Știri
Știri din categoria Externe
Iranul introduce un permis de tranzit și un „coridor sigur” în Strâmtoarea Ormuz, o schimbare cu potențial direct asupra fluxurilor de energie și a costurilor de transport, într-un punct prin care trece o parte importantă din aprovizionarea globală cu petrol și gaze, potrivit Libertatea.
Noul mecanism, anunțat marți seara de regimul de la Teheran, vine după ce președintele american Donald Trump a suspendat operațiunea de escortare a navelor comerciale pe această rută maritimă.
Conform sistemului descris, navele care vor să traverseze Strâmtoarea Ormuz ar urma să intre într-un proces de autorizare înainte de tranzit:
În paralel, Marina Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice a transmis un avertisment navelor: singura rută considerată „sigură” este un coridor desemnat de Iran, iar în caz contrar acestea s-ar putea confrunta cu „măsuri”.
Detaliile de funcționare ale mecanismului, reglementările concrete privind tranzitul și modul în care Iranul ar trata presupusele încălcări „rămân neclare”, relatează The New York Times, citat de Libertatea. Press TV susține că mecanismul este „deja operațional în Ormuz”.
Strâmtoarea Ormuz a fost „practic închisă” de Iran de la declanșarea operațiunii militare americano-israeliene „Epic Fury”, pe 28 februarie, măsură care, potrivit sursei, a afectat aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze. În oglindă, Statele Unite au impus o blocadă asupra porturilor iraniene.
Donald Trump a anunțat marți suspendarea operațiunii „Proiectul Libertate” de escortare a navelor, invocând „progrese semnificative” în negocierile de pace. În mesajul publicat pe Truth Social, președintele SUA a scris:
„Am convenit de comun acord că, deşi blocada va rămâne în vigoare, Proiectul Libertate va fi suspendat pentru o perioadă scurtă pentru a vedea dacă acordul poate fi finalizat şi semnat”
După suspendare, contractele futures pe țițeiul Brent au scăzut cu 1,2%, la 108,60 dolari pe baril (aprox. 500 lei), iar West Texas Intermediate (WTI) a coborât tot cu 1,2%, la 101,06 dolari pe baril (aprox. 465 lei), conform datelor citate.
Secretarul de stat Marco Rubio și alți oficiali din administrația Trump au declarat că Iranului „nu i se poate permite să controleze” traficul prin strâmtoare. Rubio a mai spus că faza ofensivă a conflictului cu Iran s-a „încheiat”, declarații făcute înainte ca Trump să anunțe suspendarea escortării.
Pentru companiile din transport și energie, miza imediată este dacă „noile proceduri” impuse de Iran vor funcționa predictibil și dacă vor reduce sau, dimpotrivă, vor amplifica riscul operațional pe una dintre cele mai sensibile rute maritime din lume.
Recomandate
Iranul și Omanul analizează introducerea unor taxe pentru „servicii maritime” în Strâmtoarea Ormuz , o mișcare care ar putea ridica costurile de tranzit pe una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, potrivit Mediafax . Cele două state au anunțat marți că vor evalua un astfel de sistem printr-un grup de lucru comun, iar discuțiile vor continua în pofida opoziției Statelor Unite față de orice formă de taxare, potrivit AFP, citată de France24. Ce se discută concret: administrarea navigației și „costurile asociate” Într-o declarație comună, Iranul și Omanul au invocat „drepturile suverane asupra apelor teritoriale” și au convenit să mențină dialogul printr-un grup de lucru format din reprezentanți ai celor două ministere de externe. Obiectivul acestui grup este să ajungă la „un acord privind viitoarea administrare a navigației în Strâmtoarea Ormuz, serviciile care vor fi furnizate în acest sens și costurile asociate acestora, în conformitate cu standardele internaționale”, au precizat cele două părți. Mesaj dublu: taxe analizate, dar promisiune de „trecere fără taxă” Deși tema taxelor este pe agendă, ministrul de externe de la Muscat a transmis, într-un mesaj publicat pe X, că ambele părți s-au angajat să asigure „trecerea în condiții de siguranță, fără taxă”. În acest stadiu, informațiile disponibile indică mai degrabă o negociere asupra cadrului de administrare și a serviciilor decât o decizie finală privind introducerea efectivă a taxelor. Contextul negocierilor și calendarul menționat anterior Declarația comună a venit după întâlniri la Muscat, unde ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi , și negociatorul-șef Mohammad Bagher Ghalibaf s-au întâlnit cu sultanul Omanului, Haitham bin Tariq, și cu ministrul de externe Badr Albusaidi. Săptămâna trecută, Ministerul Afacerilor Externe al Iranului a afirmat că Teheranul va impune „taxe pentru servicii maritime” pentru traversarea Strâmtorii Ormuz. Atunci s-a preconizat că taxele ar urma să intre în vigoare după o perioadă de 60 de zile fără taxe, prevăzută într-un memorandum de înțelegere semnat cu SUA. Memorandumul mai prevede că Iranul și Omanul vor discuta despre „administrarea viitoare și serviciile maritime” ale strâmtorii, alături de alte țări din Golf. [...]
Iranul spune că a obținut deblocarea „imediată” a 12 miliarde de dolari și o licență temporară pentru exporturi de petrol , după încheierea negocierilor tehnice cu SUA din Elveția, potrivit Antena 3 . Miza economică este directă: accesul la lichidități și la vânzări de țiței, într-un context în care sancțiunile rămân, în principal, în vigoare. Viceministrul iranian de Externe, Kazem Gharibabadi , a declarat că discuțiile tehnice s-au încheiat cu formarea a patru grupuri de lucru și că următoarea etapă va fi gestionată de un comitet de nivel înalt. El a spus că s-a convenit eliberarea „imediată” a 12 miliarde de dolari din fonduri iraniene înghețate și că SUA au emis o licență care autorizează vânzarea de petrol produs de Iran. Licență pe 60 de zile și sancțiuni încă active Departamentul Trezoreriei SUA a emis o licență valabilă 60 de zile, până la 21 august, care autorizează producerea, vânzarea, transportul și importul de țiței, produse petrochimice și alte derivate ale petrolului iranian, notează publicația, citând EFE via Agerpres. În același timp, principalele sancțiuni economice împotriva Teheranului rămân în vigoare, ceea ce limitează predictibilitatea pe termen mai lung pentru fluxurile comerciale. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a scris pe X că, în cadrul discuțiilor din Elveția, Iranul s-a angajat să asigure un tranzit „liber și deschis” în Strâmtoarea Ormuz și să permită intrarea inspectorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) pe teritoriul său. Ce urmează în negocieri: comitet de nivel înalt și patru grupuri de lucru Gharibabadi a afirmat că viitoarele negocieri se vor desfășura sub supravegherea unui comitet de nivel înalt, cu participarea unor oficiali din Iran și SUA, dar și a prim-miniștrilor Qatarului și Pakistanului. Reprezentantul iranian nu a indicat o dată pentru următoarea rundă. Cele patru grupuri de lucru create vizează, potrivit declarațiilor sale: ridicarea sancțiunilor; programul nuclear; reconstrucție și dezvoltare economică; monitorizare și implementare. Context: exporturile de petrol, lovite de blocada din aprilie După un acord-cadru încheiat săptămâna trecută, SUA au ridicat blocada asupra porturilor și coastelor iraniene impusă în aprilie, menționează Antena 3, într-un context în care economia Iranului depinde de petrol. Înainte de blocadă, Iranul încărca peste 1,5 milioane de barili pe zi pentru export, iar în luna mai volumul ar fi scăzut la 260.000 de barili pe zi, conform analizelor CNBC citate în material. Aceste date sugerează de ce o licență, chiar temporară, și deblocarea unor fonduri pot avea efecte rapide asupra veniturilor externe ale Teheranului, dacă măsurile se aplică efectiv. [...]
Iranul spune că va administra Strâmtoarea Ormuz , o rută-cheie pentru transportul de petrol , iar mesajul ridică miza pentru companiile de shipping și pentru piețele energetice, într-un moment în care regiunea încearcă să iasă dintr-un război. Declarațiile apar în Economica , care citează agenția oficială iraniană IRNA, preluată de AFP. Negociatorul-șef al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a afirmat luni că „condițiile din Strâmtoarea Ormuz nu vor reveni la nivelurile de dinainte de război” și că această cale navigabilă „va fi administrată” de Iran. Potrivit articolului, Ghalibaf conduce negocierile cu Statele Unite pentru a „pune capăt definitiv războiului din Orientul Mijlociu”. „Toată lumea trebuie să știe că administrarea Strâmtorii Ormuz nu va reveni niciodată la ceea ce era înainte de război.” „Desigur, regulile internaționale vor fi respectate, dar Iranul va administra Strâmtoarea Ormuz.” De ce contează economic: risc mai mare pentru transport și energie Chiar dacă oficialul iranian invocă respectarea „regulilor internaționale”, ideea de „administrare” a unei rute maritime strategice introduce un element suplimentar de incertitudine pentru operatorii care tranzitează zona. În practică, astfel de semnale pot influența percepția de risc, cu efecte potențiale asupra costurilor de transport (inclusiv asigurări) și asupra volatilității din piața petrolului. Ce urmează Din informațiile prezentate, declarația este legată direct de negocierile Iran–SUA menționate de Ghalibaf. Nu sunt oferite detalii despre măsuri concrete sau un calendar, astfel că rămâne neclar cum ar urma să se traducă „administrarea” în reguli operaționale pentru navele comerciale. [...]
Relaxarea condițiilor de intrare pentru Iran la CM 2026 reduce presiunea logistică asupra echipei , după ce autoritățile americane au permis lotului să ajungă la Seattle cu două zile înaintea meciului decisiv cu Egiptul, potrivit news . Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a anunțat marți că, pentru al treilea meci al Iranului de la Seattle (Washington), programat pe 26 iunie, echipa va putea intra în Statele Unite cu două zile înainte de partidă. Totuși, concesia vine cu o condiție: iranienii rămân obligați să plece în ziua în care se încheie meciul. De ce contează: pregătire mai bună înaintea unui meci cu miză sportivă Decizia schimbă un element operațional important pentru Iran, care a reclamat că a fost dezavantajat de la începutul turneului din cauza restricțiilor de intrare. Până acum, echipei i s-a permis să ajungă în SUA doar cu o zi înaintea celor două meciuri anterioare de la Los Angeles. Un purtător de cuvânt al echipei iraniene a confirmat că lotul va pleca miercuri din Tijuana, orașul mexican unde a fost bazat pe durata Cupei Mondiale, pentru a pregăti meciul de vineri împotriva Egiptului. Partida este descrisă ca fiind crucială, Iranul urmând să joace pentru un loc în 16-imi. Context: Iranul a renunțat la ideea unui apel la FIFA După remiza 0-0 cu Belgia, antrenorul Amir Ghalenoei și-a felicitat jucătorii pentru că au reușit „două meciuri fără înfrângere, în ciuda provocărilor logistice”. Înaintea meciului, el a mai spus că federația iraniană a decis, în cele din urmă, să nu depună un apel la FIFA împotriva restricțiilor impuse de SUA, deși luase în calcul această opțiune săptămâna trecută. [...]
Donald Trump semnalează deschidere pentru înăsprirea sancțiunilor pe energia rusă , după ce, în privat, l-a îndemnat pe Volodîmîr Zelenski să acționeze „mai curajos” față de Rusia, relatează Meduza , citând mai multe surse media și oficiali ucraineni. Potrivit Kyiv Independent , care invocă un oficial ucrainean de rang înalt, Trump ar fi spus că „nu crede” că Vladimir Putin „va face ceva fără presiune”. În același context, oficiali americani nu au confirmat direct că Trump sprijină lovituri ucrainene cu rază lungă pe teritoriul Rusiei, dar au indicat că președintele SUA ar susține ideea de „pace prin forță” (abordare care mizează pe descurajare și presiune militară pentru a obține concesii la masa negocierilor). Presiune militară ca premisă pentru „diplomație reală” Conform RBC-Ukraine , Trump ar considera că presiunea militară exercitată de Ucraina este cea care împinge Rusia spre condițiile în care „diplomația reală” devine posibilă. G7: apreciere pentru loviturile în adâncimea Rusiei și discuții despre sancțiuni energetice Financial Times scrie, citând doi oameni familiarizați cu discuțiile, că la ultima rundă de conversații de la summitul G7 de la mijlocul lunii iunie Trump ar fi fost „extrem de impresionat și încurajat” de campania Ucrainei de lovituri cu rază lungă asupra unor ținte din interiorul Rusiei și i-ar fi spus lui Zelenski că l-au impresionat succesele recente ale forțelor armate ucrainene. În același cadru, Trump ar fi fost de acord și cu întărirea sancțiunilor împotriva sectorului energetic rusesc, potrivit aceleiași publicații. Meduza nu oferă detalii despre calendar, instrumente sau amploarea măsurilor discutate. Context: efecte raportate în Crimeea Într-un scurt context de pe front, Meduza notează că Ucraina a anunțat intensificarea loviturilor, iar forțele ucrainene au declarat că au distrus unul dintre cele trei poduri care leagă Crimeea de continent; pe peninsulă ar fi apărut întreruperi de electricitate și lipsă de benzină. Aceste informații nu sunt însoțite, în materialul citat, de confirmări independente. [...]
Transcrierea audierii lui Bill Gates în Congres reaprinde riscul reputațional pentru liderii de business care au avut legături cu Jeffrey Epstein , după ce miliardarul a declarat că nu a interacționat cu victimele, dar admite că „ar fi putut fi în prezența” unora dintre ele, potrivit CNN , care citează transcriptul unui interviu cu ușile închise al Comisiei de Supraveghere a Camerei Reprezentanților , făcut public marți. Gates a susținut, în interviul voluntar desfășurat pe Capitol Hill la începutul lunii, că relația sa de trei ani cu Epstein a fost „strict profesională” și că nu a fost martor și nu a participat la vreo conduită sexuală ilegală. Totuși, congresmanul democrat Robert Garcia a arătat că investigația comisiei indică faptul că unii angajați ai lui Epstein au fost, la rândul lor, abuzați, ceea ce face dificil pentru Gates să excludă complet posibilitatea de a fi fost în preajma unor victime. „Este un punct foarte bun”, a spus Gates, adăugând: „Aș fi putut fi în prezența victimelor.” De ce contează: ancheta Congresului și efectul de „due diligence” reputațional Cazul revine în prim-plan în contextul anchetei în desfășurare a comisiei, care a cerut mărturia lui Gates după ce publicarea, în acest an, a unor documente suplimentare de către Departamentul de Justiție a ridicat noi întrebări despre legăturile unor persoane influente cu Epstein. Pentru mediul de afaceri, episodul ilustrează cum relațiile „profesionale” cu actori controversați pot genera consecințe reputaționale și presiune publică, inclusiv ani mai târziu, odată cu apariția de noi documente și audieri. Ce reiese din transcript: presiuni, e-mailuri și ruptura din 2014 În depoziție, Gates a descris cum Epstein ar fi încercat să folosească informații despre viața sa personală – inclusiv infidelitatea în căsnicie – pentru a-l presa. După ce a rupt legăturile cu Epstein în 2014, Gates a relatat un episod în care Epstein i-a trimis un e-mail cerând „rambursare” pentru cheltuieli legate de o femeie cu care Gates ar fi avut o relație. „I-am comunicat persoanei mele-cheie, principală, de la Gates Ventures, Larry Cohen, că nu vom plăti nimic”, a declarat Gates. Gates a spus că a fost prezentat lui Epstein în 2011 de Dr. Boris Nikolic, un angajat de încredere, despre care crede că i-ar fi spus lui Epstein despre două dintre aventurile extraconjugale ale lui Gates. Ancheta a insistat și pe alte posibile relații, argumentând că ar fi relevant pentru a stabili dacă au existat alte legături cu Epstein, însă Gates și avocații săi au contestat această linie de întrebări. În același context, Gates a menționat existența unor e-mailuri „draft” pe care Epstein pare să și le fi scris sieși în 2013, cu acuzații grafice și neverificate la adresa lui Gates, pe care acesta le-a catalogat drept false. Gates a mai spus că nu a avut o boală cu transmitere sexuală, dar că „este posibil” să-i fi comunicat lui Nikolic că era îngrijorat că ar putea avea una. Context: Gates știa de condamnarea lui Epstein, dar a continuat contactul Gates a declarat că, la momentul întâlnirii din 2011, știa că Epstein avea o „condamnare penală” „de natură sexuală”, dar a urmărit totuși o relație profesională, deoarece Epstein susținea că poate strânge miliarde de dolari pentru sănătatea globală. Gates a spus că regretă că a ignorat reputația lui Epstein în căutarea unei oportunități filantropice care, în final, nu s-a materializat și că a evitat invitațiile pe insulă sau la evenimente sociale, tocmai din cauza condamnării. Totodată, Gates a afirmat că i se pare „confuz” modul în care Epstein și-a acumulat averea și a remarcat dimensiunea apartamentului acestuia din New York, despre care a spus că era una dintre cele mai „spațioase” locuințe din Manhattan pe care le-a văzut. Mărturia asistentei lui Epstein și legătura cu Trump Comisia a publicat marți și transcriptul audierii lui Lesley Groff, asistenta de lungă durată a lui Epstein, disponibil aici . Groff l-a descris pe fostul ei șef drept un „maestru manipulator” și a spus că nu știa despre crimele lui. Ea a mai declarat că l-a conectat telefonic pe Epstein cu Donald Trump (pe atunci cetățean privat) de mai multe ori, pe parcursul a 10 ani, fără să știe conținutul conversațiilor; Trump a negat de mult timp orice faptă ilegală legată de Epstein și acuzațiile de conduită sexuală necorespunzătoare. Groff a spus că a crezut că persoanele pe care le programa pentru masaje erau terapeuți și a descris aranjamentele ca pe o relație de tip „contractor independent”. Ea a afirmat că a încetat să mai facă regulat astfel de programări în 2008, când Epstein a executat aproximativ un an de închisoare în Florida, însă democrații din comisie au contestat această susținere, invocând programări ulterioare anului 2008. Transcriptul audierii lui Gates este disponibil aici . CNN notează că a solicitat puncte de vedere de la reprezentanții lui Gates și ai lui Groff. [...]
