmbogățit la 60%, despre care se anticipează că va fi punctul central de blocaj în orice negocieri. [...]
Ungaria a returnat Ucrainei numerar și aur confiscate , un gest cu miză financiară și de reglementare care reduce riscul unor noi blocaje între cele două țări și poate stabiliza cooperarea pe dosare sensibile pentru UE, potrivit Politico . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a anunțat că Budapesta a restituit active „în valoare de milioane” aparținând băncii de stat Oschadbank : 35 milioane euro (aprox. 174 milioane lei), 40 milioane dolari (aprox. 184 milioane lei) și 9 kilograme de aur. Zelenski a descris returnarea drept un pas important în relația bilaterală. De ce contează: un conflict cu implicații asupra normelor și fluxurilor financiare Oschadbank a salutat „abordarea constructivă” a Ungariei, iar președintele băncii, Yuriy Katsion, a susținut că sechestrul inițial a încălcat „multe norme și reguli internaționale de cooperare interstatală”. Pentru Kiev, episodul a fost mai mult decât o dispută punctuală: ministrul de externe Andrii Sybiha a acuzat Budapesta că „ia ostatici și fură bani”, calificând acțiunea drept „terorism de stat și racket”. Disputa a izbucnit la începutul lui martie, când autoritățile ungare au oprit la Budapesta un convoi care transporta active între Austria și Ucraina în numele Oschadbank. În timpul intervenției au fost reținuți șapte ucraineni. Context politic: după schimbarea guvernului, Budapesta își recalibrează poziția Politico notează că restituirea vine pe fondul detensionării relațiilor după ce alegătorii ungari l-au înlăturat pe Viktor Orbán, iar succesorul său, Péter Magyar , încearcă să îmbunătățească relațiile cu Bruxelles-ul pentru a debloca fonduri europene. În perioada guvernării Orbán, partidul de guvernământ Fidesz a mers mai departe cu inițiative legislative menite să formalizeze confiscarea, în timp ce era derulată o anchetă de securitate națională. Semnale conexe: veto ridicat și tensiuni energetice în scădere În aceeași logică de „dezgheț”, Ungaria ar fi renunțat și la veto-ul privind eliberarea unui împrumut UE de 90 miliarde euro (aprox. 448 miliarde lei) pentru Ucraina. Separat, tensiunile legate de conducta de petrol Druzhba s-au redus după reluarea livrărilor către Ungaria la finalul lunii aprilie. Ce urmează nu este explicitat în material, însă restituirea activelor și pașii recenți pe dosarele UE și energie indică o încercare de normalizare care, dacă se menține, poate reduce riscul ca disputele bilaterale să se transforme în blocaje cu efecte financiare la nivel european. [...]
Acuzațiile Ucrainei privind încălcarea armistițiului ridică riscul unei escaladări chiar în zilele de 8–9 mai , când Rusia a anunțat propriul armistițiu și organizează parada de Ziua Victoriei , potrivit Biziday . Kievul susține că Moscova a continuat atacurile după intrarea în vigoare, la miezul nopții, a armistițiului unilateral propus de Ucraina. Ucraina afirmă că au avut loc zeci de atacuri pe front și lovituri aeriene asupra teritoriului ucrainean. În regiunea Sumî, două persoane au murit în urma unor atacuri cu drone: una se afla într-o mașină, iar cealaltă într-o grădiniță în care nu erau prezenți copii. Au fost lovite și imobile, elemente de infrastructură și puncte industriale în Harkov, Krivoi Rog și Zaporijie. Semnalul politic: „răspuns în oglindă” și decizii „suplimentare” Ministrul ucrainean de Externe a declarat că atacurile „demonstrează că apelul Rusiei pentru un armistițiu este fals și nu are nicio legătură cu diplomația”, acuzându-l pe Vladimir Putin că urmărește în primul rând desfășurarea paradei militare, nu protejarea vieților omenești. Președintele Volodimir Zelenski a spus că va decide împreună cu liderii ucraineni „acțiuni suplimentare” ca răspuns la atacurile înregistrate. Anterior, el afirmase că Ucraina va răspunde „în oglindă” dacă armistițiul său va fi încălcat, iar acum a sugerat că Ucraina ar putea acționa „la fel ca ei” pe 8 și 9 mai, în perioada armistițiului unilateral anunțat de Kremlin. 9 mai la Moscova: securitate sporită și avertismentul Rusiei Pe 9 mai, Rusia organizează în Piața Roșie parada de Ziua Victoriei împotriva Germaniei naziste, însă, potrivit informațiilor din material, amploarea ar urma să fie mai redusă decât în anii trecuți, în lipsa vehiculelor blindate și a sistemelor de rachete. Autoritățile ruse au întrerupt internetul mobil în Moscova și Sankt Petersburg, invocând motive de securitate. În plus, Ministerul Apărării din Rusia a avertizat luni că va răspunde oricărui atac ucrainean în timpul paradei cu un atac masiv cu rachete asupra Kievului și a transmis un mesaj către civili și personalul misiunilor diplomatice străine privind „necesitatea de a părăsi orașul în timp util”. Informațiile sunt relatate de Biziday, care citează și Reuters și BBC . [...]
