Știri
Știri din categoria Politică
Un document invocat în disputa politică reaprinde tema listării companiilor de stat, legată de PNRR și OCDE. Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a publicat, potrivit Agerpres, un document despre care spune că arată că Sorin Grindeanu, ca ministru al Transporturilor, a avizat anul trecut listarea la bursă a unor companii de stat, deși PSD a susținut recent moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan, pe fondul criticilor privind „vânzarea” activelor statului.
Gheorghiu afirmă că documentul ar conține „lista de companii, argumentație, calendar, plan de acțiune” și că a verificat autenticitatea acestuia, primind confirmarea că este original. În mesajul publicat pe Facebook, ea susține că Grindeanu ar fi avizat listarea la bursă a unor companii precum TAROM, Compania Națională Aeroporturi București, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime S.A., Societatea Carpatica Feroviar România S.A. și Aeroportul Internațional Timișoara „Traian Vuia”.
În același mesaj, Oana Gheorghiu leagă listarea companiilor de stat de angajamentele României, indicând că documentul ar menționa recomandări ale OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) și obiective asumate prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), inclusiv necesitatea atingerii „jalonului 443”. Tot ea enumeră pași administrativi care ar fi necesari pentru astfel de operațiuni: selectarea unor intermediari autorizați, adoptarea de hotărâri de guvern și pregătirea ofertelor publice.
Pe lista de companii „propuse” în document, potrivit vicepremierului interimar, ar mai figura și CEC Bank, Poșta Română, Loteria Română, Imprimeria Națională, Eximbank, Romarm, Cuprumin, Salrom, ROMGAZ S.A., OIL Terminal S.A., Complexul Energetic Oltenia, ELCEN, CNAIR, Uzina Termoelectrică Midia și Societatea Națională a Apelor Minerale.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți, după adoptarea moțiunii de cenzură inițiate de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România, intitulată „STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului!”.
În acest context, Gheorghiu susține că demiterea Guvernului ar fi avut ca miză oprirea listării companiilor de stat, iar documentul publicat ar arăta o poziție anterioară diferită a lui Sorin Grindeanu, care este, potrivit ei, propunerea PSD pentru funcția de prim-ministru.
Recomandate
PSD intră la guvernare cu un pachet de termene și condiții care vizează deficitul, rectificarea și predictibilitatea fiscală , iar partidul își rezervă explicit dreptul de a evalua Guvernul Luca Niculescu după șase luni, potrivit G4Media . Sorin Grindeanu a anunțat că PSD va avea 11 miniștri, inclusiv un vicepremier, după decizia luată în Consiliul Politic Național. În declarația de presă susținută la ora 19.00, Grindeanu a justificat intrarea la guvernare prin riscuri economice și bugetare, invocând urgențe de plată (în sănătate și pentru salarii) și avertizând că prelungirea crizei ar putea împinge economia spre costuri mai mari de finanțare, presiune pe curs și un risc de lichiditate. Liderul PSD a menționat și un „impact suplimentar de circa 3% din PIB” în scenariul menținerii blocajului, respectiv o estimare de „aprox. 50.000 de șomeri în plus”, „din calculele” partidului. Ce condiții pune PSD pentru primele săptămâni de guvernare Lista de priorități prezentată de Grindeanu include termene-limită care, dacă sunt respectate, ar urma să dea direcția politicilor fiscale și bugetare până la finalul anului: prezentarea în Parlament a situației deficitului bugetar și a datoriilor amânate înainte de prezentarea publică a bugetului pe 2027 (până la 1 noiembrie 2026); semnarea unui memorandum cu mediul de afaceri și sindicatele pentru predictibilitate fiscală în 2027, cu angajamentul că „NU vor crește taxele anul viitor”; rectificare bugetară pentru finanțarea spitalelor, a serviciilor critice și funcționarea statului (până la 1 noiembrie 2026); inventarierea proiectelor finanțate din fonduri europene, PNRR sau buget care ar urma să treacă pe fonduri naționale; accelerarea măsurilor din „Planul de relansare economică” (până la 15 noiembrie); elaborarea bugetului de stat pe 2027, cu încadrare în țintele de deficit și menținerea investițiilor (până la 1 decembrie 2026); măsuri pentru energie și încălzire pe timpul iernii; indexarea pensiilor (inclusiv militare) și a pensiei minime; eliminarea CASS pentru mame, veterani și persoane cu dizabilități; demararea reformei administrative: comasarea voluntară a localităților sub 1.500 de locuitori și comasarea serviciilor publice pentru reducerea cheltuielilor. Miza politică: evaluare după 6 luni și precedentul Guvernului Bolojan Grindeanu a spus că PSD va face o evaluare a Guvernului Niculescu după primele șase luni de guvernare și a amintit că, tot după o evaluare la șase luni de mandat, PSD a inițiat „dărâmarea” Guvernului Bolojan. Separat, G4Media notează, citând surse din PSD, că decizia de intrare la guvernare a fost luată cu un vot „cvasi-unanim”, cu opt abțineri, „printre care și Sorin Grindeanu”. Nominalizările PSD: 11 portofolii, inclusiv vicepremier Potrivit listei prezentate de liderul PSD, nominalizările pentru Guvernul Luca Niculescu sunt: Viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne – Marian Neacșu Agricultură și Dezvoltare Rurală – Florin Barbu Sănătate – Alexandru Rogobete Muncă – Florin Manole Economie – Daniel Zamfir Justiție – Radu Marinescu Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație – Alexandru Stoica Transporturi și Infrastructură – Ștefan Ovidiu Popa Mediu, Ape și Păduri – Natalia Intotero Investiții și Proiecte Europene – Mihai Ghigiu Apărare Națională – Ștefan Radu Oprea Pentru mediul de afaceri, elementele cu impact imediat sunt angajamentul politic privind taxele în 2027, calendarul rectificării bugetare și modul în care va fi prezentată „situația reală” a deficitului și a datoriilor amânate înainte de bugetul pe anul viitor. [...]
PSD a votat intrarea cu miniștri în Guvernul Luca Niculescu , o decizie care schimbă imediat ecuația de guvernare și mută presiunea pe performanța executivului, într-un context în care partidul își leagă explicit miza politică de capacitatea de a „guverna bine”, potrivit G4Media , care citează surse din partid. Decizia a fost luată în ședința conducerii PSD cu un vot „cvasi-unanim”, existând opt abțineri, între care și Sorin Grindeanu , conform surselor citate. Grindeanu urmează să anunțe oficial hotărârea la ora 19:00, într-o conferință de presă. În intervenția din ședință, Grindeanu a legat intrarea la guvernare de obiectivul de a reduce scorul AUR, susținând că strategia trebuie să fie una de guvernare, nu de confruntare retorică: „Șansa noastră de a diminua procentele AUR este să guvernăm bine. La țipat nu cîștigăm contra lor. Noi trebuie să guvernăm bine, asta este șansa noastră”. Mesaj intern: presiune pe miniștrii PSD și pe comunicare Tot în cadrul ședinței, Grindeanu a transmis un avertisment către viitorii miniștri PSD, potrivit aceleiași surse, insistând pe ritmul de lucru și pe comunicare, într-un climat pe care îl anticipează ca fiind ostil: „Dacă intrăm în guvern, vreau să fiți conștienți în ce intrăm. Nu se va arunca cu flori, ci cu rachete. Cine merge în guvern trebuie să priceapă că nu e cu cartonașe galbene, ci direct roșu. Vreau miniștri care să muncească 24 de ore și să comunice bine”. În același context, Gabriel Zetea (PSD Maramureș) a avertizat că partidul poate pierde rapid capital politic dacă „nu livrează”, potrivit informațiilor publicate. Ce urmează Potrivit informațiilor din articol, anunțul oficial al deciziei este programat pentru ora 19:00. Publicația precizează că va reveni cu detalii. [...]
PSD își pornește pregătirile interne pentru anticipate, deși Sorin Grindeanu spune că scenariul nu e potrivit pentru România , pe fondul discuțiilor despre o posibilă dizolvare a Parlamentului dacă viitorul guvern nu trece de vot, potrivit Adevărul . Sorin Grindeanu, președintele PSD, a declarat la România TV că nu a văzut „vreun anunț” sau „vreun comunicat” al Președinției privind intenția președintelui Nicușor Dan de a declanșa alegeri anticipate. În același timp, liderul social-democrat a reiterat că, deși anticipate sunt un mecanism prevăzut de Constituție, el nu le consideră o soluție potrivită în actualul context. „Eu cred că pentru România acest scenariu nu e unul potrivit. Dar, da, e unul constituţional, în schimb.” Ce înseamnă „pregătiri” în PSD și de ce contează Grindeanu susține că PSD a început deja demersuri organizatorice interne pentru eventualitatea anticipatelor, fără să detalieze public pașii concreți. Mesajul are relevanță operațională: partidul tratează scenariul ca pe o opțiune reală, chiar dacă, la nivel politic, îl contestă ca oportunitate pentru țară. „Am şi dat drumul la chestiuni organizatorice, treburi care ţin de bucătăria noastră internă, de pregătiri pentru un asemenea scenariu.” Tot Grindeanu afirmă că PNL și USR „fug” de alegeri anticipate și că nu și le doresc în acest moment. În plus, el spune că PSD ar obține „cel puțin un rezultat similar” cu cel de la ultimele alegeri, dacă s-ar ajunge la un astfel de scrutin. Contextul: miza votului pentru guvern și opțiunea dizolvării Parlamentului Discuția despre anticipate apare în scenariul în care Guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu nu obține votul de învestitură. Potrivit unor surse apropiate Administrației Prezidențiale citate de publicație, președintele Nicușor Dan ar lua în calcul declanșarea alegerilor anticipate dacă Niculescu nu reușește să strângă sprijinul unei majorități parlamentare până joi, 15 octombrie; în acest scenariu, vineri ar putea fi prezentat decretul de dizolvare a Parlamentului. În același material, analistul politic Cristian Pîrvulescu explică pentru „Adevărul” condițiile în care poate fi aplicată procedura și cine ar suporta costurile prelungirii crizei politice, însă articolul nu redă în extras detaliile acestor explicații. [...]
PNL își asumă că va susține proiectele-cheie și din opoziție, dar anunță monitorizare strictă a banilor publici și a deficitului odată cu instalarea unui posibil Guvern condus de Luca Niculescu , potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis marți de deputata PNL Raluca Turcan, care a acuzat PSD că a subminat din interior fostul Guvern Bolojan. Turcan spune că liberalii vor „lăsa deoparte calculele de partid” când vine vorba de „marile proiecte ale României”, indicând explicit programul SAFE , absorbția fondurilor europene și bugetul de stat pe 2027. În același timp, ea a avertizat că PNL nu va intra într-un aranjament politic pe care să-l încalce ulterior. Ce înseamnă, concret, „sprijin” și „control” din opoziție În mesajul publicat pe Facebook, Turcan afirmă că PNL va susține proiectele majore chiar dacă va trece în opoziție, însă va urmări îndeaproape activitatea viitorului Cabinet, cu accent pe disciplina bugetară. „Vom sta cu ochii pe fiecare leu cheltuit de acest Guvern. Vom vedea dacă ținta de deficit va fi respectată. Vom vedea dacă bugetul pentru 2027 va fi construit pe venituri reale, nu pe promisiuni.” Acuzațiile la adresa PSD: SAFE și un jalon PNRR de 770 de milioane de euro Turcan își argumentează poziția prin critici la adresa PSD, susținând că social-democrații ar fi promis că nu vor afecta programul SAFE după retragerea sprijinului politic pentru Guvernul Bolojan, dar ulterior l-ar fi contestat la Curtea Constituțională. Separat, deputata PNL acuză PSD că a blocat legea salarizării, pe care o descrie drept un jalon din PNRR în valoare de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei), afirmând că România ar fi pierdut această sumă. Avertismentul pentru premierul desemnat Turcan a transmis și un avertisment direct pentru Luca Niculescu, susținând că PSD „este în opoziție chiar și când e la guvernare” și sugerând că același tipar s-ar putea repeta și în cazul noului Executiv, „dacă va fi instalat”. [...]
Rectificarea bugetară a devenit urgentă pentru a evita blocaje în Sănătate , iar intrarea în scenariul alegerilor anticipate ar agrava situația prin prelungirea perioadei cu un guvern interimar, susține fostul ministru PSD al Sănătății Alexandru Rogobete , potrivit Antena 3 . Rogobete a declarat, marți, în direct la Antena 3 CNN, că sistemul are nevoie „urgent” de rectificare bugetară și a avertizat că, în lipsa finanțării, programele naționale importante care susțin acțiunile prioritare riscă să intre „în colaps financiar”. În acest context, el a spus că alegerile anticipate ar însemna „un dezastru” pentru Sănătate, inclusiv prin riscul ca medicii să ajungă să aleagă cui administrează tratamentul. De ce contează: blocajul politic poate întârzia finanțarea și deciziile operative În explicațiile sale, Rogobete a legat presiunea financiară de modul în care a fost construit bugetul pe anul în curs: acesta ar fi fost „tăiat din pix cu 10%” la începutul anului și aprobat abia în aprilie, iar o parte importantă din bani s-ar fi dus pe plata facturilor din trimestrul 1, perioadă în care „n-am avut buget”. Pe fondul creșterii costurilor la materiale și medicamente, bugetul s-ar fi epuizat mai repede decât estimările inițiale, a mai afirmat el. În scenariul anticipatelor, Rogobete a susținut că alegerile nu s-ar putea organiza mai devreme de februarie–aprilie și că, până atunci, România ar funcționa cu un guvern interimar „fără puteri depline”, ceea ce ar limita capacitatea de administrare și de intervenție, inclusiv în Sănătate. Ce riscuri invocă pentru sistem: urgențele, stocurile și personalul Fostul ministru a indicat drept prioritate finanțarea serviciilor de urgență, argumentând că „acolo nu poți face pauză deloc” și că zona de urgențe ține de „securitate națională”. El a mai spus că, fără bani, coordonarea unor evenimente majore (a dat ca exemplu un posibil accident de tip Colectiv sau o explozie) ar fi dificilă, pentru că intervenția „costă bani”. Rogobete a mai afirmat că, încă din iulie, în unele spitale s-ar fi observat „scăderi alarmante de stocuri” și că există riscul unui „blocaj foarte grav” din toamnă, pe care l-a descris drept o criză „cum n-a mai fost de peste 20 de ani”. În plus, el a spus că există riscul să nu fie suficient personal medical pentru cele șapte spitale noi construite prin PNRR , dacă nu este asigurată finanțarea resursei umane, ceea ce ar limita utilizarea lor „la capacitate maximă”. Ce urmează pe plan politic Rogobete a precizat că PSD urma să decidă miercuri, în Consiliul Politic Național (ora 16.00), strategia privind susținerea sau modul de raportare politică la Guvernul Luca Niculescu. În intervenția sa, el a insistat că soluția pentru evitarea crizei este rectificarea bugetară și a spus că nu înțelege de ce nu s-au alocat „câteva zeci de milioane” din rezerva Guvernului pentru a preveni criza în „cele mai critice zone” din Sănătate. [...]
PSD pune presiune pe PNL să intre la guvernare, invocând costul economic al blocajului politic , potrivit HotNews , care relatează despre schimbul de replici dintre Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan pe tema formării noului Executiv. Președintele PSD i-a cerut luni seară liderului PNL, Ilie Bolojan, „din nou”, să participe la construcția noului guvern, susținând că astfel ar avea și șansa „să corecteze problemele” create în perioada în care a fost premier. Mesajul vine după ce Bolojan a reiterat că PNL nu va mai face parte dintr-o coaliție cu PSD. Într-o postare pe Facebook, Grindeanu a acuzat guvernarea lui Bolojan că „s-a axat doar pe cultivarea sărăciei”, invocând „taxe și impozite mărite, prețuri din ce în ce mai mari și venituri scăzute”. Liderul PSD a prezentat, în contrapondere, direcțiile pe care spune că le propune partidul: „o relansare economică reală, creșterea puterii de cumpărare” și „reluarea investițiilor”. „Nu puteți să vorbiți despre responsabilitate atunci când alegeți să fiți spectator. Românii nu merită să plătească în continuare prețul unui blocaj politic.” Miza: majoritate stabilă pentru un program de guvernare Grindeanu a afirmat că PSD este pregătit să participe la formarea unui nou guvern „pe baza unui program” care să răspundă cerințelor societății, dar a subliniat că acesta poate fi aplicat doar cu sprijinul „unei majorități stabile”. În același mesaj, el a avertizat că „orice zi pierdută agravează situația tuturor” și i-a cerut lui Bolojan să fie „parte a soluției”. Poziția PNL: sprijin condiționat, fără coaliție cu PSD În contextul discuțiilor despre învestirea unui nou prim-ministru, Bolojan a spus că a prezentat candidatului la funcția de premier condițiile „de bun simț” ale PNL pentru susținerea la vot, însă a reiterat că PNL nu va mai guverna alături de PSD. „PNL nu va guverna din nou împreună cu PSD, pentru că refuză să-i mintă pe români cu soluții care nu au cum să funcționeze.” În declarația citată de HotNews, liderul PNL a acuzat PSD că nu respectă angajamentele și că „provoacă crize”, susținând totodată că social-democrații critică direcția prin care guvernul „a stabilizat țara”, dar cer celor pe care îi atacă să rămână la guvernare. Ce urmează Din informațiile prezentate, pozițiile publice rămân divergente: PSD insistă pe formarea unei majorități stabile și pe intrarea PNL în construcția guvernului, în timp ce PNL exclude o coaliție cu PSD, dar vorbește despre condiții pentru sprijin la învestitură. HotNews nu indică, în acest moment, o soluție agreată de ambele părți. [...]
