Știri
Știri din categoria Externe
Iranul introduce un permis de tranzit și un „coridor sigur” în Strâmtoarea Ormuz, o schimbare cu potențial direct asupra fluxurilor de energie și a costurilor de transport, într-un punct prin care trece o parte importantă din aprovizionarea globală cu petrol și gaze, potrivit Libertatea.
Noul mecanism, anunțat marți seara de regimul de la Teheran, vine după ce președintele american Donald Trump a suspendat operațiunea de escortare a navelor comerciale pe această rută maritimă.
Conform sistemului descris, navele care vor să traverseze Strâmtoarea Ormuz ar urma să intre într-un proces de autorizare înainte de tranzit:
În paralel, Marina Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice a transmis un avertisment navelor: singura rută considerată „sigură” este un coridor desemnat de Iran, iar în caz contrar acestea s-ar putea confrunta cu „măsuri”.
Detaliile de funcționare ale mecanismului, reglementările concrete privind tranzitul și modul în care Iranul ar trata presupusele încălcări „rămân neclare”, relatează The New York Times, citat de Libertatea. Press TV susține că mecanismul este „deja operațional în Ormuz”.
Strâmtoarea Ormuz a fost „practic închisă” de Iran de la declanșarea operațiunii militare americano-israeliene „Epic Fury”, pe 28 februarie, măsură care, potrivit sursei, a afectat aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze. În oglindă, Statele Unite au impus o blocadă asupra porturilor iraniene.
Donald Trump a anunțat marți suspendarea operațiunii „Proiectul Libertate” de escortare a navelor, invocând „progrese semnificative” în negocierile de pace. În mesajul publicat pe Truth Social, președintele SUA a scris:
„Am convenit de comun acord că, deşi blocada va rămâne în vigoare, Proiectul Libertate va fi suspendat pentru o perioadă scurtă pentru a vedea dacă acordul poate fi finalizat şi semnat”
După suspendare, contractele futures pe țițeiul Brent au scăzut cu 1,2%, la 108,60 dolari pe baril (aprox. 500 lei), iar West Texas Intermediate (WTI) a coborât tot cu 1,2%, la 101,06 dolari pe baril (aprox. 465 lei), conform datelor citate.
Secretarul de stat Marco Rubio și alți oficiali din administrația Trump au declarat că Iranului „nu i se poate permite să controleze” traficul prin strâmtoare. Rubio a mai spus că faza ofensivă a conflictului cu Iran s-a „încheiat”, declarații făcute înainte ca Trump să anunțe suspendarea escortării.
Pentru companiile din transport și energie, miza imediată este dacă „noile proceduri” impuse de Iran vor funcționa predictibil și dacă vor reduce sau, dimpotrivă, vor amplifica riscul operațional pe una dintre cele mai sensibile rute maritime din lume.
Recomandate
Aproape două treimi dintre americani cred că SUA nu câștigă războiul cu Iranul, iar sprijinul pentru modul în care Donald Trump gestionează politica externă a coborât la un nou minim , potrivit unui material publicat de The Jerusalem Post , care citează un sondaj CNN realizat de SSRS. Sondajul arată că 64% dintre respondenți spun că Statele Unite „nu câștigă” războiul cu Iranul, în timp ce 36% consideră contrariul. În paralel, aprobarea pentru modul în care Trump gestionează conflictul a ajuns la 26%. Scădere accentuată în rândul republicanilor Cea mai vizibilă deteriorare a sprijinului vine din interiorul electoratului republican, potrivit datelor citate. 60% dintre republicani aprobă felul în care Trump gestionează situația din Iran, în scădere cu 13 puncte procentuale față de martie (73%). În același timp, evaluarea generală a politicii externe a lui Trump coboară la 29% aprobare și 71% dezaprobare, cel mai mic nivel înregistrat pentru el într-un sondaj CNN pe parcursul oricăruia dintre mandatele sale, conform articolului. Context: ONU și reluarea contactelor indirecte SUA–Iran Publicarea sondajului are loc în timp ce Trump participă la Adunarea Generală a ONU , la New York, unde Iranul și războiul sunt în prim-planul agendei sale externe. În discursul de marți, Trump a spus că Iranul nu trebuie lăsat să obțină o armă nucleară și a invocat fie perspectiva unui acord cu Teheranul, fie posibilitatea unor acțiuni militare suplimentare. În acest context, Washingtonul și Teheranul au reluat contacte indirecte după luni fără discuții, potrivit informațiilor prezentate. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au comunicat cu ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi prin mediatori, pe marginea Adunării Generale a ONU, în ceea ce ar fi primul contact între părți de la prăbușirea unui acord de încetare a focului interimar, în iulie. Trump a descris întâlnirea cu mediatorii Iranului drept „foarte productivă” și a spus că vede „impuls” către un acord. Iranul ar fi transmis, prin Qatar, condiții care includ încetarea războiului „pe toate fronturile” și oprirea a ceea ce Teheranul numește „acte de agresiune” ale SUA. [...]
Discuțiile SUA–Iran revin pe agendă, dar condițiile Teheranului pentru Ormuz țin riscul pe piața petrolului potrivit HotNews , care relatează despre o întâlnire de trei ore la New York, în marja Adunării Generale a ONU, între oficiali iranieni și trimisul special al SUA, Steve Witkoff . Întâlnirea, mediată de Qatar, nu a produs „nicio evoluție majoră”, notează BBC, dar marchează primul contact de acest tip după discuțiile din iunie, când vicepreședintele SUA JD Vance s-a întâlnit cu o delegație iraniană în Elveția pentru semnarea unui memorandum. Witkoff a spus că este „foarte mulțumit” de rezultat și a descris runda ca fiind una „despre care sperăm că se va dovedi constructivă și promițătoare”. Miza economică: Strâmtoarea Ormuz , între redeschidere rapidă și condiții politice Un înalt oficial iranian a indicat că Iranul este pregătit să redeschidă Strâmtoarea Ormuz „în termen de o săptămână”, însă doar dacă SUA iau „măsuri reciproce” pentru reducerea presiunii militare și economice asupra Iranului. Ormuz este prezentată drept una dintre principalele rute mondiale de transport al petrolului, astfel că orice blocaj sau redeschidere are implicații directe pentru fluxurile energetice și pentru riscul de volatilitate în prețuri. Teheranul își menține linia de negociere: a reiterat cererea ca SUA să pună capăt „actelor de agresiune”. În trecut, Iranul stabilise șapte condiții prealabile pentru ridicarea blocadei asupra strâmtorii, inclusiv încetarea războiului dus de SUA „pe toate fronturile” și angajamentul de a opri acțiunile agresive, „inclusiv sancțiunile”. Contextul politic: amenințarea lui Trump și lipsa unui progres imediat Discuțiile au avut loc în aceeași zi în care președintele american Donald Trump a amenințat Iranul, de la tribuna Adunării Generale a ONU, cu „anihilarea”. „Se va face o înțelegere cu Iranul care să le permită să reconstruiască și să creeze o țară mult mai mare decât a fost vreodată? Sau să anihilez Republica Islamică și să o fac repede, fără să le mai dau niciodată șansa de a ucide și distruge oameni și țări? Să-i trimit în iad?” Iranul a confirmat că la întâlnirea cu Witkoff a participat ministrul de externe Abbas Araghchi, iar medierea a fost asigurată de diplomați din Qatar. Stadiul conflictului: atacuri în strâmtoare și presiune prin sancțiuni După eșecul unui acord de încetare a focului, cele două părți au continuat schimburi de focuri sporadice. Iranul a atacat nave despre care susține că au încercat să traverseze Strâmtoarea Ormuz fără autorizație, iar SUA au atacat obiective iraniene din strâmtoare și petroliere iraniene în largul coastelor Iranului. În paralel, SUA au menținut un blocaj asupra porturilor iraniene, despre care se arată că a provocat „perturbări majore” economiei iraniene. Trump a amenințat și cu sancțiuni împotriva oricărei țări care continuă să facă comerț cu Iranul, însă, până acum, „nu au existat semne ale unei schimbări de curs” din partea Teheranului, care insistă ca SUA și Israelul să-și înceteze războiul, inclusiv împotriva Hezbollah. Separat, gruparea Houthi din Yemen, aliată a Iranului, și-a intensificat atacurile menite să perturbe transportul de petrol din Arabia Saudită, alimentând riscul de escaladare regională. Ce urmează Din informațiile disponibile, discuțiile au redeschis un canal diplomatic, dar fără rezultate concrete imediate. În practică, semnalul relevant pentru piețe rămâne condiționarea explicită a redeschiderii Ormuz de relaxarea presiunii militare și economice a SUA, într-un context în care retorica de la Washington s-a înăsprit public. [...]
Administrația Trump a făcut angajamente legale pentru a cheltui aproape toți cei 400 de milioane de dolari (aprox. 1,8 miliarde lei) aprobați de Congres pentru ajutor militar către Ucraina, astfel încât fondurile să nu expire la 30 septembrie , potrivit Reuters , care citează trei surse familiarizate cu planul. Până la începutul acestei săptămâni, 307 milioane de dolari (aprox. 1,4 miliarde lei) din finanțarea prin Ukraine Security Assistance Initiative (USAI) fuseseră deja „obligate” – adică alocate prin angajamente bugetare ferme – iar administrația intenționează să blocheze și restul de 93 de milioane de dolari (aprox. 420 milioane lei) înainte de finalul anului fiscal, la 30 septembrie, spun sursele. Pentagonul, care gestionează programul USAI, a refuzat să comenteze. Miza: evitarea expirării fondurilor și presiunea Congresului Banii au fost un punct de dispută la Washington. Democrați și o parte dintre republicani au acuzat Pentagonul că „trenează” ajutorul pentru Kiev, deși pachetul a fost votat de ambele partide în decembrie anul trecut. Reuters notează că, deși cei 93 de milioane de dolari rămași nu trebuie cheltuiți efectiv până la finalul anului, ei ar expira dacă nu sunt plasați formal sub contract până atunci – motiv pentru care administrația se grăbește să îndeplinească termenul-limită procedural. Ce se livrează și pe ce calendar Primele livrări au început în această lună și includ armament ofensiv și echipamente, precum piese de schimb pentru vehicule blindate, potrivit surselor. Restul livrărilor sunt așteptate să fie făcute până în octombrie 2029, mai arată acestea, într-un calendar care depășește finalul mandatului lui Trump (ianuarie 2029). Patriot nu intră în acest pachet Unul dintre interlocutori a precizat că echipamentele militare din acest pachet nu includ rachete Patriot , în pofida atacurilor Rusiei asupra orașelor ucrainene cu drone și rachete balistice și a solicitărilor repetate ale Kievului pentru mai multe sisteme. Reuters menționează că războiul SUA în Iran și războiul din Ucraina au redus stocurile globale de Patriot, iar administrația a amânat în mai multe rânduri livrări de arme către Ucraina din cauza îngrijorărilor privind nivelul stocurilor americane. În iulie, Reuters relata că administrația le-a spus congresmenilor că ar putea dura ani până când unele echipamente ajung la forțele ucrainene, ceea ce a alimentat nemulțumiri în Congres față de un calendar considerat neobișnuit de lent pentru un conflict în desfășurare. În context, Reuters amintește că Trump a adoptat în ultimele luni un ton mai favorabil Ucrainei, inclusiv prin aprobarea unei licențe pentru ca Ucraina să poată fabrica interceptoare Patriot și prin semnarea unui proiect de lege privind sancțiuni împotriva Rusiei. Tot săptămâna aceasta, Trump s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski la ONU, iar Zelenski a spus ulterior că au discutat despre eforturi de încheiere a războiului, inclusiv un posibil armistițiu bilateral privind ținte din zona energetică. [...]
China reia „diplomația panda” ca instrument de influență , trimițând în SUA doi urși panda uriași care vor ajunge la Grădina Zoologică din Atlanta în „câteva zile”, într-un gest prezentat drept apropiere între Beijing și Washington, potrivit Antena 3 . Președintele chinez Xi Jinping a făcut anunțul în timpul unei întâlniri cu omologul său american, Donald Trump, și alți oficiali de la Casa Albă. Cei doi panda, numiți Ping Ping (mascul) și Fu Shuang (femelă), au fost descriși de liderul chinez drept „emisari ai prieteniei” între China și SUA și ar urma să fie mutați pe teritoriul american în următoarele zile. Mutarea vine după ce Grădina Zoologică din Atlanta a anunțat un nou acord de cercetare cu Asociația Chineză pentru Conservarea Faunei Sălbatice, iar animalele ar urma să fie trimise de la Baza de Cercetare și Conservare a urșilor panda uriași din Chengdu. Ce urmărește Beijingul: „soft power” prin programul de împrumut Xi Jinping a prezentat sosirea celor doi panda ca „o veste bună” și a indicat programul de împrumut al urșilor panda drept un exemplu de „prietenie între chinezi și americani”. În aceeași logică, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a spus că noua rundă de cooperare ar contribui la: îmbunătățirea sănătății și bunăstării urșilor panda giganți; promovarea protejării biodiversității la nivel mondial; consolidarea prieteniei dintre China și SUA. În context, Antena 3 notează că urșii panda giganți sunt un simbol al relației bilaterale încă din 1972, iar China folosește de mult timp acest program ca instrument de diplomație de tip „soft power” (influență obținută prin atracție și cooperare, nu prin presiune). Implicații operaționale pentru Zoo Atlanta: pregătiri și calendar neclar Deși Xi Jinping a vorbit despre un orizont de „câteva zile”, detaliile privind data exactă a sosirii sunt limitate. Un purtător de cuvânt al grădinii zoologice a declarat pentru CBS News Atlanta că, deocamdată, instituția nu va comunica data. În paralel, oficialii Zoo Atlanta spun că fac modernizări ale facilităților și alte lucrări de pregătire pentru a crea un mediu „mai confortabil și mai sigur” pentru cei doi panda, cu îndrumarea tehnică a experților chinezi. Context: precedentul din 2024 și situația actuală din SUA Într-un acord anterior, încheiat în 2024, panda Lun Lun și Yang Yang au avut șapte pui, potrivit grădinii zoologice. Lun Lun, Yang Yang și cei mai mici doi pui au plecat din Atlanta spre China în octombrie 2024, unde locuiesc și ceilalți pui. În prezent, în Statele Unite există urși panda în două grădini zoologice: Grădina Zoologică Națională din Washington și Grădina Zoologică din San Diego, care au primit urși panda din China în 2024. Pe agenda întâlnirii Xi–Trump, Antena 3 menționează teme precum inteligența artificială, comerțul și Taiwanul, în timp ce vizita lui Xi Jinping în SUA are loc la invitația președintelui american. [...]
Protestul diplomatic din sala Adunării Generale a ONU a însoțit discursul lui Benjamin Netanyahu , după ce zeci de delegați au părăsit joi plenul în momentul în care premierul israelian a urcat la tribună, potrivit Mediafax . Episodul a accentuat tensiunile din jurul războiului cu Iranul și al operațiunilor militare din Gaza, într-un cadru în care ONU rămâne o platformă-cheie pentru presiune politică și poziționare internațională. O mare parte dintre locurile din sală au rămas goale după plecarea delegaților, iar președintele Adunării Generale, Khalilur Rahman, a cerut în repetate rânduri restabilirea ordinii. Discursul a fost însoțit de aplauze, huiduieli și un protest colectiv. Reacția lui Netanyahu: „lași morali” și mesaj de forță Netanyahu a reacționat direct la gestul delegaților, folosind o formulare dură de la tribuna ONU: „Dacă mai sunt alți lași morali care nu au părăsit încă sala, vă rog să o faceți acum.” În intervenția sa, liderul israelian a reluat referirile la atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și a susținut că Israelul „nu are altă opțiune” decât să continue lupta. „Vom câștiga, nu avem altă opțiune.” Contextul protestului: apelul misiunii palestiniene Potrivit informațiilor citate, misiunea palestiniană la ONU îndemnase anterior delegațiile să părăsească sala în timpul discursului premierului israelian, ceea ce explică caracterul coordonat al gestului din plen. Iran, Gaza și acuzațiile de genocid, în centrul disputei Netanyahu a abordat și conflictul cu Iranul, afirmând că decizia de a ordona atacul a fost „una dintre cele mai ușoare” pe care le-a luat. Totodată, el a susținut că Israelul apără inclusiv state ai căror reprezentanți au părăsit sala. În același discurs, Netanyahu a respins acuzațiile de genocid în Fâșia Gaza, pe care le-a numit „cea mai mare minciună a secolului”. Materialul menționează că o comisie de anchetă a ONU afirmase în iunie că Israelul ar fi vizat deliberat copii palestinieni în timpul campaniei militare din Gaza și a concluzionat că au fost comise genocid, crime împotriva umanității și crime de război. Separat, președintele palestinian Mahmoud Abbas a susținut, într-o intervenție video, că populația din Gaza se confruntă cu un „război genocidar” și o „catastrofă umanitară fără precedent”. Mesaj către Washington: elogii pentru Donald Trump În intervenția de la New York, Netanyahu l-a elogiat și pe președintele american Donald Trump: „Nu avem un partener mai important decât președintele Trump.” În ansamblu, momentul din plenul Adunării Generale indică o polarizare tot mai vizibilă în jurul conflictelor din regiune, cu efect direct asupra capacității ONU de a funcționa ca spațiu de dialog, nu doar de confruntare simbolică. [...]
Summitul Trump–Xi readuce pe masă comerțul și regulile pentru inteligența artificială , într-un moment în care tensiunile tehnologice dintre SUA și China pot influența lanțurile globale de aprovizionare și accesul companiilor la piețe, potrivit Mediafax . Donald Trump l-a primit vineri la Casa Albă pe Xi Jinping, cei doi având discuții bilaterale urmate de o cină de stat. Vizita lui Xi la Washington este prima în mai mult de un deceniu și a doua întâlnire la nivel de summit dintre cei doi lideri în acest an, după vizita lui Trump în China, în luna mai. Pe agenda discuțiilor s-au aflat inteligența artificială, comerțul, Taiwanul, relațiile cu Iranul și securitatea. Mesajele politice: ton cordial, dar mize economice și tehnologice În timpul cinei de stat, Trump a descris relația cu Xi în termeni cordiali și a spus că „nu ne-am înțeles niciodată mai bine”. În declarațiile de la Casa Albă, președintele american a insistat pe relația personală cu liderul chinez. Xi a afirmat că cei doi au avut „schimburi sincere și aprofundate” și a susținut construirea unei relații „constructive de stabilitate strategică”, pledând totodată pentru evitarea unei confruntări între cele două puteri. De ce contează prezența liderilor din tehnologie Cina de stat din East Room a reunit, alături de cei doi președinți, nume importante din tehnologie și inteligență artificială, între care Elon Musk (Tesla și SpaceX), Jensen Huang (Nvidia), Lisa Su (AMD), Tim Cook (menționat ca fost director general al Apple), Mark Zuckerberg, Sam Altman, Sundar Pichai și Jeff Bezos. Contextul este relevant deoarece inteligența artificială a fost unul dintre subiectele centrale ale summitului. Trump a spus înaintea întâlnirii că AI va fi un subiect important, dar că dorește să păstreze situația „exact așa cum este”, afirmând că aceasta este și poziția Chinei. Gesturi simbolice și pașii următori ai vizitei Trump i-a oferit lui Xi o statuie reprezentând vulturul pleșuv, simbolul național al SUA, și i-a invitat pe participanți să viziteze noua sală de bal aflată în construcție la Casa Albă, despre care a spus că ar urma să fie finalizată peste aproximativ un an. Xi a anunțat că China va invita 100.000 de tineri americani în următorii cinci ani la programe de schimb și studiu în China și că doi urși panda, Ping Ping și Fu Shuang, vor ajunge la Zoo Atlanta în câteva zile. Vizita se încheie vineri, când Xi este programat să meargă împreună cu Trump la Arhivele Naționale ale SUA , înainte de plecarea din Statele Unite. [...]
