Știri
Știri din categoria Politică
Un document invocat în disputa politică reaprinde tema listării companiilor de stat, legată de PNRR și OCDE. Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a publicat, potrivit Agerpres, un document despre care spune că arată că Sorin Grindeanu, ca ministru al Transporturilor, a avizat anul trecut listarea la bursă a unor companii de stat, deși PSD a susținut recent moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan, pe fondul criticilor privind „vânzarea” activelor statului.
Gheorghiu afirmă că documentul ar conține „lista de companii, argumentație, calendar, plan de acțiune” și că a verificat autenticitatea acestuia, primind confirmarea că este original. În mesajul publicat pe Facebook, ea susține că Grindeanu ar fi avizat listarea la bursă a unor companii precum TAROM, Compania Națională Aeroporturi București, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime S.A., Societatea Carpatica Feroviar România S.A. și Aeroportul Internațional Timișoara „Traian Vuia”.
În același mesaj, Oana Gheorghiu leagă listarea companiilor de stat de angajamentele României, indicând că documentul ar menționa recomandări ale OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) și obiective asumate prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), inclusiv necesitatea atingerii „jalonului 443”. Tot ea enumeră pași administrativi care ar fi necesari pentru astfel de operațiuni: selectarea unor intermediari autorizați, adoptarea de hotărâri de guvern și pregătirea ofertelor publice.
Pe lista de companii „propuse” în document, potrivit vicepremierului interimar, ar mai figura și CEC Bank, Poșta Română, Loteria Română, Imprimeria Națională, Eximbank, Romarm, Cuprumin, Salrom, ROMGAZ S.A., OIL Terminal S.A., Complexul Energetic Oltenia, ELCEN, CNAIR, Uzina Termoelectrică Midia și Societatea Națională a Apelor Minerale.
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți, după adoptarea moțiunii de cenzură inițiate de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România, intitulată „STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului!”.
În acest context, Gheorghiu susține că demiterea Guvernului ar fi avut ca miză oprirea listării companiilor de stat, iar documentul publicat ar arăta o poziție anterioară diferită a lui Sorin Grindeanu, care este, potrivit ei, propunerea PSD pentru funcția de prim-ministru.
Recomandate
PSD leagă legea salarizării de 700 mil. euro (aprox. 3,5 mld. lei) prinși în buget , iar Sorin Grindeanu susține că adoptarea actului ar trebui tratată ca o prioritate pentru a nu periclita aceste venituri, potrivit News . Declarațiile au fost făcute după ședința conducerii PSD, în contextul discuțiilor despre o posibilă nominalizare a lui Grindeanu pentru funcția de premier. El a spus că a fost mandatat de colegi ca, în cazul în care va fi desemnat, să își formeze echipa „sigur” cu membri PSD, „dar nu există o restricție” din acest punct de vedere. Miza bugetară invocată: 700 mil. euro la venituri, costuri „viitoare” la cheltuieli Grindeanu a argumentat că PSD își dorește aprobarea legii salarizării și a respins calculele care compară direct pierderea de 700 milioane de euro cu un „cost minim” de 8 miliarde (fără a preciza moneda), susținând că acestea ar fi costuri viitoare, în timp ce suma de 700 milioane de euro este deja inclusă la venituri în bugetul pe anul în curs. „Noi ne dorim să aprobăm legea salarizării. Haideți să fim corecți, pentru că vorbim de 700 de milioane de euro, care sunt calculați în acest buget, pe anul acesta, la venituri.” Presiune de calendar pentru PNRR și ținte asumate Liderul PSD a mai spus că, indiferent de guvern, în două luni ar trebui făcute lucruri pe care guvernele anterioare le-au făcut în aproape cinci ani, dacă obiectivul este atragerea unei părți cât mai mari din fondurile prinse în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). În cazul în care PSD va asigura guvernarea, Grindeanu a indicat că ținta este atingerea cât mai multor obiective din PNRR, iar în acordul politic ar urma să fie incluse și OCDE, SAFE și angajamentele financiare. Întrebat despre liberalii aflați pe lista exclușilor din PNL și o eventuală cooptare, Grindeanu a spus că îi cunoaște pe „aproape toți”, îi consideră „oameni remarcabili”, dar „nu cred că se pune problema în acest moment, în acest fel”. [...]
În plină criză politică, președintele Nicușor Dan pleacă joi în Polonia , unde participă la Summitul Flancului Estic , într-un moment în care la București încă nu există o formulă de guvernare conturată, potrivit HotNews . Conform agendei publicate de Administrația Prezidențială , șeful statului va lua parte la summit începând cu ora 13:30, la Artus Court – Primăria Gdansk. La ora 15:00 sunt programate declarații de presă comune cu liderii prezenți. După summit, la ora 16:30, Nicușor Dan are programată o întâlnire cu Lech Wałęsa, fost președinte al Republicii Polone, la Centrul European Solidaritatea din Gdansk. Context: blocaj politic la București și presiune pentru un guvern „funcțional” Deplasarea are loc pe fondul unei crize politice prelungite în România. HotNews amintește că guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, premierul desemnat Eugen Tomac și-a depus mandatul, iar ulterior președintele l-a nominalizat pe liberalul Adrian Veștea fără consultarea PNL; cabinetul propus de Veștea a fost respins la vot în plenul reunit al Parlamentului. Marți, președintele a avut consultări de peste șase ore cu toate partidele și grupurile parlamentare, fără a face o nouă nominalizare de premier. În schimb, a indicat drept „varianta care pare să se contureze” un „guvern politic minoritar” și a cerut partidelor un „ritm accelerat”, invocând „urgența” instalării unui guvern „funcțional”. Ce opțiuni sunt pe masă În acest moment, președintele așteaptă propuneri pentru un guvern minoritar, fie: format din PSD, fie format din PNL, USR și UDMR. Miercuri, Biroul Permanent al PSD a decis în unanimitate să-l propună pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier și să formeze o echipă de negociere pentru un acord politic. Separat, liderii PNL, USR și UDMR au discutat strategia, iar potrivit informațiilor HotNews, USR a propus ideea unei „rotative”: mai întâi o guvernare minoritară a celor trei formațiuni de dreapta, urmată de un executiv monocolor PSD. [...]
PSD își asumă guvernarea și îl validează pe Sorin Grindeanu ca propunere de premier , într-un scenariu de guvern minoritar, decizie care repoziționează negocierile pentru formarea Executivului și pune presiune pe partidele care ar urma să asigure voturile de învestitură, potrivit news . Conducerea PSD l-a votat „în unanimitate” pe Sorin Grindeanu pentru poziția de premier, „în varianta unui guvern minoritar PSD”, conform unor surse din partid citate de publicație. Tot în unanimitate, Biroul Politic Național a decis ca PSD „să-și asume răspunderea guvernării”, iar președintele partidului să fie propunerea de prim-ministru, a anunțat Grindeanu. Ce schimbă decizia PSD în ecuația formării guvernului Validarea internă a lui Grindeanu fixează o opțiune explicită: PSD își asumă conducerea guvernării și mizează pe o formulă minoritară, care ar necesita sprijin parlamentar din afara partidului pentru a trece de votul de învestitură. Decizia vine după consultările de la Cotroceni de „în urmă cu o zi”, când Grindeanu a spus că PSD este gata să își asume guvernarea, inclusiv funcția de premier. În același context, el a afirmat că PSD nu susține un guvern cu AUR. Poziția PNL: „pact pentru România” până la finalul anului După consultările de la Palatul Cotroceni, președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat că PNL vede drept „realistă” o formulă de guvern investit pe baza unui acord – un „pact pentru România” – valabil până la sfârșitul anului și semnat de forțele politice. Bolojan a indicat două variante: fie un guvern minoritar PSD, fie un guvern „în jurul PNL-USR-UDMR”, cu angajamentul de a vota un guvern minoritar. [...]
UDMR vede un guvern PSD ca opțiune „implicită” după eșecul negocierilor PNL, iar linia roșie rămâne excluderea AUR , potrivit Mediafax . Kelemen Hunor spune că „prima șansă” de a forma guvernul aparține PSD, pe fondul refuzului anunțat de social-democrați de a susține un cabinet minoritar PNL–USR–UDMR. Declarațiile vin după ce Adrian Veștea nu a reușit să obțină o majoritate, iar Sorin Grindeanu a transmis că PSD nu va susține varianta unui guvern minoritar format de PNL, USR și UDMR. În această logică, liderul UDMR afirmă că, dacă acea opțiune este exclusă, „nu rămâne o altă variantă decât PSD”. Miza: stabilitate pentru dosarele economice și bugetare Kelemen Hunor leagă discuția despre formula de guvern de o listă de priorități care, în opinia sa, cer un executiv funcțional: PNRR , SAFE, OECD, bugetul pe anul viitor și „tot ce înseamnă o stabilitate economică și bugetară”. El folosește o metaforă pentru perioada următoare, spunând că un astfel de guvern ar trebui să primească „motorină” ca să poată parcurge distanța „din iunie până februarie, anul viitor”. „Pact” fără AUR și critica la adresa lui Veștea Întrebat despre un posibil pact între partide, Kelemen Hunor spune că, din punctul său de vedere, acesta nu ar trebui să includă AUR și adaugă că îl vede și pe președintele României, Nicușor Dan, pe aceeași „linie roșie”. În același registru, el afirmă că și liderul PSD, Sorin Grindeanu, ar avea această limită. În ceea ce privește demersul lui Adrian Veștea de a negocia susținerea AUR în Parlament, Kelemen Hunor îl califică drept „o greșeală fulminantă” și susține că Veștea „n-a înțeles” liniile roșii. Liderul UDMR descrie această decizie ca un pas care „banalizează răul” și echivalează cu „trecerea Rubiconului”, adăugând că nu a existat un gest „atât de evident” nici în perioada în care PRM era puternic. Ce urmează Din informațiile prezentate, discuția politică se mută spre scenariul în care PSD ar avea prima șansă să încerce formarea guvernului, în timp ce includerea AUR este tratată de UDMR drept o limită de netrecut în negocieri. Sursa nu oferă un calendar al consultărilor sau detalii despre o formulă concretă de majoritate. [...]
Suspendarea proiectelor PNRR sub pragul de 30% riscă să lase primăriile cu costuri deja făcute și fără finanțare , iar Elena Lasconi spune că decizia Guvernului condus de Ilie Bolojan a produs efecte directe în administrațiile locale, potrivit Mediafax . Fosta președintă USR și actual primar al municipiului Câmpulung afirmă că Ilie Bolojan „nu a gândit ca un primar” atunci când Executivul a hotărât suspendarea proiectelor finanțate prin PNRR cu un grad de realizare mai mic de 30%. Lasconi susține că măsura a afectat proiecte pentru care administrația locală cheltuise deja bani, în special pe documentații necesare depunerii cererilor. „Mi s-a părut că nu a gândit ca un primar și am simțit că ne-a făcut foarte mult rău.” Ce spune Lasconi că a pierdut Câmpulungul În interviul acordat emisiunii „Ai Aflat! – Cu Ionuț Cristache”, Lasconi a descris consecințele, din perspectiva unei „primării sărace”, care a suportat costuri inițiale pentru a accesa fonduri europene. Printre proiectele menționate de ea se numără: proiecte din PNRR „tăiate «din pix»”, pentru care spune că s-au cheltuit bani pe documentații; două proiecte de eficientizare energetică la blocuri-turn, pierdute din patru; proiectul de achiziție de microbuze și autobuze electrice pentru școli, pe care afirmă că l-a pierdut, argumentând că la achiziții gradul de realizare nu poate fi „la 30%”, ci „la 0% sau la 100%”. „Ceea ce mă privește, faptul că a tăiat «din pix» câteva proiecte din PNRR pentru care m-am luptat. Și să știți că au fost proiecte «primul venit, primul servit» și am cheltuit bani.” De ce contează: costuri blocate și presiune politică la nivel local Lasconi leagă decizia privind PNRR și de efecte politice și sociale, susținând că majorările de taxe și impozite au fost percepute de cetățeni mai degrabă ca venind de la primării, nu de la Guvern, ceea ce ar fi lovit direct administrațiile locale. „Creșterea taxelor și impozitelor nu a fost înțeleasă de români ca venind din partea Guvernului, ci mai degrabă din partea Primăriei și ne-a afectat direct.” Ea a mai spus că măsuri precum creșterea TVA, taxele pe muncă și scăderile de indemnizații „îi afectează pe oameni”, pe care îi descrie ca fiind „disperați”. Contextul deciziei Guvernului În august 2025, Guvernul Bolojan a decis suspendarea proiectelor PNRR cu grad de realizare sub 30%. Potrivit aceleiași surse, justificarea a fost concentrarea fondurilor către proiecte cu un nivel de implementare mai ridicat, decizie care a generat reacții critice din partea unor autorități locale și județene. [...]
PSD își pregătește marja de negociere pentru o majoritate, inclusiv cu AUR , printr-o schimbare de ton care poate conta în ecuația formării rapide a unui guvern, potrivit HotNews . Rareș Hopincă, primarul PSD al Sectorului 2, a respins eticheta de „partid extremist” pentru AUR și a spus că „sunt decizii pentru România unde s-ar putea să avem nevoie inclusiv de voturile AUR”. De ce contează: semnal că PSD nu exclude sprijin punctual de la AUR Întrebat la Digi24 dacă AUR este un „partid extremist”, Hopincă a susținut că s-au folosit prea des „epitete” care „nu întotdeauna au fost acoperite de realitate” și a avertizat că generalizările sunt riscante. „Poate au existat poziții extremiste la AUR, cum poate au existat poziții extremiste și la reprezentanții altor partide, dar a vorbi in corpore despre un partid că este extremist deja cred că e o linie periculoasă, care s-a trecut de prea multe ori.” În același registru, Hopincă a spus că evitarea unor astfel de etichete ar fi utilă și pentru a nu „escalada tensiunea” într-o societate pe care o descrie drept „extrem de tensionată”. Context: consultări la Cotroceni și presiune pentru un guvern „cât mai repede” Declarațiile vin în ziua în care președintele Nicușor Dan a convocat partidele parlamentare la consultări, după ce Guvernul Veștea a fost respins de Parlament. Conform surselor HotNews, șeful statului nu urma să desemneze în aceeași zi un candidat la funcția de premier. După discuția de la Cotroceni, Sorin Grindeanu a declarat că „PSD își asumă guvernarea, inclusiv funcția de premier”. Ce spune Hopincă despre majoritate și desemnarea premierului Hopincă a estimat că liderul PSD ar putea „coagula o majoritate” dacă va primi mandatul de formare a guvernului și a sugerat că un „acord scris” ar ajuta negocierile. Totodată, el a spus că este „o greșeală” ca PSD să discute acum despre nume pentru funcția de premier, argumentând că prioritatea este ca persoana desemnată să poată strânge o majoritate parlamentară. În opinia sa, „imperativul momentului” este un acord politic care să ducă la un guvern cu „puteri depline”, învestit „cât mai repede”, ideal „în această săptămână”. [...]
