Știri
Știri din categoria Politică
Un document invocat în disputa politică reaprinde tema listării companiilor de stat, legată de PNRR și OCDE. Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a publicat, potrivit Agerpres, un document despre care spune că arată că Sorin Grindeanu, ca ministru al Transporturilor, a avizat anul trecut listarea la bursă a unor companii de stat, deși PSD a susținut recent moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan, pe fondul criticilor privind „vânzarea” activelor statului.
Gheorghiu afirmă că documentul ar conține „lista de companii, argumentație, calendar, plan de acțiune” și că a verificat autenticitatea acestuia, primind confirmarea că este original. În mesajul publicat pe Facebook, ea susține că Grindeanu ar fi avizat listarea la bursă a unor companii precum TAROM, Compania Națională Aeroporturi București, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime S.A., Societatea Carpatica Feroviar România S.A. și Aeroportul Internațional Timișoara „Traian Vuia”.
În același mesaj, Oana Gheorghiu leagă listarea companiilor de stat de angajamentele României, indicând că documentul ar menționa recomandări ale OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) și obiective asumate prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), inclusiv necesitatea atingerii „jalonului 443”. Tot ea enumeră pași administrativi care ar fi necesari pentru astfel de operațiuni: selectarea unor intermediari autorizați, adoptarea de hotărâri de guvern și pregătirea ofertelor publice.
Pe lista de companii „propuse” în document, potrivit vicepremierului interimar, ar mai figura și CEC Bank, Poșta Română, Loteria Română, Imprimeria Națională, Eximbank, Romarm, Cuprumin, Salrom, ROMGAZ S.A., OIL Terminal S.A., Complexul Energetic Oltenia, ELCEN, CNAIR, Uzina Termoelectrică Midia și Societatea Națională a Apelor Minerale.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți, după adoptarea moțiunii de cenzură inițiate de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România, intitulată „STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului!”.
În acest context, Gheorghiu susține că demiterea Guvernului ar fi avut ca miză oprirea listării companiilor de stat, iar documentul publicat ar arăta o poziție anterioară diferită a lui Sorin Grindeanu, care este, potrivit ei, propunerea PSD pentru funcția de prim-ministru.
Recomandate
Disputa politică pe PNRR riscă să blocheze decizii de guvernanță la companiile de stat , după ce Radu Oprea (fost secretar general al Guvernului din partea PSD) a acuzat-o pe Oana Gheorghiu că ar fi contribuit la pierderea a aproximativ 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei) din Planul Național de Redresare și Reziliență, potrivit Libertatea . Miza conflictului este legată de cererea de plată nr. 3 din PNRR și de modul în care România a îndeplinit (sau nu) jaloane asumate față de Comisia Europeană, într-un context în care pierderile și suspendările de fonduri sunt deja cuantificate la nivel european. Acuzația: „comitetul” condus de Gheorghiu ar fi fost invocat în motivarea pierderii Radu Oprea susține că motivarea Comisiei Europene pentru pierderea a circa 200 de milioane de euro ar face trimitere la Decizia 572/2025 și la un comitet „reactivat” și condus de Oana Gheorghiu, despre care afirmă că ar fi „diluat funcțiile principale ale AMEPIP ” și ar fi creat o „structură paralelă de guvernanță corporativă”. În postarea citată de publicație, Oprea afirmă că există „dovezi” și își leagă acuzația de explicațiile Comisiei privind pierderea banilor. Cronologia invocată: disputa pe cine era responsabil la depunere și la suspendare Conflictul Oprea–Gheorghiu a escaladat după un schimb de replici început pe 6 mai, pe fondul unui alt subiect: listarea la bursă a unor companii, inițiată de Executiv. Gheorghiu a răspuns pe 8 mai, afirmând că România a pierdut „sute de milioane de euro” la cererea de plată nr. 3 și că responsabilii ar încerca să-și acopere „incompetența”. Pe 10 mai, Oprea a contestat o dată menționată de Gheorghiu, spunând că cererea de plată nr. 3 ar fi fost depusă pe 15 decembrie 2023 (nu pe 15 aprilie 2023) și a argumentat că, la acel moment, coordonarea legală a reformei la Secretariatul General al Guvernului ar fi fost în responsabilitatea PNL. Tot el indică și data de 28 mai 2025, când Comisia ar fi suspendat 330 de milioane de euro pentru neîndeplinirea jalonului 440, susținând că atunci conducerea SGG era tot PNL. Contextul financiar: ce a comunicat Comisia Europeană despre cererea de plată nr. 3 Potrivit informațiilor reluate în articol, scandalul mai larg a pornit după ce Comisia Europeană a comunicat Guvernului că România va primi 350 de milioane de euro (aprox. 1,75 miliarde lei) din banii suspendați, dar va pierde aproape 459 de milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei) pentru neîndeplinirea a patru jaloane din cererea de plată nr. 3. În același context, ministrul proiectelor europene Dragoș Pîslaru i-a acuzat pe fostul ministru Adrian Câciu și pe fostul premier Marcel Ciolacu că ar fi prezentat drept îndeplinite jaloane care „în realitate, nu erau finalizate”, acuzație respinsă de Câciu, care a contraatacat cu propriile afirmații despre pierderi și responsabilități. De ce contează: guvernanța companiilor de stat devine teren de conflict politic Dincolo de schimbul de acuzații, disputa atinge direct arhitectura de guvernanță corporativă (regulile și instituțiile prin care sunt conduse companiile de stat) și relația cu condiționalitățile PNRR. În practică, astfel de conflicte pot întârzia decizii precum reforme instituționale, numiri, sau proiecte care depind de îndeplinirea jalonelor, cu efect asupra accesului la finanțare europeană. Publicația nu indică, în materialul citat, o reacție nouă a Oanei Gheorghiu la acuzațiile formulate de Radu Oprea pe 10 mai. [...]
Sorin Grindeanu discută luni cu ambasadorii UE, pe fondul lipsei unei majorități pentru un nou guvern , într-o criză politică ce prelungește incertitudinea decizională la vârful executivului, potrivit G4Media . Întâlnirea are loc după ce Guvernul Bolojan a fost răsturnat printr-un vot în care PSD și AUR au acționat împreună, iar în prezent „nu se întrevede nicio majoritate parlamentară care să susțină un nou guvern”, conform informațiilor publicate. Grindeanu, care a rămas președintele Camerei Deputaților după retragerea PSD de la guvernare, se va vedea cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene în contextul crizei politice declanșate de căderea guvernului. În același cadru, publicația notează că răsturnarea executivului a fost realizată de PSD-AUR, „cu voturile polului extremist AUR-SOS-POT și ale minorităților”. Detalii logistice ale întâlnirii Întâlnirea cu ambasadorii statelor membre UE este programată la Camera Deputaților, în Sala Mihai Viteazul (nivel P1), de la ora 11:00. [...]
Ministrul interimar al Finanțelor avertizează că miza evaluărilor de rating este costul finanțării României și spune că autoritățile trebuie să transmită „clar ce vrem să facem ca țară”, după o discuție cu Standard & Poor’s (S&P), potrivit Digi24 . Alexandru Nazare a anunțat că, la finalul săptămânii, a avut „o discuție foarte bună” cu reprezentanții S&P, împreună cu echipa Ministerului Finanțelor, în continuarea dialogurilor din ultimele zile cu celelalte agenții de rating. Mesajul a fost publicat duminică, pe Facebook. De ce contează: ratingul influențează direct cât de scump se împrumută statul Nazare susține că, în actualul context intern și internațional, este „esențial” ca România să comunice coerent direcția economică, dincolo de disputa politică. În opinia sa, „ceea ce ne-a lipsit în ultimii ani a fost consecvența unor politici coerente”, capabile să asigure sustenabilitatea economică pe termen mediu și lung. Ministrul interimar leagă explicit atingerea obiectivelor economico-financiare de „acces la finanțare mult mai ieftină”, inclusiv prin granturi și împrumuturi pe termen lung, la costuri mai reduse decât cele din piețele financiare, pentru: dezvoltarea infrastructurii critice; creșterea capacităților interne de producție; ajustarea fiscală necesară reducerii deficitului de cont curent. Ce urmăresc agențiile și ce semnale transmite Guvernul Nazare afirmă că agențiile de rating se uită la „voința și capacitatea” autorităților de a continua reformele și investițiile asumate prin Planul Fiscal pe termen mediu, PNRR și Programul SAFE. El adaugă că, pentru S&P, ca și pentru celelalte agenții, este importantă menținerea trendului și a ritmului de ajustare fiscală. În același mesaj, ministrul interimar indică drept argumente „măsurile adoptate” și „disciplina fiscală” ale Guvernului condus de Ilie Bolojan , menționând o execuție bugetară „foarte bună” în primul trimestru: un deficit de aproximativ 1% din PIB, „la mai puțin de jumătate” față de aceeași perioadă a anului trecut. Nazare precizează însă că, în trimestrul al doilea, se așteaptă un volum mai mare de plăți, inclusiv pe componenta PNRR și la investițiile naționale, ceea ce „se va reflecta” în nivelul deficitului în lunile următoare. Calendarul evaluărilor și riscul unui comitet ad-hoc Ministrul interimar avertizează că România rămâne vulnerabilă prin „perspectiva negativă asociată gradului investițional” și enumeră evaluările care urmează în 2026: la finalul lunii iulie: Fitch; în august: Moody’s; în octombrie: S&P. În cazul unei „înrăutățiri vizibile a situației”, spune Nazare, oricare dintre agenții poate convoca ad-hoc comitetul de rating, care ar putea lua o decizie cu „consecințe extrem de grave” pentru România. [...]
PSD își caută o majoritate alternativă în Parlament, chiar și fără PNL, iar această reconfigurare poate întârzia deciziile-cheie de guvernare – de la traiectoria fiscală la bugetul pe 2027 , în condițiile în care președintele Nicușor Dan spune că are „mai multe scenarii” pentru noul cabinet, potrivit Euronews . Negocierile pentru formarea guvernului s-au blocat după ce PNL și USR au anunțat că nu vor mai colabora cu PSD. În acest context, liderii PSD susțin că lucrează la formarea unei noi majorități parlamentare, iar Sorin Grindeanu ar putea fi propus la Cotroceni pentru funcția de prim-ministru. Miza: continuitatea angajamentelor fiscale și a dosarelor externe Președintele Nicușor Dan afirmă că obiectivul este un guvern „pro-occidental” „într-un termen rezonabil” și indică drept zone unde ar exista acord „pe politicile mari”: OECD (procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) ; SAFE; PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); traiectoria fiscală a României. În același mesaj, Nicușor Dan spune că viitorul guvern ar urma să aibă ca obiectiv ca până în toamnă să definească și să propună Parlamentului bugetul pe 2027. „Reafirm: România va avea un guvern pro-occidental într-un termen rezonabil. Există acord pe politicile mari - OECD, SAFE, PNRR. Există acord pe traiectoria fiscală a României, asumată, și în sensul ăsta, guvernul care va veni va avea ca obiectiv ca până în toamnă să definească și să propună Parlamentului bugetul pe 2027.” Ce majoritate ar încerca PSD și cine ar fi propunerea de premier Potrivit surselor Euronews, Sorin Grindeanu și-ar dori o majoritate formată alături de: UDMR; Minoritățile naționale; mai mulți parlamentari neafiliați. În interiorul PSD, mesajul public este că partidul își asumă funcția de prim-ministru, iar numele avansat este Sorin Grindeanu, conform declarațiilor citate de Euronews. Pozițiile PNL și USR: „mingea este la PSD” În paralel, USR transmite că nu va face o majoritate parlamentară cu PSD, iar Dominic Fritz afirmă că „mingea este la PSD” și că nu va reacționa public la „fiecare scenariu nou aruncat pe piață”. Contextul politic imediat este că PSD și AUR au susținut demiterea guvernului Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură , iar PNL și USR funcționează acum ca o alianță „ad-hoc”, potrivit materialului. Ce urmează: calendarul deciziei și o prioritate de agendă Euronews notează că președintele Nicușor Dan ar putea desemna următorul prim-ministru la finalul săptămânii viitoare. Până atunci, șeful statului se va concentra pe organizarea Summitului B9 de miercuri, la București. [...]
Viktor Orbán ridică miza confruntării cu Bruxelles-ul și avertizează noua putere de la Budapesta că orice apropiere de instituțiile UE va avea costuri politice și materiale pentru Ungaria, potrivit Adevărul . Într-un interviu acordat unei televiziuni maghiare, fostul premier a transmis un mesaj direct către noua conducere, în contextul schimbării de guvern de la Budapesta și al semnalelor de „reconectare” la simbolistica europeană. „A ne îndepărta de poziția patriotică, a ceda sau a ne supune Bruxelles-ului ar fi o greșeală strategică uriașă, iar Ungaria va plăti un preț greu pentru asta. Dacă nu luptați la Bruxelles, ei vă vor călca în picioare, vă vor doborî și vă vor jefui. Noua conducere trebuie să înțeleagă acest lucru. Nu mi se pare că ei înțeleg asta încă.” Declarațiile vin la o zi după ce guvernul condus de Péter Magyar a depus jurământul în Parlament, marcând începutul unei noi etape politice, după ce Orbán a părăsit funcția de premier, încheind o perioadă începută în 2010. Semnale de apropiere față de UE, respinse de Fidesz Unul dintre primele gesturi cu încărcătură politică ale noii conduceri este revenirea drapelului Uniunii Europene pe clădirea Parlamentului de la Budapesta, după mai bine de un deceniu de absență. Decizia este prezentată ca un semnal de apropiere față de Bruxelles. „Cetățenii ungari au decis în urmă cu 22 de ani să adere la Uniunea Europeană, iar acest lucru trebuie respectat”, a transmis noua președintă a Parlamentului Ungariei, Ágnes Forsthoffer . Potrivit informațiilor, decizia nu a fost susținută de Fidesz, partidul condus de Viktor Orbán, nici de KDNP și Mi Hazánk. Drapelul UE fusese îndepărtat în 2014, la ordinul fostului președinte al Legislativului, László Kövér. Ce urmează: o linie de politică externă mai tensionată intern Mesajul lui Orbán indică o presiune politică internă pentru menținerea unei linii de confruntare cu instituțiile europene, în timp ce noul premier Péter Magyar promite reforme și schimbări în raport cu instituțiile statului și media publică, inclusiv readucerea simbolurilor europene în Parlament. În acest context, disputa privind raportarea la Bruxelles se conturează ca una dintre primele teme de conflict între vechea și noua putere de la Budapesta. [...]
Mesajul lui Victor Ponta validează public o linie de „independență” față de UE, cu potențial de a influența agenda energetică și industrială. Într-o postare amplă pe Facebook, fostul premier PSD îl laudă pe președintele Nicușor Dan pentru discursul de Ziua Europei , pe care îl descrie drept o „declarație de independență” față de ceea ce numește „MECANISMUL”, potrivit G4Media . Ponta susține că discursul președintelui ar fi fost „declarația de independență” a României față de o rețea pe care o descrie drept „reziști – sorosiști – haștagi – useriști”, despre care afirmă că ar fi „dominat România în ultimii 10 ani”. El leagă simbolic mesajul de data de 10 Mai, Ziua Independenței Naționale. Fostul lider PSD, exclus din partid în 2025 după ce și-a depus candidatura la președinție, afirmă că a devenit „suporter nicușorist” și că „scena politică din România a fost resetată total”, în doar câteva zile, „referindu-se probabil la moțiunea PSD-AUR”, notează publicația. În aceeași postare, Ponta spune că „începe să creadă serios” că președintele Dan va propune „un premier care să fie al României”. Ce a spus Nicușor Dan despre UE: energie, apărare, politici climatice Contextul este discursul susținut sâmbătă de Nicușor Dan la Palatul Cotroceni, de Ziua Europei, în care președintele a afirmat că „Europa a făcut greșeli” în mai multe domenii cu impact economic direct, inclusiv energie și industrie. În zona energetică, șeful statului a criticat dependența Uniunii Europene de gazul rusesc și renunțarea unor state la energia nucleară: „Europa a făcut greșeli când a renunțat la nuclear și și-a bazat energia pe gaz ieftin din Rusia. Asta a fost o greșeală.” Nicușor Dan a mai spus că UE a greșit când „și-a neglijat industria de apărare” și când a impus „ținte mult prea ambițioase” în politicile climatice, care au afectat industria grea europeană. Totodată, președintele a pledat pentru o dezbatere „cu cărțile pe masă” despre viitorul Europei și a afirmat că România trebuie să își promoveze mai ferm interesele în interiorul Uniunii Europene. În același discurs, el a vorbit despre nevoia unui parteneriat „corect, solid, echitabil” între UE și SUA. De ce contează: semnal politic pe teme cu impact economic Dincolo de disputa politică internă, miza practică a acestui tip de mesaj este că aduce în prim-plan, într-o cheie de „interes național”, teme care ating direct costurile energiei, competitivitatea industriei și direcția politicilor climatice. În relatarea G4Media, Ponta interpretează poziționările recente ale președintelui drept o direcție „prooccidentală” (UE și SUA), dar „fără a accepta «presiuni» din partea unor grupuri de influență interne”. Ponta mai vorbește despre existența unui „MECANISM”, termen prin care descrie o presupusă rețea de ONG-uri, jurnaliști și politicieni „susținuți din exterior”, care ar fi influențat politica românească în ultimul deceniu, și afirmă că „orice semn de independență” ar fi fost „sancționat fără milă”. Publicația notează că el îi menționează, în acest context, pe Klaus Iohannis, Elena Lasconi, Nicușor Dan și Ilie Bolojan. [...]
