Știri
Știri din categoria Externe
Rusia a anulat evenimentele de Ziua Victoriei în Crimeea din motive de securitate, pe fondul intensificării atacurilor cu drone ucrainene, potrivit Antena 3. Decizia are un impact operațional direct: autoritățile de ocupație renunță la una dintre cele mai importante vitrine publice ale controlului și prezenței militare ruse în teritoriu.
Șeful administrației instalate de Rusia în Crimeea, Serghei Aksionov, a spus că anul acesta nu va avea loc nicio paradă militară și nici alte evenimente majore, inclusiv marșul „Regimentului Nemuritor”, invocând „considerații de securitate”. În mesajul public, Aksionov nu a menționat explicit Ucraina sau dronele.
„Această decizie a autorităților se bazează pe considerații de securitate.”
Totuși, el a susținut că vor exista „evenimente festive în diverse formate” pentru a marca sărbătoarea și pentru a onora veteranii și memoria celor căzuți.
Potrivit informațiilor prezentate, în Crimeea nu vor avea loc:
În paralel, Mihail Razvozhaev, șeful guvernului de ocupație din Sevastopol, a afirmat pe 6 mai că serviciile orașului curăță monumentele eroilor sovietici, îngrijesc spațiile verzi și decorează străzile pentru sărbătoare.
Anularea vine pe fondul intensificării loviturilor ucrainene asupra instalațiilor militare ruse și a infrastructurii care sprijină armata, atât în teritoriile ocupate, cât și pe teritoriul Rusiei, notează materialul, care citează The Kyiv Independent.
În același registru, Ministerul Apărării din Rusia a anunțat anterior, pe 28 aprilie, că la parada de la Moscova nu va fi prezentată coloana tradițională de vehicule militare, „din cauza situației operaționale actuale”.
Razvozhaev a mai spus că în Crimeea au fost declanșate de mai multe ori alerte de raid aerian în această săptămână și în săptămânile anterioare, din cauza amenințării reprezentate de drone ucrainene.
Agenția de informații militare a Ucrainei (HUR) a publicat pe 5 mai un videoclip cu ținte din Ucraina ocupată lovite de unitatea de operațiuni speciale „Fantome”, potrivit textului. Printre țintele menționate se numără un avion Be-12 Chaika, trei ambarcațiuni Proiect 05060, o navă de sprijin și un hangar pentru depozitarea ambarcațiunilor de asalt Proiect 05060.
Separat, un oficial ucrainean a declarat pentru Kyiv Independent, pe 6 mai, că Ucraina „nu vede niciun motiv” să respecte un armistițiu propus de Rusia pentru sărbătorile de Ziua Victoriei. În același context, președintele Volodimir Zelenski a afirmat că Rusia ar fi încălcat armistițiul propus de Ucraina de 1.820 de ori până la ora 10:00 (ora locală), la câteva ore după intrarea acestuia în vigoare, conform materialului.
Recomandate
Ucraina își extinde loviturile la distanță, iar efectul imediat este presiunea pe combustibil și logistică în Rusia , potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Analiza notează că, în noaptea de 21 spre 22 iunie, forțele ucrainene au lovit din nou în apropierea Moscovei, a treia lovitură asupra zonei capitalei ruse în ultima săptămână. Un element cu implicații operaționale este reacția Moscovei: autoritățile ruse ar încerca să întărească apărarea antiaeriană care acoperă orașul Moscova „în ultimele săptămâni”, posibil în detrimentul unor zone de pe linia frontului. În paralel, ISW apreciază că Ucraina continuă să crească atât intensitatea, cât și raza campaniei de lovituri cu bătaie intermediară și lungă. Impactul economic și logistic: benzină mai puțină, transport mai dificil Evaluarea ISW susține că loviturile ucrainene „continuă să agraveze” penuriile de benzină din Rusia și să afecteze logistica Rusiei către teritoriile ocupate din Ucraina. În același registru, analiza menționează o lovitură asupra unei întreprinderi din industria de apărare din regiunea Voronej, care produce componente pentru rachete de croazieră rusești și pentru sisteme de apărare antiaeriană. Situația militară: avans rusesc la Kupiansk și atacuri aeriene asupra Ucrainei Pe front, ISW notează că forțele ruse au avansat recent în direcția Kupiansk. Totodată, Rusia a lansat în noaptea de 21 spre 22 iunie un atac aerian asupra Ucrainei cu un total de 89 de aparate: o rachetă și 88 de drone, conform evaluării citate. [...]
Iranul spune că a obținut deblocarea „imediată” a 12 miliarde de dolari și o licență temporară pentru exporturi de petrol , după încheierea negocierilor tehnice cu SUA din Elveția, potrivit Antena 3 . Miza economică este directă: accesul la lichidități și la vânzări de țiței, într-un context în care sancțiunile rămân, în principal, în vigoare. Viceministrul iranian de Externe, Kazem Gharibabadi , a declarat că discuțiile tehnice s-au încheiat cu formarea a patru grupuri de lucru și că următoarea etapă va fi gestionată de un comitet de nivel înalt. El a spus că s-a convenit eliberarea „imediată” a 12 miliarde de dolari din fonduri iraniene înghețate și că SUA au emis o licență care autorizează vânzarea de petrol produs de Iran. Licență pe 60 de zile și sancțiuni încă active Departamentul Trezoreriei SUA a emis o licență valabilă 60 de zile, până la 21 august, care autorizează producerea, vânzarea, transportul și importul de țiței, produse petrochimice și alte derivate ale petrolului iranian, notează publicația, citând EFE via Agerpres. În același timp, principalele sancțiuni economice împotriva Teheranului rămân în vigoare, ceea ce limitează predictibilitatea pe termen mai lung pentru fluxurile comerciale. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a scris pe X că, în cadrul discuțiilor din Elveția, Iranul s-a angajat să asigure un tranzit „liber și deschis” în Strâmtoarea Ormuz și să permită intrarea inspectorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) pe teritoriul său. Ce urmează în negocieri: comitet de nivel înalt și patru grupuri de lucru Gharibabadi a afirmat că viitoarele negocieri se vor desfășura sub supravegherea unui comitet de nivel înalt, cu participarea unor oficiali din Iran și SUA, dar și a prim-miniștrilor Qatarului și Pakistanului. Reprezentantul iranian nu a indicat o dată pentru următoarea rundă. Cele patru grupuri de lucru create vizează, potrivit declarațiilor sale: ridicarea sancțiunilor; programul nuclear; reconstrucție și dezvoltare economică; monitorizare și implementare. Context: exporturile de petrol, lovite de blocada din aprilie După un acord-cadru încheiat săptămâna trecută, SUA au ridicat blocada asupra porturilor și coastelor iraniene impusă în aprilie, menționează Antena 3, într-un context în care economia Iranului depinde de petrol. Înainte de blocadă, Iranul încărca peste 1,5 milioane de barili pe zi pentru export, iar în luna mai volumul ar fi scăzut la 260.000 de barili pe zi, conform analizelor CNBC citate în material. Aceste date sugerează de ce o licență, chiar temporară, și deblocarea unor fonduri pot avea efecte rapide asupra veniturilor externe ale Teheranului, dacă măsurile se aplică efectiv. [...]
Iranul spune că va administra Strâmtoarea Ormuz , o rută-cheie pentru transportul de petrol , iar mesajul ridică miza pentru companiile de shipping și pentru piețele energetice, într-un moment în care regiunea încearcă să iasă dintr-un război. Declarațiile apar în Economica , care citează agenția oficială iraniană IRNA, preluată de AFP. Negociatorul-șef al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a afirmat luni că „condițiile din Strâmtoarea Ormuz nu vor reveni la nivelurile de dinainte de război” și că această cale navigabilă „va fi administrată” de Iran. Potrivit articolului, Ghalibaf conduce negocierile cu Statele Unite pentru a „pune capăt definitiv războiului din Orientul Mijlociu”. „Toată lumea trebuie să știe că administrarea Strâmtorii Ormuz nu va reveni niciodată la ceea ce era înainte de război.” „Desigur, regulile internaționale vor fi respectate, dar Iranul va administra Strâmtoarea Ormuz.” De ce contează economic: risc mai mare pentru transport și energie Chiar dacă oficialul iranian invocă respectarea „regulilor internaționale”, ideea de „administrare” a unei rute maritime strategice introduce un element suplimentar de incertitudine pentru operatorii care tranzitează zona. În practică, astfel de semnale pot influența percepția de risc, cu efecte potențiale asupra costurilor de transport (inclusiv asigurări) și asupra volatilității din piața petrolului. Ce urmează Din informațiile prezentate, declarația este legată direct de negocierile Iran–SUA menționate de Ghalibaf. Nu sunt oferite detalii despre măsuri concrete sau un calendar, astfel că rămâne neclar cum ar urma să se traducă „administrarea” în reguli operaționale pentru navele comerciale. [...]
UE nu dă semne că ar redeschide curând discuția despre readerarea Regatului Unit , chiar dacă în Marea Britanie crește percepția că Brexitul a fost o greșeală, potrivit Antena 3 . Mesajul transmis pe canale diplomatice este că o eventuală revenire ar veni doar cu „constrângeri” și compromisuri pe care europenii se îndoiesc că Londra ar fi dispusă să le accepte. La zece ani de la referendumul din 23 iunie 2016, sondajele recente indică o majoritate „clară” de britanici convinși că ieșirea din UE a avut un impact negativ. În plan intern, această schimbare a alimentat dezbateri politice și o serie de formule de tip „Bregret” sau „Breturn”, folosite pentru a descrie ipoteza reintrării în Uniune, notează materialul care citează Agerpres, la rândul său pe AFP. Condiția UE: revenirea ar însemna acceptarea regulilor, nu excepții AFP a discutat cu mai mulți diplomați europeni, care au spus că statele lor ar fi deschise, în principiu, unei astfel de evoluții, însă doar dacă britanicii ar accepta „sacrificii”. Un diplomat citat în articol rezumă scepticismul astfel: „Nu sunt dispuși să accepte constrângerile asociate cu apartenența la UE.” În același timp, cele 27 de state membre „nu se grăbesc deloc” să deschidă o asemenea dezbatere. Unele capitale consideră că UE funcționează mai ușor după plecarea Londrei, inclusiv pentru că nu mai consumă timp negociind derogări și scutiri, în condițiile în care Regatul Unit a rămas în afara zonei euro și a spațiului Schengen și obținuse, istoric, inclusiv o reducere a contribuției bugetare („reducerea britanică”). Context politic la Londra: Starmer exclude readerarea, rivalii o păstrează ca opțiune În Partidul Laburist, Andy Burnham, prezentat drept cel mai serios rival intern al premierului Keir Starmer , spune că Brexitul a fost o greșeală și că speră ca Regatul Unit să revină „în familia europeană” la un moment dat, fără să avanseze un calendar sau o candidatură concretă. Starmer, în schimb, a exclus până acum readerarea și mizează pe o „încălzire” a relațiilor cu UE, potrivit articolului. Ce urmează: summit UE–Regatul Unit pe 22 iulie, cu așteptări limitate Liderii britanici și europeni ar urma să evalueze relația la un summit programat pe 22 iulie, la Bruxelles . Pe fondul fricțiunilor recente legate de industria de apărare, tarifele europene pentru oțel și sprijinul pentru produse „Fabricate în Europa”, ar putea fi semnate acorduri, însă așteptarea indicată în material este de „pași mici”, precum măsuri pentru mobilitatea tinerilor sau pentru comerțul cu produse alimentare. În această logică, chiar dacă în Marea Britanie se discută tot mai mult despre o eventuală „întoarcere”, semnalul din UE rămâne unul pragmatic: fără o schimbare majoră de poziție la Londra privind acceptarea regulilor comune, reintrarea nu este o temă pe agenda imediată a celor 27. [...]
Capturarea lui Nicolas Maduro a deblocat reluarea relațiilor diplomatice Venezuela–SUA , iar Caracasul susține că dialogul cu Washingtonul „avansează pe o cale bună”, potrivit Agerpres , care citează AFP. Președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodriguez , a declarat la Caracas că operațiunea militară americană din 3 ianuarie, în urma căreia Maduro a fost capturat, „a marcat un punct de cotitură” atât în politica internă, cât și în abordarea relațiilor internaționale, în special pentru reluarea „căii diplomatice” cu guvernul Statelor Unite. Ce s-a schimbat în relația Caracas–Washington Sub conducerea lui Delcy Rodriguez, Venezuela și SUA au restabilit relațiile diplomatice, după ce acestea fuseseră rupte de Nicolas Maduro în 2019. Rodriguez a spus că țara se află într-un moment „pe care nu ni-l imaginam în 2025”. În același discurs, lidera interimară a susținut că, la aproape șase luni de la capturare, are „sentimentul” că direcția aleasă a fost cea corectă: „rezolvarea diferendelor” și „aplanarea divergențelor” prin diplomație, în condițiile în care guvernarea sa se desfășoară „sub presiunea Statelor Unite”. Context politic intern menționat în relatare Agerpres mai notează că Nicolas Maduro Guerra, fiul fostului șef de stat pus sub acuzare pentru trafic de droguri în Statele Unite, a asistat la discurs din public, la o oarecare distanță de tribuna oficială. [...]
Donald Trump condiționează sprijinul SUA în NATO de „reciprocitate”, sugerând că Washingtonul ar putea să nu vină în ajutorul unor aliați dacă aceștia solicită asistență, pe fondul nemulțumirii că nu i-au susținut operațiunea militară împotriva Iranului , potrivit Economica . Declarațiile au fost făcute luni, în Biroul Oval, în timpul unui schimb cu presa. Trump a invocat costurile suportate de SUA și a susținut că, atunci când Washingtonul ar cere „un pic de ajutor”, aliații ar refuza. „Am cheltuit toţi aceşti bani. Iar apoi, când vrem să avem poate un pic de ajutor pentru un lucru mic (…) ei spun nu, preferăm să nu ajutăm.” În același context, președintele american a adăugat că o astfel de poziție ar putea fi reciprocă, sugerând că SUA ar putea răspunde la fel în situații viitoare. „Este o prostie să spui asta, pentru că şi noi le putem spune acelaşi lucru, şi chiar am putea să o facem.” De ce contează: semnal de risc pentru predictibilitatea angajamentelor de securitate Mesajul ridică semne de întrebare privind predictibilitatea sprijinului american în cadrul NATO, într-un moment în care alianța se bazează pe principiul apărării colective. În plan economic, orice percepție de slăbire a garanțiilor de securitate poate amplifica incertitudinea pentru statele membre, inclusiv prin presiuni pentru creșterea cheltuielilor de apărare și prin reevaluarea riscurilor în regiune. Ce urmează: summit NATO în iulie, în Turcia Trump urmează să participe la summitul celor 32 de state membre NATO, programat în Turcia, în luna iulie. Potrivit materialului, declarațiile sale vin pe fondul nemulțumirii legate de lipsa sprijinului aliaților pentru operațiunea militară americană împotriva Iranului. [...]
