Știri
Știri din categoria Externe
Rusia a anulat evenimentele de Ziua Victoriei în Crimeea din motive de securitate, pe fondul intensificării atacurilor cu drone ucrainene, potrivit Antena 3. Decizia are un impact operațional direct: autoritățile de ocupație renunță la una dintre cele mai importante vitrine publice ale controlului și prezenței militare ruse în teritoriu.
Șeful administrației instalate de Rusia în Crimeea, Serghei Aksionov, a spus că anul acesta nu va avea loc nicio paradă militară și nici alte evenimente majore, inclusiv marșul „Regimentului Nemuritor”, invocând „considerații de securitate”. În mesajul public, Aksionov nu a menționat explicit Ucraina sau dronele.
„Această decizie a autorităților se bazează pe considerații de securitate.”
Totuși, el a susținut că vor exista „evenimente festive în diverse formate” pentru a marca sărbătoarea și pentru a onora veteranii și memoria celor căzuți.
Potrivit informațiilor prezentate, în Crimeea nu vor avea loc:
În paralel, Mihail Razvozhaev, șeful guvernului de ocupație din Sevastopol, a afirmat pe 6 mai că serviciile orașului curăță monumentele eroilor sovietici, îngrijesc spațiile verzi și decorează străzile pentru sărbătoare.
Anularea vine pe fondul intensificării loviturilor ucrainene asupra instalațiilor militare ruse și a infrastructurii care sprijină armata, atât în teritoriile ocupate, cât și pe teritoriul Rusiei, notează materialul, care citează The Kyiv Independent.
În același registru, Ministerul Apărării din Rusia a anunțat anterior, pe 28 aprilie, că la parada de la Moscova nu va fi prezentată coloana tradițională de vehicule militare, „din cauza situației operaționale actuale”.
Razvozhaev a mai spus că în Crimeea au fost declanșate de mai multe ori alerte de raid aerian în această săptămână și în săptămânile anterioare, din cauza amenințării reprezentate de drone ucrainene.
Agenția de informații militare a Ucrainei (HUR) a publicat pe 5 mai un videoclip cu ținte din Ucraina ocupată lovite de unitatea de operațiuni speciale „Fantome”, potrivit textului. Printre țintele menționate se numără un avion Be-12 Chaika, trei ambarcațiuni Proiect 05060, o navă de sprijin și un hangar pentru depozitarea ambarcațiunilor de asalt Proiect 05060.
Separat, un oficial ucrainean a declarat pentru Kyiv Independent, pe 6 mai, că Ucraina „nu vede niciun motiv” să respecte un armistițiu propus de Rusia pentru sărbătorile de Ziua Victoriei. În același context, președintele Volodimir Zelenski a afirmat că Rusia ar fi încălcat armistițiul propus de Ucraina de 1.820 de ori până la ora 10:00 (ora locală), la câteva ore după intrarea acestuia în vigoare, conform materialului.
Recomandate
Acuzațiile Ucrainei privind încălcarea armistițiului ridică riscul unei escaladări chiar în zilele de 8–9 mai , când Rusia a anunțat propriul armistițiu și organizează parada de Ziua Victoriei , potrivit Biziday . Kievul susține că Moscova a continuat atacurile după intrarea în vigoare, la miezul nopții, a armistițiului unilateral propus de Ucraina. Ucraina afirmă că au avut loc zeci de atacuri pe front și lovituri aeriene asupra teritoriului ucrainean. În regiunea Sumî, două persoane au murit în urma unor atacuri cu drone: una se afla într-o mașină, iar cealaltă într-o grădiniță în care nu erau prezenți copii. Au fost lovite și imobile, elemente de infrastructură și puncte industriale în Harkov, Krivoi Rog și Zaporijie. Semnalul politic: „răspuns în oglindă” și decizii „suplimentare” Ministrul ucrainean de Externe a declarat că atacurile „demonstrează că apelul Rusiei pentru un armistițiu este fals și nu are nicio legătură cu diplomația”, acuzându-l pe Vladimir Putin că urmărește în primul rând desfășurarea paradei militare, nu protejarea vieților omenești. Președintele Volodimir Zelenski a spus că va decide împreună cu liderii ucraineni „acțiuni suplimentare” ca răspuns la atacurile înregistrate. Anterior, el afirmase că Ucraina va răspunde „în oglindă” dacă armistițiul său va fi încălcat, iar acum a sugerat că Ucraina ar putea acționa „la fel ca ei” pe 8 și 9 mai, în perioada armistițiului unilateral anunțat de Kremlin. 9 mai la Moscova: securitate sporită și avertismentul Rusiei Pe 9 mai, Rusia organizează în Piața Roșie parada de Ziua Victoriei împotriva Germaniei naziste, însă, potrivit informațiilor din material, amploarea ar urma să fie mai redusă decât în anii trecuți, în lipsa vehiculelor blindate și a sistemelor de rachete. Autoritățile ruse au întrerupt internetul mobil în Moscova și Sankt Petersburg, invocând motive de securitate. În plus, Ministerul Apărării din Rusia a avertizat luni că va răspunde oricărui atac ucrainean în timpul paradei cu un atac masiv cu rachete asupra Kievului și a transmis un mesaj către civili și personalul misiunilor diplomatice străine privind „necesitatea de a părăsi orașul în timp util”. Informațiile sunt relatate de Biziday, care citează și Reuters și BBC . [...]
China alimentează lanțul de aprovizionare pentru dronele „Shahed”, iar sancțiunile SUA par să nu oprească fluxul de motoare, microcipuri și alte componente către Iran și Rusia, potrivit Adevărul . Miza este una operațională: menținerea producției și utilizării dronelor kamikaze folosite inclusiv în atacurile Rusiei asupra orașelor ucrainene, în pofida regimurilor de sancțiuni occidentale. Datele vamale chineze indică expedierea a „sute de containere” cu astfel de componente către fabrici din Iran și Rusia. În material este menționată compania Xiamen Victory Technology , care comercializează motoare Limbach L550, descrise ca element-cheie în construcția dronelor Shahed-136. Cum sunt ocolite sancțiunile Potrivit oficialilor americani din Departamentul Trezoreriei și experților în armament citați, o parte dintre exportatori au folosit, o perioadă, declarații vamale cu date false pentru a eluda sancțiunile SUA și UE. Totuși, aceeași sursă arată că, în multe cazuri, practicile au devenit „mai puțin sofisticate”, uneori fără măsuri de acoperire. Foști oficiali americani susțin că China a funcționat de mult timp ca punct de tranzit pentru componente fabricate în SUA și Europa, redirecționate ulterior către Iran și Rusia. În prezent, tot mai multe piese ar fi produse direct în China, inclusiv în unități mici care nu se tem de sancțiuni. Rolul Hong Kong și al companiilor-paravan O investigație a Departamentului Trezoreriei SUA indică faptul că aproape toate componentele de origine americană și europeană erau redirecționate prin distribuitori autorizați către comercianți din China continentală sau Hong Kong, care ulterior le trimiteau către Iran și Rusia. În același timp, plățile ar fi fost făcute frecvent prin companii-paravan înregistrate în Hong Kong, folosite pentru a ascunde destinația finală a transporturilor. Ce arată sancțiunile și de ce contează În 2024, Trezoreria SUA a sancționat o rețea de companii-fantomă din Hong Kong legată de Hamed Dehghan, descris ca furnizor-cheie pentru programele iraniene de drone și rachete. La un an distanță, o nouă rețea de firme din Hong Kong „ar fi preluat” rolul de intermediar, potrivit materialului. „Autoritățile chineze au închis ochii la acest flux, chiar și atunci când rolul lor a fost documentat în repetate rânduri în rapoarte publice și în cadrul regimurilor de sancțiuni”, a declarat Miad Maleki, fost oficial al Trezoreriei SUA, care a condus programele de sancțiuni din cadrul OFAC. Organizația britanică Conflict Armament Research a raportat o creștere semnificativă a utilizării componentelor fabricate în China în dronele de tip Shahed, iar datele vamale chineze sugerează o disponibilitate tot mai mare a firmelor locale de a comercializa deschis astfel de componente, în pofida sancțiunilor. Concluzia operațională, potrivit oficialilor americani actuali și foști citați, este că Washingtonul nu poate opri complet fluxul comercial; obiectivul ar fi, mai degrabă, să crească costurile și dificultățile logistice pentru Iran și Rusia. [...]
Refuzul Rusiei de a accepta armistițiul propus de Kiev prelungește incertitudinea de securitate și menține presiunea asupra funcționării economiei ucrainene, în condițiile în care atacurile continuă pe front și din aer, potrivit Agerpres . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat miercuri că Ucraina „va lua o decizie” privind acțiunile viitoare, pe fondul continuării atacurilor rusești asupra unor zone-cheie ale frontului și a loviturilor aeriene. În același timp, el a indicat că aceste atacuri au perturbat armistițiul inițiat de Kiev. Informațiile sunt transmise de Reuters , citată de Agerpres. Materialul integral al Agerpres este disponibil doar abonaților, astfel că detaliile despre natura „deciziei” anunțate de Zelenski și calendarul acesteia nu sunt publice în versiunea accesibilă. [...]
Rusia își schimbă tactica de înaintare în Ucraina, trecând de la atacuri în masă la infiltrări cu echipe foarte mici , o adaptare care poate pune presiune suplimentară pe apărarea ucraineană și pe resursele acesteia de supraveghere și muniție, potrivit Digi24 . După mai bine de patru ani în care Moscova a mizat pe atacuri în „ valuri umane ” — descrise în material drept „tocătorul de carne” — această abordare ar fi devenit tot mai ineficientă în condițiile în care câmpul de luptă s-a schimbat: dronele detectează rapid mișcările, războiul electronic afectează comunicațiile, iar apărătorii ucraineni au învățat tiparele acestor asalturi. În același timp, vechea tactică a venit cu pierderi foarte mari, estimate în articol la circa 300.000 de soldați uciși și de cel puțin trei ori mai mulți răniți. Ce presupune noua tactică și de ce contează operațional În locul grupurilor mari, unitățile rusești s-ar împărți acum în echipe de câte patru, trei sau chiar doi soldați, care se deplasează pe jos, adesea noaptea, comunicând foarte puțin cu alte unități. Scopul este identificarea unor breșe în apărarea ucraineană și infiltrarea prin acestea, pentru a rămâne nedetectați, relatează The Telegraph , citat de Digi24. Odată ajunse în spatele liniilor, aceste echipe ar încerca să mențină poziția nou ocupată și să ghideze alte grupuri mici prin aceeași breșă, astfel încât să se formeze o forță suficientă pentru a ataca din flanc sau din spate. Tactica ar fi fost folosită tot mai des în ultimele luni, conform materialului. Rolul dronelor și costul pentru apărarea Ucrainei Schimbarea este descrisă ca o adaptare la un front în care țintele sunt identificate mult mai repede cu ajutorul tehnologiei. Keir Giles, cercetător la Chatham House (Londra), explică faptul că noua abordare se bazează pe o „infiltrare lentă și ascunsă” care exploatează breșele dintre pozițiile ucrainene, iar echipele mici ar fi devenit principalele forțe de asalt, nu doar elemente de testare a apărării. Centrele de comandă rusești ar folosi drone pentru a monitoriza înaintarea acestor echipe și pentru a le transmite indicații despre direcții de avans, consolidarea pozițiilor și localizarea forțelor ucrainene. Anton Zemliani, analist al Centrului Ucrainean pentru Securitate și Cooperare, spune că aceste grupuri mici încearcă să evite lupta directă, ocolind zonele fortificate și infiltrându-se mai adânc în dispozitivul defensiv. Din perspectiva apărării, echipele mici sunt mai greu de detectat și lovit și pot forța Ucraina să folosească mai multe drone și muniții pentru a urmări ținte dispersate pe o suprafață mai mare, notează articolul. Unde a fost observată și care sunt limitele Potrivit materialului, tactica a fost observată în aprilie în zone din estul și sudul Ucrainei, inclusiv în Lîman, Ceasiv Iar, Pokrovsk și pe frontul din Zaporojie. Zemliani susține că rușii ar obține cele mai bune rezultate acolo unde apărarea ucraineană este mai slabă — la intersecții de drumuri, pe flancuri și în zone urbane. În același timp, analiza citată subliniază limitele și costurile: șansa de supraviețuire a soldaților infiltrați „rămâne una scăzută”, iar înaintarea posibilă ar fi lentă, cu câștiguri teritoriale „foarte limitate” și cu costuri umane mari pe kilometru pătrat. [...]
Intensificarea atacurilor pune sub semnul întrebării armistițiul anunțat de Moscova pentru 8–9 mai. Potrivit Euronews , Rusia și Ucraina au continuat bombardamentele și atacurile cu drone în zilele premergătoare încetării focului propuse de Kremlin, în contextul marcării victoriei sovietice în Al Doilea Război Mondial. În Ucraina, atacurile rusești asupra Kievului și a marilor orașe au provocat cel puțin 20 de morți și mai mulți răniți. Dronele rusești au lovit inclusiv infrastructura energetică și cea feroviară, iar explozii puternice au fost raportate în mai multe regiuni. Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Ucraina va răspunde cu noi bombardamente și a criticat inițiativa Moscovei de a cere „liniște” în timp ce continuă atacurile înaintea datei anunțate pentru armistițiu. Atacuri și alerte și pe teritoriul Rusiei În același timp, armata ucraineană a lansat „sute de drone” spre Rusia, iar sirenele au răsunat în mai multe orașe. Pe timpul nopții, a fost bombardată o uzină militară din Ceboksarî , la peste o mie de kilometri de Ucraina, care produce sisteme de război electronic, inclusiv pentru drone și rachete. De asemenea, a fost lovită o rafinărie din apropierea orașului Sankt Petersburg. În total, au fost emise alerte de atac aerian pentru 18 regiuni rusești, iar 15 aeroporturi și-au suspendat activitatea, potrivit informațiilor citate. Ce prevede armistițiul propus de Kremlin Rusia a anunțat recent un armistițiu pe 8 și 9 mai 2026, legat de evenimentele comemorative din 9 mai, când este programată o paradă militară în Piața Roșie din Moscova. Ministerul rus a transmis, într-un mesaj publicat pe aplicația MAX, că decizia a fost luată „în conformitate cu o decizie” a președintelui Vladimir Putin. Moscova spune că se așteaptă ca Ucraina să urmeze exemplul și să înceteze ostilitățile în aceleași zile, cu accent pe 9 mai. În acest context, continuarea atacurilor de ambele părți ridică semne de întrebare privind fezabilitatea unei pauze reale a luptelor în intervalul anunțat. [...]
Ucraina vrea să trimită 25.000 de roboți tereștri pe prima linie până la jumătatea anului, dar planul depinde de rezolvarea comunicațiilor pe câmpul de luptă , o vulnerabilitate care poate bloca folosirea lor la scară mare, potrivit Antena 3 . Ținta declarată a armatei ucrainene este ca, până la finalul anului, 30% din trupe să fie formate din roboți, în condițiile în care dronele și platformele terestre sunt folosite tot mai des în luptele cu Rusia. Președintele Volodimir Zelenski a menționat inclusiv o operațiune în care forțele Kievului ar fi capturat o poziție rusească exclusiv cu ajutorul dronelor și roboților tereștri. Miza operațională: logistică și misiuni în creștere Datele prezentate indică o utilizare accelerată: roboții tereștri ucraineni ar fi efectuat peste 22.000 de misiuni de luptă în primele trei luni ale anului, iar doar în luna mai ar fi ajuns deja la 9.000 de misiuni. Obiectivul strategic al Kievului este să transfere către roboți o parte cât mai mare din logistica de pe front, inclusiv: transport de hrană; muniții; combustibil; evacuarea răniților. „Cea mai importantă și greu de rezolvat problemă”: comunicațiile Limitarea majoră este securizarea comunicațiilor, potrivit lui Serhii Beskrestnov , consilier al ministrului ucrainean al Apărării. Acesta spune că „platforma” (componenta fizică, hardware) nu este partea complicată, însă dificultatea apare când roboții sunt desfășurați în prima linie. „Cea mai importantă și mai greu de rezolvat problemă o reprezintă comunicațiile.” Concret, roboții pot pierde legătura cu centrul de comandă dacă este afectat un singur canal de comunicare, în special canalul „de control”, care monitorizează capacitatea de luptă a stației. Fără acest canal, robotul fie se oprește, fie intră într-o stare „necontrolabilă”, ceea ce îl scoate practic din misiune. De ce e mai dificil la sol decât în aer și ce urmează Spre deosebire de dronele aeriene, dronele terestre operează într-un mediu în care relieful poate ecrana mai des semnalul și legătura dintre robot și operator. În plus, militarii ucraineni încearcă să crească puterea semnalului și să îmbunătățească rezistența la bruiajul electronic activ al rușilor. Potrivit consilierului, până când problema comunicațiilor nu este rezolvată, roboții nu pot fi folosiți în operațiuni militare la scară mare — ceea ce pune sub semnul întrebării ritmul în care Ucraina își poate atinge țintele de desfășurare și de „robotizare” a frontului. [...]
